ÎNŢELEGERE ASUPRA PROIECTULUI din 8 ianuarie 1999 Proiect elveţian privind energia termica (Buzău, Paşcani) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 93 din 23 februarie 2001 Guvernele participante aproba prin prezenta înţelegere Proiectul elveţian privind energia termica sub forma unui proiect AIJ sub auspiciile fazei-pilot UNFCCC. Principalele obiective ale proiectului sunt castigarea de experienţa prin intermediul instrumentului de aplicare în comun, iniţierea unui proiect care poate genera unităţi de reducere a emisiilor în conformitate cu art. 6 din Protocolul de la Kyoto şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, în particular dioxid de carbon şi metan. O descriere completa şi detaliile proiectului agreat de guvernele participante şi partenerii de proiect sunt incluse în formularul uniform de raportare (URF) anexat. Linii de baza şi beneficii pentru mediu Linia de baza dezvoltată pentru proiect este descrisă în detaliu în URF anexat. Este acceptat faptul ca sistemul de încălzire local va continua sa opereze în primii 8 ani de aplicare a proiectului, cu investiţii minime în anii 2003 şi 2008 pentru păstrarea sistemului în funcţiune şi cu o creştere a temperaturii furnizate către locatari de la 17°C la 20°C în anul 2003. În anii 9-15 (durata proiectului = 15 ani) o investiţie alternativa care corespunde performantelor standard aşteptate din partea Proiectului B.E.R.D. de conservare a energiei termice, în prezent în implementare în aceste oraşe şi în alte câteva oraşe, este agreată ca baza. Reducerile de gaze cu efect de sera aşteptate pe durata proiectului, comparativ cu proiectul de baza agreat de guvernele participante, au fost estimate în studiul de fezabilitate ca fiind în jur de 139.000 tone emisie de dioxid de carbon. Emisiile anticipate anual sunt indicate în URF. Baza şi beneficiile de mediu trebuie adaptate în cazul adăugării unor consumatori suplimentari la reţeaua locală de încălzire. Monitorizare şi verificare Guvernele participante au căzut de acord ca monitorizarea actualelor emisii de dioxid de carbon va fi realizată de operatorii fiecărei instalaţii termice. Următorii parametri vor fi monitorizati continuu prin folosirea echipamentului de măsurare automat şi verificat anual: (i) consumul de combustibil al boilerelor şi al centralelor de cogenerare (separat); (îi) căldura produsă, masurata la ieşirea din boiler; (iii) căldura furnizată, masurata la contoarele de căldura din staţiile componente; şi (iv) electricitatea produsă. Factorul de emisie folosit pentru energia înlocuită ca baza (echivalent cărbune) de către electricitatea produsă de facilităţi de cogenerare în proiectul JI este de 950 t CO
(2)/GWh electric şi factorul de emisie folosit pentru calcularea emisiilor de dioxid de carbon provenit din combustia metanului combustibil este de 201 t CO
(2)/GWh căldura. Aceste valori corespund valorilor standard prevăzute în IPCC
(1995). Proiectul va fi înregistrat şi verificat în concordanta cu procedurile Centrului de Înregistrare pentru Implementare Comuna (JIRC) din Olanda. Costurile de verificare vor fi incluse în costurile adăugate, calculate pentru componenta JI a proiectului. Guvernul Elvetiei poate asigura procedurile JIRC şi poate verifica rezultatele într-un studiu separat. Dacă sunt divergenţe între rezultatele JIRC şi orice alta certificare complementara a Guvernului Elvetiei, guvernele participante vor cădea de acord asupra acelei verificări a rezultatelor care va fi acceptată şi raportată către UNFCCC. Repartizarea unităţilor de emisie În concordanta cu hotărârile importante ale UNFCCC guvernele participante vor împărţi unităţile de reducere a emisiilor generate de proiect în baza contribuţiilor lor la finanţarea costurilor de incrementare ale proiectului JI, care reprezintă costurile reale suportate de guvernele participante. În cazul în care se aplică o abordare a costurilor de incrementare către STEP, România primeşte un beneficiu net financiar de 3,26 milioane dolari S.U.A., care reprezintă diferenţa dintre costurile totale de incrementare de 673.000 dolari S.U.A. şi investiţia elvetiana (într-o singura transa) de 3,933 milioane dolari S.U.A. Astfel costurile de incrementare ale STEP sunt acoperite complet de Elveţia şi toate creditele generate de STEP vor reveni Elvetiei. Transferul unităţilor de reducere a emisiilor (credite) de la România către Elveţia va începe în acelaşi timp cu permiterea transferului şi stocării unităţilor de reducere a emisiilor conform UNFCCC şi instrumentelor legale asociate. Notificare şi raportare Guvernele participante vor notifica Secretariatului UNFCCC prin punctele lor de contact, asa cum este indicat în memorandumul de înţelegere, cu privire la acceptul, aprobarea şi girul asupra proiectului STEP AIJ în interval de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei înţelegeri asupra proiectului. Guvernele participante vor raporta în comun asupra proiectului, astfel cum este cerut de: (
- i)UNFCCC şi instrumentele sale legale asociate, în concordanta cu liniile directoare relevante; şi (îi) JIRC. Intrarea în vigoare Aceasta înţelegere asupra proiectului va intră în vigoare după aprobarea oficială de către Elveţia a finanţării Asistenţei financiare elvetiene "Înţelegere privind acordarea de asistenţă financiară între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Elvetiene", semnată la 26 noiembrie 1992. Aceasta înţelegere asupra Proiectului este întocmită în doua exemplare originale, în limbile engleza şi română, versiunea engleza servind ca versiune originala. Bucureşti, 8 ianuarie 1999 Guvernul Elvetiei Ambasador, Jean Claude Joseph Guvernul României Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, Romica Tomescu FORMULAR UNIFORM DE RAPORTARE PENTRU AIJ IN FAZA - PILOT Textul care urmează este reprodus din anexa nr. III la documentul FCCC/SBSTA/1997/4 (Raport privind lucrările celei de-a cincea sesiuni a Organizaţiei Complementare de Consiliere Ştiinţifică şi Tehnologică, Bonn, 25-28 februarie 1997). Formularul uniform de raportare redat mai jos este destinat folosirii în raportarea privind activităţile aplicate în comun în timpul fazei-pilot. Se menţionează ca raportarea trebuie să fie compatibila cu deciziile 5/CP.1 şi 8/CP.2 (reproduse în anexele nr. I şi II la formularul de raportare, care vor fi disponibile). SBSTA menţionează ca formularul uniform de raportare poate necesita revizuire, având în vedere experienţa dobandita şi metodologia din timpul fazei-pilot. A. Descrierea proiectului A.1. Titlul proiectului: Proiectul elveţian privind energia termica în Buzău şi Paşcani, România (STEP) Ultima modificare a documentului: 24 noiembrie 1998 2 martie 1998 (pentru detalierea informaţiilor, a se consulta raportul "Proiectul elveţian privind energia termica în Buzău şi Paşcani, România", partea B "Propunere pentru implementarea în comun a STEP", pregatita pentru Biroul Federal Elveţian pentru Afaceri Economice Externe de către Ernst Basler Partners Ltd, 2 martie 1998). A.2. Participanţi/Factori implicaţi
- a)Organizaţia include: instituti, ministere, companii, organizaţii neguvernamentale etc. implicate în activitate, de exemplu: institute de cercetare asociate în proiect, auditori, agenţie guvernamentală care să urmărească îndeaproape activitatea. ... A. 4 Cost (pe cat posibil detaliat) Aspectele financiare ale STEP şi baza de plecare au fost examinate în cadrul unei analize comerciale de profitabilitate (analiza cost-beneficiu) pentru toată perioada de derulare a activităţii de 15 ani, care include: ● din punct de vedere al costurilor: investiţii, cheltuieli pentru funcţionare şi întreţinere, monitorizare şi raportare; ● din punct de vedere al beneficiilor: venituri din vânzarea de electricitate (doar STEP) şi căldura; valoarea bunurilor rămase la sfârşitul activităţii. STEP necesita investiţii relativ mari, dar este de aşteptat sa producă beneficii financiare nete comparate cu baza de plecare, ca rezultat al folosirii eficiente a energiei primare. Rezultatele analizei cost-beneficiu sunt după cum urmează (preţuri din ianuarie 1998): ──────────── Notă ... *) Excluzând investiţiile pentru reabilitarea termica a doua clădiri alese pentru demonstratie (540.000 dolari S.U.A.). Impactul asupra balantelor de CO
(2)în cazul clădirilor alese pentru demonstratie este neglijabil. A.5. Proceduri de evaluare convenite mutual ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1) Va rugăm sa va asiguraţi ca sunt menţionate informaţii detaliate pentru toate organizaţiile menţionate în secţiunea A.2. B. Acceptul, aprobarea şi girul guvernamental Se va avea în vedere ca toate activităţile aplicate în comun în aceasta faza-pilot necesita acceptul, aprobarea şi girul guvernelor părţilor la acest tip de activitate, care va fi evidenţiată după cum urmează:
- a)în cazul raportarii comune raportul este prezentat de autoritatea naţionala desemnată a uneia dintre părţi cu concursul tuturor participanţilor, fapt subliniat prin scrisori insotitoare emise de autorităţile naţionale relevante; ...
- b)în cazul raportarii separate rapoartele sunt prezentate separat de autoritatea naţionala desemnată de fiecare participant şi de toţi participanţii. Informaţiile vor fi compilate doar după primirea tuturor rapoartelor. ... B.1. Pentru activitate ● Primul raport şi rapoartele comune: va rugăm anexaţi copii de pe scrisorile de girare pentru fiecare autoritate naţionala desemnată şi implicata în activitate. (- -) B.2. Acest raport este un raport comun: B.3. Scurt comentariu general al Guvernului/guvernelor, dacă este necesar: C. Sprijinul dezvoltării economice şi socioeconomice naţionale compatibile cu priorităţile şi strategiile de mediu D. Beneficii obţinute în urma proiectului de activităţi implementate în comun Dacă este posibil, trebuie furnizate informaţii cantitative. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie furnizată o descriere calitativă. Dacă informaţiile cantitative devin disponibile, acestea pot fi prezentate folosindu-se actualizarea. (În cazul în care volumul de informaţii cantitative este prea mare, trebuie indicată sursa.) E. Calcularea contribuţiilor proiectelor cu activităţi implementate în comun care aduc beneficii de mediu reale, masurabile şi pe termen lung, în ceea ce priveşte atenuarea schimbărilor climatice şi care nu ar fi apărut în absenta acestor activităţi E.1. Emisii estimate în absenta activităţii (valoare de referinţa pentru proiect) Scenariul de referinţa pentru proiectul privind emisiile este următorul: ● "Continuitate" pentru primii 8 ani de aplicare a proiectului. Instalaţiile existente sunt menţinute în funcţiune, dar se aşteaptă o creştere anuală de 2% a consumului de combustibil, datorită deteriorării sistemelor tehnice. Investiţii minime vor fi făcute în anul 2003 pentru a se menţine sistemele în stare de funcţionare. Simultan creşte cantitatea de căldura furnizată, în vederea acoperirii cererii rezidenţilor pentru o temperatura mai ridicată în camera (creştere de la 17°C în prezent la 20°C). În mod corespunzător, se estimează o creştere neta cu 7% (consumul în anul 5 comparativ cu anul 4) a consumului de combustibil/emisiei de CO
(2). ● În anii 9-15 (2008-2014) se are în vedere ca referinţa o investiţie alternativa, corespunzătoare standardului de performanţă aşteptat în urma desfăşurării Proiectului B.E.R.D. de conservare a energiei termice, care este în curs de derulare în România. Proiectul B.E.R.D. cuprinde o reţea de transmisie a caldurii pe 4 cai fata de reţeaua pe doua cai STEP, rezultând astfel pierderi de căldura mai mari la distribuire şi, în consecinţa, o eficienta mai scăzută de utilizare a energiei primare (gaze naturale). ● Generatoarele mixte de căldura şi energie electrica aferente STEP vor produce aproximativ 7,2 GWh electricitate anual. Se presupune ca producţia de energie electrica a STEP va fi echilibrata de o descreştere echivalenta a producţiei în centralele româneşti existente, deoarece: (i) cererea de electricitate a fost acoperită în trecut (Compania română de electricitate RENEL are în prezent capacităţi mult supradimensionate); şi (îi) nu este de aşteptat ca STEP sa influenteze balanţa de import/export de electricitate, dat fiind ca în prezent nu exista import net sau export net semnificativ de electricitate în/din România. Reţeaua românească de centrale electrice cuprinde un număr de centrale pe lignit de eficienta redusă, având factori de emisie de până la mai mult de 2.000 t CO
(2)/GWh(el). Se aşteaptă ca STEP sa înlocuiască electricitatea produsă de aceste centrale datorită costurilor variabile de producţie ridicate ale acestora, cel puţin pe parcursul primei jumătăţi a duratei activităţii. Drept urmare, ca valoare de referinţa pentru producţia de electricitate se foloseşte un factor de emisie de 950 t CO
(2)/GWh(el), corespunzător pentru aproximativ 90% din factorul mediu naţional de emisie din prezent. Astfel, scenariul de referinţa cuprinde emisii de CO
(2)de 7,2 GWh(el)/a x 950 t CO
(2)/GWh(el) = 6.800 t CO
(2)/a pentru electricitatea înlocuită de STEP. Aceasta valoare se aplică pentru întreaga durata a proiectului, de 15 ani. E.2. Emisii estimate cu activitatea Tabel rezumat: Reduceri de emisii proiectate STEP va reduce consumul de gaze naturale în centralele termice din zona Buzău şi Paşcani, prin reducerea emisiilor de preardere de CO
(2)şi CH
(4), asociata cu producţia de combustibil şi transportul. Aceste efecte nu au fost cuantificate. Tabel rezumat: Reduceri de emisii actuale Proiectul nu a fost încă implementat. F. Ţinând seama de faptul ca finanţarea activităţilor implementate în comun va fi suplimentară fata de obligaţiile financiare ale părţilor, incluse în anexa nr. II la convenţie, în cadrul mecanismului financiar, precum şi al fluctuatiilor curente oficiale de dezvoltare a asistenţei, va rugăm sa indicaţi: FOFEA = Biroul Federal Elveţian pentru Afaceri Economice Externe n.d. = nedeterminat ───────────── Notă ... *) În afară investiţiilor pentru reabilitarea termica a clădirilor alese pentru demonstratie (540.000 dolari S.U.A. în total). G. Contribuţia la construirea capacităţii, la transferul de tehnologii eficiente de mediu şi de know-how către alte părţi, în special dezvoltarea părţilor tip ţara, pentru a le da posibilitatea de a implementa prevederile convenţiei. În acest proces părţile tip ţara dezvoltate vor susţine dezvoltarea şi intensificarea capacităţilor endogene şi a tehnologiilor din părţile tip ţara în curs de dezvoltare. Personalul centralelor termice din Buzău şi Paşcani şi alte părţi implicate vor realiza punerea în aplicare şi know-how corespunzător: ● operare, întreţinere şi realizarea unor centrale de cogenerare la scara mica, arzătoare moderne cu NO(x) scăzut, echipament tehnic corespunzător şi reţele de transmisie a caldurii din două ţevi; ● potentialele tehnicilor de izolare la construcţii, care reduc consumul de energie; ● avantaje ale înregistrării consumului individual de energie (ilustrata prin construcţiile alese pentru demonstratie). H. Comentarii suplimentare, dacă exista, incluzând orice experienţa practica câştigată sau dificultăţi tehnice, efecte, impacte sau alte obstacole intalnite H.1. Orice experienţa practica câştigată: H.2. Dificultăţi tehnice: H.3. Impacte negative şi/sau efecte intalnite: Acolo unde se poate, trebuie furnizate informaţii cantitative. Dacă nu se realizează acest lucru, trebuie făcuta o descriere calitativă. Dacă informaţiile cantitative devin disponibile, ele pot fi înaintate în forma actualizată. (În situaţia în care volumul de informaţii cantitative este prea mare, trebuie indicată sursa.) H.4. Alte obstacole intalnite: H.5. Altele: ───────────────