DECIZIA nr. 342 din 23 mai 2019

(1)lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 27 septembrie 2019 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 268 alin.

(1)lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Adrian Arvunescu în Dosarul nr. 1.420/109/2017/a2 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.256D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autorul excepției prin care a solicitat conexarea Dosarului Curții Constituționale nr. 2.256D/2017 cu dosarele nr. 253D/2018 și nr. 345D/
4. Având cuvântul asupra acestei chestiuni prealabile, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de conexare, deoarece dosarele arătate de autorul excepției nu au același obiect. Curtea, având în vedere obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.256D/2017, nr. 253D/2018 și nr. 345D/2018, respinge cererea de conexare. ...
5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât apreciază că autorul excepției invocă neconcordanța dintre două legi, aspect ce ține de interpretarea legii, ce nu revine competenței instanței de contencios constituțional. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
6. Prin Decizia civilă nr. 137 din 20 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.420/109/2017/a2, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 268 alin.

(1)lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Adrian Arvunescu în cadrul unei cauze în care a solicitat repunerea în termenul de contestare a deciziei de modificare a contractului individual de muncă, precum și a deciziei de concediere. Instanța de fond, respectiv Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a respins prin Sentința nr. 1.477 din 24 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.420/109/2017, excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, considerând că textul de lege criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 268 alin.

(1)lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin.

(5), art. 21, art. 41 și art. 53, precum și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Critica sa are în vedere faptul că dispozițiile de lege criticate instituie o reglementare paralelă și diferită față de cea stabilită prin art. 211 lit. a) din Legea dialogului social nr. 62/2011 sub aspectul stabilirii termenelor în care pot fi adresate instanțelor de judecată cererile privind conflicte de muncă în legătură cu decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă. Astfel, arată că, în timp ce dispozițiile criticate ale Legii nr. 53/2003 stabilesc un termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, prevederile Legii nr. 62/2011, în aceeași materie, prevăd un termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă. Prin urmare, consideră că norma de lege este neclară și lipsită de previzibilitate, afectând dreptul de acces la justiție. ... 7. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, apreciind că dispozițiile de lege criticate au legătură cu soluționarea cauzei, admite, în ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale, recursul formulat de autorul excepției împotriva Sentinței nr. 1.477 din 24 aprilie 2017, pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 1.420/109/2017/a2. ... 8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Amintește că, prin Decizia nr. 1.154 din 13 septembrie 2011, Curtea Constituțională a examinat dispozițiile art. 268 alin.

(1)lit.

1. a)din Legea nr. 53/2003 și a constatat că acestea sunt constituționale. Referitor la existența unei reglementări paralele între dispozițiile Legii nr. 53/2003 și Legea nr. 62/2011 în ceea ce privește termenele în care părțile se pot adresa instanței de judecată pentru soluționarea unui conflict de muncă, Avocatul Poporului arată că aceasta reprezintă o problemă ce ține de aplicarea legii, care revine competenței instanțelor de judecată, iar eventualele divergențe de interpretare și aplicare a legii pot fi clarificate pe calea recursului în interesul legii. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.
2. d)din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. ... 12.

(1)Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;“. ... ... 13. Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 1 alin.

(5)referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 referitor la dreptul de acces liber la justiție, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea invocă încălcarea prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind procesul echitabil. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aspectele invocate de autorul excepției se referă, în esență, la existența unor reglementări paralele în aceeași materie. În mod concret, autorul excepției compară dispozițiile art. 268 alin.

(1)lit.

1. a)din Legea nr. 53/2003 cu cele ale art. 211 lit.
2. a)din Legea dialogului social nr. 62/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, potrivit cărora „Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate după cum urmează:
3. a)măsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani, pot fi contestate în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoștință de măsura dispusă;“. ... 15. Față de această critică, Curtea reține că dispozițiile art. 211 lit.
4. a)din Legea dialogului social nr. 62/2011 reprezintă, în raport cu prevederile Legii nr. 53/2003, o reglementare nouă în materia termenelor în care pot fi formulate în fața instanțelor de judecată măsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, relevând o nouă concepție legislativă. ... 16. Este adevărat că, instituind această nouă reglementare, legiuitorul nu a abrogat dispozițiile referitoare la aceeași materie din Legea nr. 53/2003. Această opțiune legislativă este justificată însă de faptul că între materia reglementată de art. 268 alin.

(1)lit.

1. a)din Legea nr. 53/2003 și cea reglementată de art. 211 lit.
2. a)din Legea dialogului social nr. 62/2011 nu există o suprapunere perfectă, ultimul text de lege nereferindu-se la litigiile ce privesc încheierea contractului individual de muncă. ... 17. Prin urmare, având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că, în realitate, aspectele invocate de autorul excepției privesc probleme de aplicare a legii, a căror soluționare revine competenței instanței de judecată, și nu competenței instanței de contencios constituțional. ... 18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
3. d)și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 268 alin.

(1)lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Adrian Arvunescu în Dosarul nr. 1.420/109/2017/a2 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----