← România

DECIZIE nr. 528 din 9 aprilie 2009

DECIZIE nr. 528 din 9 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin.

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi ale art. 118 alin.
(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 334 din 20 mai 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin.
(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi ale art. 118 alin.
(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Florin Petru Duma în Dosarul nr. 3.280/236/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 15 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.280/236/2008, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin.
(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi ale art. 118 alin.
(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Florin Petru Duma. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate încalcă liberul acces la justiţie, deoarece creează un obstacol considerabil pentru cetăţenii care nu locuiesc în raza teritorială unde s-a produs fapta, determinând cheltuieli financiare şi timp irosit cu deplasarea petentului la instanţa de judecată. În plus, aceste dispoziţii legale se abat de la principiul legislaţiei contenciosului administrativ, care prevăd posibilitatea alegerii competenţei de către persoana contestatoare şi încalcă şi prevederile art. 12 din Codul de procedură civilă, care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanţe deopotrivă competente. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză este întemeiată sub aspectul criticilor formulate în raport de art. 16 şi art. 21 din Constituţie, deoarece prin stabilirea unei competenţe teritoriale exclusive în favoarea judecătoriei în a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia nu există un just echilibru de mijloace între simplii cetăţeni şi autorităţile publice şi se îngrădeşte accesul liber la justiţie al cetăţenilor, având în vedere că în multe situaţii aceştia locuiesc la distanţe considerabile faţă de locul săvârşirii pretinsei contravenţii, astfel încât deplasările la sediul instanţei competente sunt lungi, anevoioase şi costisitoare. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 alin.
(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, precum şi cele ale art. 118 alin.
(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - art. 32 alin.
(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: "Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia." - art. 118 alin.
(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: "Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta." Se susţine că aceste dispoziţii legale încalcă egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi accesul liber la justiţie, consacrate de art. 16 şi, respectiv, art. 21 alin.
(3)din Constituţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că a mai examinat, în jurisprudenţa sa, constituţionalitatea aceloraşi texte de lege, în raport de aceleaşi texte din Legea fundamentală şi faţă de critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 813 din 27 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, Decizia nr. 1.128 din 27 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2007, şi Decizia nr. 81 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 7 martie 2007, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin.
(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, statuând că acestea nu încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. De asemenea, prin Decizia nr. 464 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 mai 2008, Curtea a statuat că art. 118 alin.
(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, care instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, nu îngrădeşte accesul liber la justiţie al persoanelor interesate şi nu contravine dreptului la un proces echitabil. Dimpotrivă, reglementarea competenţei teritoriale a instanţelor judecătoreşti în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie prin care se constată încălcări ale dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice este menită să dea expresie garanţiilor constituţionale invocate, prin asigurarea administrării cu celeritate a probelor strânse de lucrătorii poliţiei rutiere. În plus, această modalitate de reglementare reprezintă opţiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin.
(2)din Constituţie, privind competenţa şi procedura în faţa instanţelor judecătoreşti. Considerentele care fundamentează jurisprudenţa mai sus citată sunt valabile şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi. Cât priveşte criticile privind existenţa unei contradicţii între textele ce fac obiectul excepţiei şi normele care reglementează contenciosul administrativ, respectiv procedura civilă, acestea nu intră în sfera controlului de constituţionalitate. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 alin.
(1)şi
(6)din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin.
(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi ale art. 118 alin.
(1)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Florin Petru Duma în Dosarul nr. 3.280/236/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 aprilie 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta ----------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.