OPINIE SEPARATA din 9 iulie 2012 la Decizia Curţii Constituţionale nr. 729 din 9 iulie 2012*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 13 iulie 2012 -------- Notă ... *) Opinie separată la Decizia nr. 729, transmisă de Curtea Constituţională prin Adresa nr. 4.900 din 13 iulie 2012 ulterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 12 iulie
- În dezacord cu soluţia adoptată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 729 din 9 iulie 2012, cu majoritate de voturi, considerăm că sesizările de neconstituţionalitate a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 25 din 3 iulie 2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din funcţia de preşedinte şi de membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor ar fi trebuit admise şi considerate întemeiate. I. Cu privire la admisibilitatea sesizării Curtea avea competenţa de a constata neconstituţionalitatea Hotărârii nr. 25 din 3 iulie 2012, având în vedere dispozitivul Deciziei nr. 727 din 9 iulie 2012 (pronunţată anterior soluţionării prezentei cauze), prin care s-a constatat că "soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională". Menţionăm că în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 210 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 13 iunie 2003, şi Decizia nr. 263 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28 mai 2012, Curtea a reţinut că acesteia îi sunt opozabile deciziile pe care le pronunţă de la momentul pronunţării lor. În consecinţă, având în vedere adoptarea dispozitivului Deciziei nr. 727 din 9 iulie 2012 Curtea trebuia să analizeze constituţionalitatea Hotărârii nr. 25 din 3 iulie 2012, aşa cum a procedat şi prin deciziile nr. 53 şi nr. 54 din 25 ianuarie 2011, deciziile nr. 1.630 şi nr. 1.631 din 20 decembrie
- Amintim că în aceste decizii, precum şi în Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012 Curtea nu a făcut distincţia între actele normative şi cele cu caracter individual, distincţie care apare în Decizia nr. 729 din 9 iulie
- II. Cu privire la temeinicia sesizării observăm următoarele: Hotărârea nr. 25 din 3 iulie 2012 contravine dispoziţiilor art. 1 alin.
(5), art. 64 alin.
(5)şi art. 66 alin.
(3)din Constituţie, în parte, pentru aceleaşi argumente care au fost invocate şi în opinia separată la Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012. Revocarea, astfel cum rezultă din stenograma de şedinţă, sa întemeiat pe alegaţii fără să existe niciun fel de probe. Această sancţiune s-a aplicat pentru o sesizare formulată în urmă cu aproape 6 luni de opoziţia parlamentară de atunci, în care erau reclamate o serie de presupuse nereguli referitoare la şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului din data de 27 septembrie 2011, şedinţă condusă însă de un vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi nu de preşedintele acesteia. Or, nicio regulă constituţională sau regulamentară nu prevede revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor ca sancţiune disciplinară, astfel că sancţiunea este de fapt o măsură politică neconstituţională. Constatăm că Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 25 din 3 iulie 2012 a fost adoptată fără a exista vreo solicitare din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din cadrul Camerei Deputaţilor, fiind încălcate prevederile art. 64 alin.
(5)din Constituţie, precum şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005. Hotărârea nr. 25 din 3 iulie 2012 contravine, de asemenea, prevederilor art. 66 alin.
(3)din Constituţie, deoarece a fost adoptată de Camera Deputaţilor într-o sesiune extraordinară, a cărei convocare nu a fost făcută însă de preşedintele acestei Camere. Observăm că revocarea doamnei Roberta Anastase din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor s-a hotărât pe baza unui raport al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, raport adoptat însă în absenţa preşedintelui Camerei, deci fără respectarea dreptului său la apărare, deşi acesta a fost solicitat. Prin urmare, Curtea Constituţională trebuia să admită sesizările de neconstituţionalitate şi să le considere întemeiate. Judecător, prof. univ. dr. Iulia Antoanella Motoc -------