← România

DECIZIA nr. 539 din 26 septembrie 2019

DECIZIA nr. 539 din 26 septembrie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (5^5) coroborat cu art. 1 alin. (5^7) și (5^9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1031 din 23 decembrie 2019 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecătorMarian Enache- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorElena-Simina Tănăsescu- judecătorVarga Attila- judecătorValentina Bărbățeanu- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

  1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5^5 coroborat cu art. 5^7 și art. 5^9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, excepție ridicată de Maria Daniela Bilă, Ioana Ilie și alții în Dosarul nr. 47.888/3/2015 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 348D/
  2. ...
  3. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
  4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, nefiind încălcate prevederile din Legea fundamentală invocate de autorii excepției. Arătă că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat cu privire la critici similare celor formulate în cauza de față, apreciind că nu se poate reține pretinsa discriminare față de alte categorii de personal. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
  5. Prin Încheierea din 16 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 47.888/3/2015, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5^5 coroborat cu art. 5^7 și art. 5^9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, excepție ridicată de Maria Daniela Bilă, Ioana Ilie și alții într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de acordare a creșterii salariale prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2015 către reclamanți, în calitatea acestora de personal administrativ angajat într-o unitate sanitară aflată în subordinea Ministerului Apărării Naționale (Spitalul Militar Central din București). ...
  6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale în situația în care se interpretează că majorările salariale prevăzute de acestea nu se aplică și personalului administrativ din unități sanitare aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații. În opinia autorilor excepției, nu există nicio justificare obiectivă pentru ca personalul administrativ din unitățile sanitare civile să beneficieze de creșteri salariale în cuantum de 25% la salariul de bază, în vreme ce personalul administrativ din unitățile sanitare aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații - indiferent dacă este încadrat civil sau militar - să nu beneficieze de aceeași creștere salarială. Deși se află în aceeași situație (personal administrativ din unitățile sanitare din România), există o diferență de tratament, deși sursa de finanțare este aceeași, respectiv bugetul asigurărilor sociale. Prin interpretarea potrivit căreia aceste creșteri salariale nu se aplică și personalului administrativ din cadrul unităților sanitare din subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, rezultă că se creează o inegalitate în fața legii, fără o justificare obiectivă. ...
  7. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că autorii excepției nu se află în aceeași situație cu categoriile de personal cărora li se aplică majorarea de 25%, deosebirea de tratament juridic fiind întemeiată pe criterii obiective și rezonabile. ...
  8. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...
  1. Avocatul Poporului apreciază că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate de autorii excepției. În acest sens, precizează că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că în sistemul public (bugetar) principiul egalității este aplicabil în interiorul acelorași ramuri, al aceluiași domeniu sau la același nivel, fiind posibile diferențieri întemeiate obiectiv și rezonabil între domenii sau nivele de studii, în raport cu importanța și complexitatea muncii, cu funcția, postul sau meseria (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 46 din 15 decembrie 2008). Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru salariații din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. După cum a statuat de nenumărate ori Curtea Constituțională, în acord și cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, instituit în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări. Or, autorii excepției nu se află în aceeași situație precum categoriile de personal cărora li se aplică majorarea de 25%. ...
  2. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...
  3. În temeiul art. 47 alin.
(4)din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, s-a solicitat Ministerului Sănătății să comunice dacă personalul administrativ din unitățile sanitare publice a beneficiat de majorarea cu 25% a cuantumului brut al salariului de bază, prevăzută de art. 1 alin. (5^5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, începând cu data de 1 decembrie
  1. Ministerul Sănătății a transmis răspunsul în sensul că toate categoriile de personal, inclusiv personalul TESA, muncitorii și personalul de deservire din cadrul unităților prevăzute la art. 1 alin. (5^7) au beneficiat de majorarea prevăzută la art. 1 alin. (5^5), respectiv de majorarea cu 25% a cuantumului brut al salariului de bază. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
  2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ...
  1. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare și motivării scrise a excepției, prevederile art. 5^5 coroborat cu art. 5^7 și art. 5^9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 2 septembrie
  2. ...
  3. – Art. 1 alin. (5^5), (5^7) și (5^9): (5^5) Începând cu data de 1 decembrie 2015, prin excepție de la prevederile alin.
(1), cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum și personalul din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna septembrie
  1. (…)(5^7) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin personal din sistemul public sanitar se înțelege toate categoriile de personal din unitățile sanitare publice cu și fără paturi, centrele de diagnostic și tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncționale, unitățile specializate de urgență și transport sanitar publice, inclusiv unitățile sanitare aflate în subordinea sau coordonarea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale și de medicină dentară, de unitate, ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, precum și ale Serviciului Român de Informații, personalul din rețeaua de medicină școlară și universitară, preșcolară și antepreșcolară, asistență medicală comunitară, precum și din alte unități sanitare și medico-sociale publice, inclusiv personalul din unitățile nominalizate în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, finanțate integral de la bugetul de stat și din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătății. (...)(5^9) Beneficiază de prevederile alin. (5^5) și (5^6) numai personalul de specialitate medico-sanitar și de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare și auxiliar sanitar, indiferent de funcția pe care este încadrat, din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. În această situație, prevederile alin. (5^6) se aplică asupra elementelor sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază. ... ...
  2. Curtea reține că, ulterior sesizării sale, dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, au fost abrogate prin art. 44 alin.
(1)pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie
  1. ...
  2. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin.
(1)și ale art. 31 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă solicitarea de acordare către reclamanți a creșterii salariale prevăzute de art. 1 alin. (5^5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014. ... 16. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție care consacră principiul egalității în fața legii și a autorităților publice. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, deși prin art. 1 alin.
(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 s-a stabilit că, în anul 2015, nivelul salarizării personalului plătit din fonduri publice rămâne identic cu cel acordat pentru luna decembrie 2014, totuși, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2015, pentru unele categorii de personal au fost prevăzute, cu titlu de excepție, anumite majorări salariale. Printre aceste categorii se numără și personalul din sistemul public sanitar, pentru care, conform art. 1 alin. (5^5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2015, s-a acordat o majorare cu 25% față de nivelul acordat pentru luna septembrie
  1. ...
  2. În ceea ce privește sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, se prevede însă că de această majorare beneficiază doar personalul de specialitate medico-sanitar și de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare și auxiliar sanitar [art. 1 alin. (5^9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2015], fiind așadar exclus implicit personalul administrativ din acest sector. Autorii excepției de neconstituționalitate aparțin acestei din urmă categorii salariale și critică diferența de tratament juridic aplicabil prin comparație cu personalul administrativ din unitățile sanitare civile, care beneficiază de această majorare, neexistând, în cuprinsul ordonanței, un text expres care să enumere tipurile de personal pentru care legea acordă această majorare, așa cum s-a procedat pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. ...
  3. Curtea constată că nu se poate reține critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului egalității în drepturi, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât și creșteri salariale pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, diferențierile operate de acesta rămânând în marja sa de apreciere. În situația de față, legiuitorul a reglementat în mod distinct situația personalului administrativ din unitățile sanitare civile față de cel din unitățile sanitare militare pornind de la statutul diferit al acestora, considerând oportună acordarea de creșteri salariale doar personalului civil și excluzându-l pe cel din sistemul sanitar militar, precum și pe cel din penitenciarele-spital și din cabinetele medicale organizate la nivelul unităților penitenciare. S-a optat, așadar, pentru o egalitate materială, în locul unei egalități formale, avându-se în vedere diferența de statut și regim juridic dintre personalul administrativ din unitățile sanitare civile și cel din unitățile militare și din penitenciare, care se află, ab initio, într-o situație diferită care justifică un tratament juridic diferit. ...
  4. În soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate sunt aplicabile, mutatis mutandis, și cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 718 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 12 martie 2019, paragraful 26, în sensul că legiuitorul dispune de libertatea de a aprecia că, într-un anumit moment, se impun susținerea și stimularea unor categorii socioprofesionale în scopul încurajării evoluției unor sectoare importante pentru buna funcționare a societății. Pentru realizarea acestui obiectiv, legiuitorul poate institui regimuri salariale mai favorabile, prin majorări salariale, ceea ce creează o situație diferită în raport cu alte categorii de personal plătit din fonduri publice. Aceste regimuri mai favorabile au, prin urmare, caracterul unor excepții, iar legiuitorul are dreptul de a stabili căror categorii socioprofesionale se adresează pentru atingerea obiectivelor vizate, având totuși în vedere să nu creeze discriminări în rândul persoanelor aflate în situații identice. A nega acest drept legiuitorului, printr-o aplicare rigidă, uniformizantă, a principiului egalității în drepturi, fără a ține cont de situațiile obiective care le diferențiază în raport cu scopul urmărit ar echivala cu o negare a dreptului puterii legiuitoare de a interveni, prin politici necesare, în sensul susținerii și promovării unor sectoare de activitate vitale pentru buna funcționare a societății în întregul său, atunci când această intervenție se impune. ...
  5. În cazul de față, legiuitorul a apreciat că se impune acordarea majorării în discuție doar personalului de specialitate medico-sanitar și de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare și auxiliar sanitar, indiferent de funcția pe care este încadrat, din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, nu și celui administrativ, din considerente de oportunitate, în funcție de criterii și rațiuni economice care nu pot fi cenzurate pe calea controlului de constituționalitate. ...
  6. De altfel, Curtea observă că art. 13 alin.
(1), cuprins în secțiunea a 2-a capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, prevede că „
(1)Dispozițiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizații și alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică și personalului militar, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalului civil care se află în situații similare, indiferent de tipul unității în care își desfășoară activitatea, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.“ Ca atare, revine instanțelor judecătorești să stabilească eventuala incidență a acestor prevederi în soluționarea litigiilor cu care sunt învestite. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.
(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Daniela Bilă, Ioana Ilie și alții în Dosarul nr. 47.888/3/2015 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 1 alin. (5^5) coroborat cu art. 1 alin. (5^7) și (5^9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu -----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.