DECIZIA nr. 130 din 10 martie 2020

(5)din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 528 din 19 iunie 2020 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecătorMarian Enache- judecătorDaniel-Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia-Doina Stanciu- judecătorElena-Simina Tănăsescu- judecătorVarga Atilla- judecătorSimina Popescu-Marin- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin.

(5)din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Geanin Loredan Buraga în Dosarul nr. 250/40/2017 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.796D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, partea Instituția Prefectului Județului Botoșani a depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. ...
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 239 din 4 martie
5. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
6. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 250/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin.

(5)din Legea administrației publice locale nr. 215/

1. Excepția a fost ridicată de Geanin Loredan Buraga cu prilejul soluționării recursului împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect contestarea în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar. ...
2. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 69 alin.

(5)din Legea nr. 215/2001, care stabilesc caracterul definitiv al hotărârii primei instanțe învestite cu soluționarea plângerii împotriva ordinului prefectului prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar, încalcă principiul legalității, supremația Constituției, dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate considerente reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014 și Decizia nr. 369 din 30 mai 2017), potrivit cărora lipsa oricărei căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic. ... 7. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Reține că modalitatea de contestare în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situații impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru organizarea și desfășurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. Prevederile art. 69 alin.

(5)teza finală din Legea nr. 215/2001 conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin.

(2)din Constituție și care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin nici principiului accesului liber la justiție. De asemenea, accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de partea Instituția Prefectului Județului Botoșani, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ...

1. Potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească «definitivă și irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓. ...
2. În opinia autorului excepției, prevederile art. 69 alin.

(5)din Legea nr. 215/2001 contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin.

(3)privind trăsăturile statutului român, art. 21 alin.

(1)-

(3)privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 126 alin.

(6)privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 69 alin.

(5)din Legea nr. 215/2001 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar prin Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Decizia nr. 153 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 14 iunie 2013, Decizia nr. 229 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 6 iulie 2017, Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 12 iunie 2017, Decizia nr. 507 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 29 august 2018, Decizia nr. 304 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 31 iulie 2019, Decizia nr. 699 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate. ... 14. Astfel, Curtea a reținut, în esență, că prevederile art. 69 alin.

(5)din Legea nr. 215/2001 referitoare la contestarea în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin.

(2)din Constituție. ...

1. Curtea a mai reținut că, din rațiuni legate de celeritate în această materie, termenele ce caracterizează această procedură specială sunt mai scurte decât cele întâlnite în procedura de drept comun (contestația - formulată în 10 zile de la comunicare și soluționată în 30 de zile de către instanța de contencios administrativ) și că, tot din aceleași considerente, este admisă excepția de la obligația parcurgerii procedurii prealabile, specifică, de altfel, contenciosului administrativ. Totodată, este de remarcat că pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ, ambele părți din litigiu - atât primarul, cât și prefectul - își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele sale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, precitată). ...
2. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ...
3. Curtea a mai reținut că prevederile art. 129 din Constituție stabilesc dreptul părților interesate și al Ministerului Public de a exercita împotriva hotărârilor judecătorești căile de atac potrivit legii, dar aceasta nu înseamnă reglementarea constituțională a principiului dublului grad de jurisdicție. Este adevărat că art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reglementează dreptul la o cale de atac pentru persoana care a fost condamnată penal, dar, pe de altă parte, nu există obligativitatea extinderii acestui principiu și în materie civilă. De asemenea, noțiunea de „proces echitabil“ nu implică imperios existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac al hotărârilor judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 86 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 5 iunie 2001). ...
4. În raport cu acestea, Curtea a statuat că necesitatea restabilirii cu maximă celeritate a organelor de conducere la nivelul administrației publice locale, în speță a primarului, reprezintă un argument suficient pentru a justifica măsura constând în derogarea de la regulile procedurale de drept comun ale modalităților de exercitare a liberului acces la justiție, în sensul ca hotărârea primei instanțe - tribunalul, secția de contencios administrativ - învestite cu soluționarea contestației împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar să fie definitivă. Această măsură este una necesară și adecvată, neputând fi concepută o alta care să afecteze mai puțin dreptul la exercitarea căilor de atac. De asemenea, urmărește un scop legitim - acela de restabilire a organelor de conducere ale administrației publice locale - și este proporțională cu acest scop (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 507 din 17 iulie 2018, precitată). ...
5. Pentru motivele arătate, Curtea a constatat că dispozițiile art. 69 alin.

(5)din Legea nr. 215/2001 nu contravin normelor constituționale și din actele juridice internaționale invocate. ...

1. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. ...
2. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Geanin Loredan Buraga în Dosarul nr. 250/40/2017 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 69 alin.

(5)din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----