← România

DECIZIE Nr. 61 din 21 mai 1996

DECIZIE Nr. 61 din 21 mai 1996 Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 129 din 21 iunie 1996 Viorel Mihai Ciobanu - preşedinte Ioan Deleanu - judecător Antonie Iorgovan - judecător Lucian Stangu - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Ioan Griga - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent Pe rol soluţionarea recursurilor declarate de Isopescu Eduard, Bochis Aurel, Varga Alexandru şi Lati Adrian Horatiu împotriva Deciziei nr. 116, pronunţată de Curtea Constituţională la data de 16 noiembrie 1995, prin care s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 din Codul de procedură penală. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 21 mai 1996, în lipsa părţilor legal citate. Magistratul-asistent referă asupra recursurilor. În continuare arata ca la termenul din 23 aprilie 1996, la cererea inculpaţilor, Curtea a acordat un termen pentru lipsa de apărare, stabilit pentru data de 21 mai 1996. Asa fiind, având în vedere dispoziţiile art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea nu mai acorda un nou termen pentru acelaşi motiv, constata ca dosarul este în stare de judecată şi da cuvintul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea recursurilor ca tardive şi nemotivate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Curtea de Apel Oradea, prin încheierile din 21 februarie 1995, 28 martie 1995, 25 aprilie 1995 şi 16 mai 1995, pronunţate în dosarele nr. 229/1994, nr. 694/1994 şi nr. 360/1994, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 din Codul de procedură penală, invocată de inculpatii Isopescu Eduard, Bochis Aurel, Varga Alexandru şi Lati Adrian Horatiu. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 116 din 16 noiembrie 1995, a respins excepţia cu care a fost sesizată, retinind, în esenta, ca art. 385^9 din Codul de procedură penală este în concordanta cu art. 23 alin.

(9), art. 125 alin.
(3)şi art. 128 din Constituţie, iar controlul infaptuit de către Curte nu poate privi neconstituţionalitatea prin omisiune. Împotriva deciziei sus-menţionate au declarat recurs toţi inculpatii. În raport cu prevederile art. 16 şi ale art. 25 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 101 alin. 1, art. 102 alin. 1 şi art. 303 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă, Curtea constata ca recursurile inculpaţilor Isopescu Eduard şi Bochis Aurel, deşi declarate în termen, nu au fost motivate, iar recursurile inculpaţilor Varga Alexandru şi Lati Adrian Horatiu, primul nemotivat, iar cel de-al doilea motivat, sunt tardive, ele fiind exercitate după expirarea termenului legal de 10 zile libere, socotite de la comunicarea deciziei atacate. În temeiul art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu a reţinut nici un motiv de recurs de ordine publică pe care să-l invoce din oficiu cu privire la decizia care face obiectul recursului. Faţa de cele arătate, în temeiul art. 144 lit c) din Constituţie, al art. 13 alin.
(1)lit. A.c) şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, CURTEA În numele legii DECIDE:
  1. Constata ca recursurile declarate de inculpatii Isopescu Eduard şi Bochis Aurel împotriva Deciziei nr. 116, pronunţată de Curtea Constituţională la data de 16 noiembrie 1995, sunt nule, nefiind motivate.
  2. Respinge ca tardive recursurile declarate de Varga Alexandru şi Lati Adrian Horatiu împotriva Deciziei nr. 116, pronunţată de Curtea Constituţională la data de 16 noiembrie
  3. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 21 mai
  4. PREŞEDINTE, prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu Magistrat-asistent, Doina Suliman -------------------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.