← România

DECIZIA nr. 59 din 14 octombrie 1993

DECIZIA nr. 59 din 14 octombrie 1993 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 30 noiembrie 1993 Ion Filipescu - preşedinte Viorel Mihai Ciobanu - judecător Mihai Constantinescu - judecător Antonie Iorgovan - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Raul Petrescu - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent. Pe rol soluţionarea recursului declarat de Pop Ileana împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 40 din 7 iulie 1993, prin care s-a respins excepţia de neconstituţionalitate vizind dispoziţiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. Preşedintele declara şedinţa deschisă. La apelul nominal făcut de către magistratul-asistent se constată că părţile sunt lipsa. Procedura este completa. Magistratul-asistent face referatul cauzei şi arata ca la dosar s-a depus intimpinarea Regiei Autonome de Administrare şi Întreţinere a Fondului Locativ Cluj-Napoca. Curtea constata ca dosarul se afla în stare de judecată şi da cuvintul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a recursului pe motiv de tardivitate. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ, având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Decizia nr. 40/1993, pronunţată de Curtea Constituţională la 7 iulie 1993, s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 3 din Legea nr. 5/1973, invocată de pirita Pop Ileana în dosarul nr. 9578/1992 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj. Decizia a fost comunicată piritei la 14 iulie 1993, conform dovezii de primire aflate la dosar. Împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 40/1993, pirita Pop Ileana a declarat recursul de faţa, prin care reitereaza motivele pentru care apreciază ca prevederile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 5/1973 reprezintă o încălcare a Constituţiei din 1991. Potrivit art. 25 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Decizia poate fi atacată de părţi numai cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare." Dreptul de a ataca cu recurs decizia se naşte din momentul pronunţării ei şi poate fi exercitat până la expirarea termenului de recurs. Comunicarea în acest sens interesînd numai sub raportul calculului termenului, pentru a şti dacă recursul a fost introdus în termen ori dacă, dimpotriva, decizia de fond a rămas definitivă prin expirarea acestuia. Termenul de 10 zile se determina, potrivit art. 101 din Codul de procedură civilă, pe zile libere, neintrând în calcul nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul. În aplicarea dispoziţiilor art. 104 din Codul de procedură civilă, dacă recursul a fost trimis recomandat prin posta, el este depus în termen dacă a fost predat la oficiul poştal înainte de împlinirea termenului. În cauza, Curtea constata ca recursul a fost trimis prin posta la 30 iulie 1993 şi ca termenul de recurs de 10 zile se implinise la 25 iulie 1993, care însă, fiind zi nelucrătoare, se considera prorogat, potrivit art. 101 alin. 5 din Codul de procedură civilă, până pe data de 26 iulie 1993. Deci, de la această dată dreptul de recurs al piritei s-a stins ca urmare a expirării termenului de recurs. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al art. 13 alin.
(1)lit. A.c), art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ, În numele legii, D E C I D E : Respinge ca tardiv introdus recursul declarat de Pop Ileana, domiciliata în Cluj-Napoca, str. Castanilor nr. 4, judeţul Cluj, împotriva Deciziei nr. 40 din 7 iulie 1993 a Curţii Constituţionale. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 14 octombrie 1993. PREŞEDINTE, prof. dr. Ion Filipescu Magistrat-asistent, Florentina Geangu ---------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.