DECIZIE nr. 62 din 14 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 25 februarie 2010 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandru Făgeţeanu în Dosarul nr. 5.472/1/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a amânat pronunţarea la data de 17 decembrie 2009 şi apoi la data de 14 ianuarie 2010. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 22 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.472/1/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandru Făgeţeanu. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin.
(3)şi
(4), art. 16, 20, 21, 124 şi 129 din Constituţie, deoarece s-a înlăturat calea de atac a recursului în anulare şi nu s-a instituit în locul acesteia o altă cale de atac prin care să se facă posibilă repararea erorilor judiciare comise prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Potrivit art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră excepţia neîntemeiată. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Textul criticat are următoarea redactare: "Art. I. - Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 17. Articolele 330-330^4 se abrogă." Dispoziţiile constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin.
(3)şi
(4)- Statul român, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 124 - Înfăptuirea justiţiei şi ale art. 129 privind căile de atac. Examinând excepţia, Curtea observă că textul de lege criticat abrogă prevederile din Codul de procedură civilă care reglementau recursul în anulare. Or, abrogarea unui act normativ nu poate fi considerată neconstituţională decât în măsura în care contravine normelor şi principiilor consacrate prin Constituţie. Pe de altă parte, analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei solicită, practic, modificarea soluţiei legislative reglementate de textul de lege atacat. Acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit căruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării", fiind în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 2 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandru Făgeţeanu în Dosarul nr. 5.472/1/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2010. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu ---------