← România

PRESCRIPTII TEHNICE din 19 decembrie 2003

PRESCRIPTII TEHNICE din 19 decembrie 2003 privind examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 86 bis din 30 ianuarie 2004 ________ Notă ... *) Aprobata prin Ordinul nr. 369 din 19 decembrie 2003, Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 86 din 30 ianuarie 2004 Anexă Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR - 1. GENERALITATI 1.1. Scop Prezenta prescriptie tehnica face parte din reglementarile tehnice naţionale referitoare la examinarile nedistructive. Autoritatea tehnica naţionala care asigura punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescriptie tehnica este ISCIR - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este organul de specialitate cu personalitate juridica în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protectiei utilizatorilor şi a sigurantei în functionare a instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor supuse regimului de supraveghere tehnica. 1.2. Domeniu de aplicare Prezenta prescriptie tehnica stabileste modul de examinare cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat supuse supravegherii conform prevederilor prescriptiilor tehnice, Colectia ISCIR. Examinarile nedistructive la elemente şi componente ale obiectivelor şi instalaţiilor nucleare, care sunt supuse supravegherii ISCIR, precum şi la alte elemente şi componente la care este necesară supravegherea ISCIR, se vor efectua conform documentatiei de execuţie, pe baza unor proceduri tehnice de lucru avizate de ISCIR-INSPECT, cu respectarea prevederilor standardelor şi prescriptiilor tehnice aplicabile, Colectia ISCIR. Prevederile prezentei prescriptii tehnice sunt aplicabile oricărui tip de imbinare sudata dintre materiale metalice (neporoase), în vederea detectarii discontinuitatilor deschise la suprafaţa imbinarii sudate (sau a materialelor de baza). Discontinuitatile care pot fi puse în evidenta în imbinarea sudata, inclusiv în zona adiacenta (materialele de baza), pot fi de tip fisura, lipsa de topire, porozitate, suprapuneri, exfolieri sau cute. 1.3. Personal de execuţie Examinarea cu lichide penetrante va fi efectuata de către personal autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 11, Colectia ISCIR. 1.4. Referinţe normative Prezenta prescriptie tehnica face referiri explicite sau implicite la acte legislative, standarde, prescriptii tehnice şi alte reglementari naţionale. 1.4.1. Legi şi hotărâri ● Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii ● Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi functionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat ● Hotărârea Guvernului nr. 752/2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a echipamentelor sub presiune 1.4.2. Standarde 1.5. Termeni Termenii sunt conform prEN 1330-6. 1.6. Abrevieri PT - Prescriptie tehnica UV - Ultraviolete 2. PRODUSE, SENSIBILITATE ŞI DENUMIRE 2.1. Familie (set) de produse Familia (setul) de produse pentru examinarea cu lichide penetrante este o combinaţie a urmatoarelor materiale: penetrant, produs de indepartare a excesului de penetrant şi developant. În familia de produse, producătorul poate include şi degresantul utilizat la curatarea chimica prealabila a pieselor de examinat. În tabelul 1 sunt prezentate tipurile de produse folosite pentru examinarea cu lichide penetrante. Familia (setul) de produse va fi achizitionata, în mod obligatoriu, de la acelasi producător, în conformitate cu instrucţiunile acestuia. Tabelul 1 2.2. Produsele folosite nu trebuie să genereze reactii chimice cu materialul examinat şi nici sa reactioneze chimic între ele. La utilizarea lichidelor penetrante se va avea în vedere urmatoarele: - otelurile inoxidabile austenitice şi titanul sunt atacate de halogenii Cl şi F; - otelurile cu continut ridicat de nichel sunt atacate de sulfuri etc. 2.3. În cazul în care exista cerinţe privind limitarea continutului pentru anumite elemente din compozitia produselor de examinare (de exemplu: halogeni, sulf etc.) se vor respecta limitele impuse, care vor fi certificate printr-un buletin de analiza chimica corespunzător. Limitele se vor inscrie şi în buletinul de examinare emis. 2.4. Pentru examinarea cu lichide penetrante fluorescente se vor folosi lampi care emit radiatii ultraviolete cu lungimea de unda cuprinsa între 330 ... 390 nm. 2.5. Laboratoarele care efectueaza examinari cu lichide penetrante trebuie să fie dotate cu aparate pentru masurarea iluminarii zonei de examinat, pentru lumina alba şi pentru lumina ultravioleta (în cazul utilizarii lichidelor penetrante fluorescente). Aparatura destinata iluminarii suprafetei cu lumina alba sau ultravioleta va fi verificata metrologic, conform prevederilor legale. 2.6. Laboratoarele care efectueaza examinari cu lichide penetrante trebuie să aibă în dotare cel puţin un bloc de comparare (a se vedea anexa B) care va fi utilizat în conformitate cu prevederile prezentei prescriptii tehnice. 3. CONDIŢII PREALABILE DE EXAMINARE 3.1. Imbinarile sudate care se examineaza cu lichide penetrante, volumul de examinare, faza tehnologica în care se face examinarea şi tipul de lichide penetrante vor fi stabilite în functie de cerinţele proiectantului, ale responsabilului cu supravegherea şi verificarea tehnica, autorizat de ISCIR-INSPECT, sau ale inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT. 3.2. Examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate va fi efectuata în conformitate cu SR EN 571-1 şi cu prevederile prezentei prescriptii tehnice, în functie de secventa operaţiilor. 3.3. Pregătirea şi curatarea prealabila Curatarea prealabila trebuie să garanteze ca reziduurile au fost indepartate de pe suprafaţa de examinat şi ca penetrantul poate intră în orice discontinuitate. Imbinarea sudata care urmeaza a fi examinata, precum şi zonele adiacente acesteia cu o latime de minim 25 mm, vor fi curatate de oxizi, de alte straturi neaderente (zgura, stropi de sudura, grasimi, uleiuri, vopsea, acoperiri de protecţie etc.) şi de orice alt material strain care pot obtura sau masca discontinuitatile sau pot altera lichidele penetrante. În functie de cele constatate la un control vizual prealabil, la alegerea metodei de curatare se vor avea în vedere urmatoarele aspecte: - natura impuritatilor şi a contaminantilor; - efectul metodei de curatare asupra imbinarii sudate şi a materialului adiacent; - aplicabilitatea practica; - metodele specifice impuse de documentaţia de execuţie. Curatarea prealabila se efectueaza în doua etape:

  1. a)curatarea mecanica: curatarea mecanica se efectueaza în scopul indepartarii unor impuritati (de exemplu: zgura, stropi de sudura, rugina, oxizi, carburi etc.); aceasta curatare se efectueaza prin periere cu perii de sarma, polizare, slefuire, sablare, jet de apa sub presiune ridicata etc.; polizarea imbinarii sudate este necesară numai în cazul în care suprafaţa imbinarii sudate prezinta neregularitati mari care pot genera indicatii false sau pot masca discontinuitati; nu se va folosi metoda de curatare mecanica prin sablare cu alice, deoarece aceasta poate conduce, prin deformare plastica, la obturarea discontinuitatilor deschise la suprafaţa; în toate cazurile, tehnologia de curatare trebuie să garanteze ca discontinuitatile nu sunt obturate prin deformare plastica sau prin acumulari de materiale abrazive; ...
  2. b)curatarea chimica: curatarea chimica se efectueaza în scopul indepartarii materialelor organice (de exemplu: grasimi, uleiuri, vopsea etc.); aceasta curatare se poate efectua cu solventi organici (care pot fi livraţi de producător împreună cu setul de produse de examinare), cu detergenti sau cu solutii de decapare; la curatarea chimica se va avea în vedere ca agentii folositi sa nu reactioneze cu materialul examinat şi sa nu lase reziduuri pe piesa; atunci când exista cerinţe privind limitarea continutului în anumiti compusi pentru solventii organici şi solutiile de decapare, se vor respecta prevederile de la pct. 2.3; proiectantul poate indica şi alti agenti de curatare chimica, cu condiţia ca acestia să respecte cele menţionate anterior. ... Factorii care pot influenţa negativ concluziile examinarii cu lichide penetrante a imbinarilor sudate, datorati stării suprafetei, sunt prezentati în tabelul 2. Tabelul 2 3.4. Uscarea După curatarea prealabila, suprafaţa de examinat se usuca prin evaporare naturala sau fortata folosind aer cald sau rece filtrat de impuritati uleioase şi apa, până dispare orice urma de umezeala de pe suprafaţa. După curatarea suprafeţelor pe care se va efectua examinarea cu lichide penetrante, se va efectua un control vizual care să ateste acest lucru. Temperatura piesei trebuie să fie cuprinsa între 10°C şi 50°C pe toata durata examinarii cu lichide penetrante. Dacă prin instrucţiunile de utilizare, producătorul produselor de examinare indica alte limite de temperatura şi se doreste utilizarea acestora în afara intervalului 10 ... 50°C, se va efectua o incercare a acestora, conform prevederilor din anexa B. 4. TEHNICA DE EXAMINARE Tehnica de examinare se identifica prin simbolurile indicate în tabelul 1, care prezinta şi familia de produse. De exemplu, în cazul utilizarii unui penetrant cu contrast de culoare, al cărui exces se indeparteaza cu apa, şi al unui developant pe bază de solvent identificarea va fi: IIAd. 4.1. Aplicarea penetrantului Penetrantul se aplică pe suprafaţa imbinarii sudate şi a zonelor adiacente prin pulverizare, pensulare, turnare sau imersare (dacă acest lucru este posibil). 4.1.1. Timpul de penetrare trebuie să fie cuprins între 5 şi 60 de minute. Dacă producătorul produselor de examinare prevede prin instrucţiunile de utilizare un timp de penetrare cuprins în acest interval, acesta va fi respectat. 4.1.2. Pe toata durata penetrarii se va urmări ca lichidul sa nu se usuce şi sa acopere întreaga suprafaţa supusă examinarii. Dacă este necesar, se admite completarea cantităţii de penetrant aplicat. 4.2. Indepartarea excesului de penetrant 4.2.1. Excesul de penetrant solubil în apa se indeparteaza prin stergere cu tampoane de panza umezite sau cu ajutorul unui jet de apa cu temperatura cuprinsa între 10°C şi 40°C şi presiunea mai mica de 2,5 bar, sub un unghi mai mic de 30° faţă de suprafaţa. 4.2.2. Excesul de penetrant solubil în solvent se indeparteaza prin stergerea suprafetei cu panze curate uscate care nu lasă scame, urmata de o curatare a suprafetei cu tampoane din panza, umezite în solventul indicat. 4.2.3. Excesul de penetrant care se indeparteaza cu emulgatori hidrofili se efectueaza în urmatoarele etape: - spalare cu apa pentru a indeparta cea mai mare parte a penetrantului în exces; - aplicarea emulgatorului prin pulverizare, turnare sau, dacă este posibil, prin imersare; timpul de emulsionare este cuprins între cateva secunde şi 5 minute, în conformitate cu instrucţiunile producătorului; - după emulsionare se efectueaza o spalare finala cu apa. 4.2.4. Excesul de penetrant care se indeparteaza cu emulgatori lipofili se face numai prin imersare, a carei durata este prevăzută de producător, urmata de o spalare cu apa. 4.2.5. În cazul penetrantilor al caror exces se indeparteaza cu apa şi solvent, se va face o spalare cu apa a suprafetei, urmata de o curatare a suprafetei numai cu tampoane de panza care nu lasă scame, umezite în solventul indicat. 4.2.6. Se va evita, în toate cazurile, o spalare excesiva care poate conduce la indepartarea penetrantului din discontinuitatile deschise la suprafaţa. Indepartarea excesului de penetrant se considera terminata atunci când: - dispare orice urma de culoare vizibila, în cazul penetrantilor cu contrast de culoare; - nu mai apare nici un fond fluorescent, în cazul penetrantilor fluorescenti, pus în evidenta de o sursa de lumina ultravioleta cu minim 300 æW/cmý. 4.3. Uscarea suprafetei 4.3.1. Imediat după indepartarea excesului de penetrant, suprafaţa supusă examinarii se usuca prin unul din urmatoarele procedee: - stergere cu o panza, uscata care nu lasă scame; - evaporare la temperatura ambianta; - evaporare la temperatura ridicata; - evaporare fortata sub actiunea unui jet de aer filtrat de impuritati uleioase şi apa, astfel încât presiunea pe suprafaţa piesei să fie mentinuta cat mai redusa posibil. Temperatura suprafetei nu trebuie să depăşească 50°C în timpul uscarii, dacă nu s-a convenit altfel. 4.3.2 Uscarea se considera terminata în momentul în care de pe suprafaţa de examinat dispare orice urma de pata de umezeala. Se va evita o uscare excesiva pentru a nu conduce la uscarea penetrantului aflat în discontinuitati. 4.3.3. Se poate renunta la uscarea suprafetei dacă se utilizeaza un developant sub forma de suspensie/solutie în apa. 4.4. Aplicarea developantului 4.4.1. Developantii sub forma de pulbere uscata vor fi folositi numai cu penetranti fluorescenti şi vor fi aplicati prin pensulare, pulverizare sau sitare. 4.4.2. Developantii suspensie în apa şi cei pe bază de solvent vor fi agitati bine pentru omogenizarea suspensiei şi vor fi aplicati numai prin pulverizare. Aplicarea poate fi efectuata şi cu un echipament care foloseşte aer comprimat filtrat şi uscat. Se va asigura o depunere subtire şi uniforma pe întreaga suprafaţa de examinat. 4.4.3. După aplicarea developantilor suspensie în apa sau solubili în apa, precum şi a celor pe bază de solventi, suprafaţa de examinat trebuie să fie uscata prin evaporare naturala sau prin evaporare fortata. 4.4.4. Durata de developare începe imediat după aplicarea developantilor uscati şi imediat după uscarea suprafetei, atunci când se folosesc developanti umezi. Aceasta poate fi cuprinsa între 10 min şi 30 min, dacă producătorul nu prevede alti timpi. Interpretarea finala a rezultatelor se efectueaza în momentul terminarii timpului prescris pentru developare. 4.4.5. Factorii care pot influenţa negativ concluziile examinarii cu lichide penetrante a imbinarilor sudate, datorati calităţii operaţiilor din tehnica de examinare, sunt prezentati în tabelul 3. Tabelul 3 ┌───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐ │Operaţiile din tehnica │ Calitatea operaţiei │ │ de examinare ├──────────────────────────┬───────────────────────────┤ │ │ insuficienta │ excesiva │ ├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤ │Penetrarea │Nu apar defecte fine │Eliminarea excesului de │ │ │ │penetrant poate fi dificila│ ├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤ │Spalarea (indepartarea │Indicatiile pot fi │Se elimina penetrantul din │ │excesului de penetrant)│neconcludente │defectele puţin adanci │ ├───────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────────────┤ │Developarea │Contrast slab, respectiv │ │ │ │luminiscenta redusa │Ascunde defectele fine │ └───────────────────────┴──────────────────────────┴───────────────────────────┘ 5. CONDIŢII DE INTERPRETARE 5.1. Iluminarea suprafetei de examinat se efectueaza astfel încât directia fasciculului de lumina sa nu depăşească cu 30° unghiul format cu normala la suprafaţa. 5.2. Iluminarea se va efectua astfel încât sa nu se creeze umbre sau reflexii de pe suprafaţa de examinat. 5.3. Fasciculul de lumina trebuie să fie astfel indreptat încât sa ilumineze suprafaţa de examinat şi să fie ecranat faţă de ochii interpretatorului. 5.4. Interpretarea, în cazul lichidelor penetrante fluorescente, trebuie să fie efectuata în incinte intunecate, cu iluminare reziduala şi cu o intensitate a radiatiei ultraviolete pe suprafaţa conform SR EN 571-1 (lumina vizibila este limitata la maxim 20 Ix). 5.5. Condiţiile iluminarii ultraviolete şi a luminii reziduale se verifica la inceputul examinarii, la schimbarea parametrilor de lucru sau atunci când operatorul considera necesar, dar nu mai puţin de o dată pe schimb. 5.6. Interpretarea, în cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, se efectueaza la lumina naturala sau la lumina alba artificiala conform SR EN 571-1, precum şi conform prEN 1956, prin masurarea iluminarii suprafetei la inceputul examinarii, la schimbarea parametrilor de lucru sau atunci când operatorul considera necesar, dar nu mai puţin de o dată pe schimb. 6. INDICATII DE DISCONTINUITATI 6.1. Indicatiile de discontinuitati care pot să apară pe suprafaţa examinata pot fi:
  3. a)indicatii concludente, care pot avea urmatoarele aspecte: ... - liniare, la care lungimea este mai mare decat triplul latimii maxime; - neliniare;
  4. b)indicatii neconcludente, datorate modului necorespunzator de pregatire a suprafetei de examinat sau executarii defectuoase a operaţiilor din tehnica de lucru; în acest caz este necesară repetarea examinarii după pregătirea corespunzătoare a suprafetei; la repetarea examinarii se va utiliza acelasi set de lichide penetrante şi aceeasi tehnica; ...
  5. c)indicatii false, datorate configuratiei suprafetei, crustelor, oxizilor etc. ... 6.2. Indicatiile de discontinuitati liniare pot fi sub forma de:
  6. a)linie continua, datorita fisurilor, lipsei de topire, lipsei de patrundere şi exfolierilor; ...
  7. b)linie întreruptă sau punctata, datorita fisurilor foarte inguste sau numai parţial strapunse la suprafaţa examinata, precum şi exfolierilor parţial acoperite în timpul prelucrarilor. ... 6.3. Indicatiile rotunjite se pot datora porilor de suprafaţa. 7. CRITERII DE ACCEPTARE Criteriile de acceptare sunt conform SR EN 571-1 şi sunt prezentate în tabelul 3. Tabelul 3 ┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐ │ │ Niveluri de acceptare │ │ Tipuri de indicatii ├────────────────┬────────────────┬───────────────┤ │ │ 1 │ 2 │ 3 │ ├────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤ │Indicatii liniare │ 1 ≤ 2 (
  8. mm)│ 1 ≤ 4 (
  9. mm)│ 1 ≤ 8 (
  10. mm)│ │l = lungimea indicatiei │ │ │ │ ├────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼───────────────┤ │Indicatie neliniara │ d ≤ 4 (
  11. mm)│ d ≤ 6 (
  12. mm)│ d ≤ 8 (
  13. mm)│ │d = axa cu dimensiune maxima│ │ │ │ └────────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴───────────────┘ 7.1. În cazul echipamentelor sub presiune specificate în Hotărârea Guvernului nr. 752/2002, condiţiile minime recomandate de acceptare a indicatiilor de discontinuitati prezentate în tabelul 3 vor fi corelate astfel: - echipamentele sub presiune din categoriile III şi IV vor fi examinate la nivelul de acceptare 1; - echipamentele sub presiune din categoriile I şi II vor fi examinate la nivelul de acceptare 2. 7.2. La examinarea echipamentelor, elementelor şi componentelor instalaţiilor de ridicat se aplică nivelul de acceptare 1, conform tabelului 3. 7.3. Pentru celelalte cazuri de examinari, nivelurile de acceptare a indicatiilor de discontinuitati vor fi stabilite de organele competente. 8. INREGISTRAREA REZULTATELOR 8.1. Fiecare laborator care efectueaza examinari cu lichide penetrante trebuie să intocmeasca şi sa tina la zi un registru de evidenta a examinarilor efectuate, care va contine cel puţin urmatoarele date: - data examinarii; - comanda interna; - produsul; - subansamblul; - tipul de lichid penetrant utilizat şi producătorul acestuia; - numărul buletinului emis. 8.2. Rezultatele examinarii cu lichide penetrante vor fi consemnate într-un buletin de examinare care va contine: - denumirea completa şi adresa agentului economic; - denumirea completa şi adresa laboratorului; - numărul autorizatiei laboratorului, emisa de ISCIR-INSPECT; - data la care expira autorizatia; - numărul şi data buletinului; - beneficiarul; - numărul comenzii interne; - datele de identificare a elementului examinat (ansamblu, subansamblu, material, numar de fabricatie, anul construirii etc.); - temperatura suprafetei de examinat; - modul de curatare a piesei; - durata de penetrare, emulsionare şi developare; - modul de indepartare a excesului de penetrant; - limitarea lichidelor penetrante în anumiti compusi, atunci când este necesar; - condiţii de observare a suprafetei; - tipul lichidelor penetrante utilizate, lotul şi producătorul; - nivelul de acceptare; - volumul de examinare al elementului; - numele şi semnatura operatorilor care au efectuat examinarea şi a sefului de laborator; - numărul autorizaţiilor operatorilor şi data la care acestea expira. 8.3. Schita elementului, cu indicarea zonelor în care s-au efectuat examinarile cu lichide penetrante, va fi anexata la buletinul de examinare. Aceste zone vor fi astfel cotate încât să permită identificarea ulterioară fără echivoc a zonelor respective (în cazul în care examinarea s-a realizat într-un procent mai mic de 100% pe elementul respectiv). 8.4. Buletinul de examinare se emite în cel puţin două exemplare, din care unul va rămâne în arhiva laboratorului. 8.5. Modelul buletinului de examinare este prezentat în anexa A. Se poate utiliza şi alt tip de buletin de examinare, cu condiţia respectarii numarului minim de date prevăzute în anexa A. 9. DISPOZITII FINALE 9.1. Nerespectarea prevederilor prezentei prescriptii tehnice se sancţionează conform reglementarilor legale în vigoare. 9.2. La data intrarii în vigoare a prezentei prescriptii tehnice îşi inceteaza valabilitatea urmatoarea prescriptie tehnica: ● CR 6-99 "Prescriptii tehnice pentru examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat", aprobata cu Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 195/1999. 9.3. Prezenta prescriptie tehnica intră în vigoare la 30 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I. 9.4. Orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei prescriptii tehnice îşi inceteaza valabilitatea. 9.5. Utilizatorii prezentei prescriptii tehnice sunt obligati să se asigure ca sunt în posesia ultimei editii şi a tuturor modificarilor aparute după publicare. 9.6. Trimiterile facute în prezenta prescriptie tehnica la standarde, prescriptii tehnice, acte legislative etc. se referă la editiile în vigoare. Anexa A Model de buletin pentru examinarea cu lichide penetrante (Denumirea completa şi adresa agentului economic, denumirea completa şi adresa laboratorului, numărul autorizatiei laboratorului, data la care expira autorizatia) BULETIN DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE Nr. ...... Data ......... Denumirea produsului ...... subansamblul ....... nr. de fabricatie ........ construit în anul ..... conform comenzii interne nr. ...... material ........ beneficiar ........... 1. Condiţii de executare a examinarii: Simbolizare procedeu: .......................................... Tipul lichidelor penetrante: ................................... Producător .................... Nr. lot .......... Valabilitate ............. Temperatura mediului ambiant ............... Temperatura piesei ............. Modul de curatare a piesei .................................... Durata de: Penetrare ..................... minute Emulsionare ................... minute Developare .................... minute Agent de indepartare a excesului de penetrant ............................... Tipul lampii cu UV: ......................................................... Iluminare ........ Intensitatea radiatiei ultraviolete pe suprafaţa ......... 2. Examinarea s-a efectuat conform procedurii ..............;* .............. 3. Lichidele penetrante au fost limitate în ................ la ............. 4. Interpretarea rezultatelor examinarii s-a facut la nivelul de acceptare ........., în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 6, Colectia ISCIR, constatandu-se urmatoarele: ............................................. ___________ Notă ... *) Se va preciza momentul în care s-a efectuat examinarea (înainte de tratament, între straturi etc.). Anexa B Verificarea aplicabilitatii tehnicii de examinare cu lichide penetrante B.1. Verificarea aplicabilitatii tehnicii de examinare cu lichide penetrante se efectueaza pe blocuri de comparare. Blocurile de comparare sunt necesare pentru stabilirea modului de utilizare (durata de penetrare, emulsionare, spalare şi developare) a unui set de lichide penetrante, în afara limitelor de temperatura prevăzute la pct. 3.4 din prescriptia tehnica, pentru compararea performantelor a doua seturi de lichide penetrante diferite sau pentru verificarea condiţiilor de pastrare şi depozitare.
  14. a)Monobloc
  15. b)Blocuri separate Figura B.1 B.2. Pentru aplicarea metodei de comparare se folosesc blocurile tip P1 şi/sau P2 prezentate în figurile B.1 şi B.2. Dimensiunile blocurilor sunt informative. Acestea pot fi modificate în functie de necesităţi şi posibilitati. B.3. Blocul P1 se confectioneaza din aluminiu. Acesta poate fi monobloc sau din două blocuri identice, conform figurii B.1. În cazul monoblocului, o faţa se noteaza cu A şi cealalta cu B. Dacă se utilizeaza doua blocuri separate, unul se va marca cu A şi celalalt cu B. B.4. După debitarea la dimensiuni şi rectificare, în mijlocul fiecarei fete a monoblocului (A şi B), sau pe fiecare faţa a blocurilor separate, se delimiteaza cu ajutorul unei termocrete sau termovopsea, un cerc cu diametrul de 25 mm. Partea opusa marcajului va fi incalzita cu ajutorul unui bec Bunsen sau cu alt dispozitiv similar pĂna la o temperatura cuprinsa între 510°C şi 525°C, evidentiata prin schimbarea culorii marcajului la care trebuie să se ajunga în timp de 4 min. Imediat după aceasta incalzire, blocul se introduce în apa rece, determinand astfel aparitia unei retele de fisuri. Aceasta operaţie se repeta şi pentru cealalta faţa a blocului (în cazul monoblocului) sau pentru blocul similar (în cazul blocurilor separate). După fisurare, blocul (blocurile) se usuca prin incalzire la o temperatura maxima de 150°C şi se lasă să se raceasca la temperatura mediului ambiant. B.5. Blocul de comparare P2 este monobloc, conform figurii B.2. O faţa se marcheaza cu A şi cealalta cu B. B.6. Blocul P2 se confectioneaza dintr-o placuta de material metalic cat mai maleabil (otel inoxidabil, cupru etc.), iar pe una din fete se depune un strat de crom dur de aproximativ 250 æm. Pe faţa necromata se produc prin apasare amprente Brinell. Corpul de apasare al aparatului Brinell va avea diametrul de 5 mm. B.7. În stratul de crom depus va aparea o retea de fisuri aferenta fiecarei amprente. Se recomanda fixarea penetratorului Brinell intr-o masina de tractiune pentru a se putea obtine forta într-un domeniu de valori continuu. Variind forta de apasare se poate modifica latimea fisurilor obtinute. Se recomanda ca în timpul procesului de fisurare blocul să fie asezat pe suprafaţa plana, sprijinit în doua puncte simetrice faţă de locul unde se produce amprenta. Se produc un numar de opt până la zece amprente, doua cate doua, cu aceeasi forta, simetric faţă de mijlocul blocului, astfel încât amprentele obtinute cu forta maxima să se afle la extremitati, iar cele cu forta minima la mijloc (a se vedea figura B.2). Latimea fisurilor obtinute cu forta maxima poate depăşi 20 æm, dar cele obtinute cu forta minima nu vor depăşi 2 æm. Pot fi luate în considerare forte de apasare cuprinse între 20 N ... 70 N. Latimea fisurilor se va determina cu mijloace optice (de exemplu: microscop cu marire de 100 x). În reteaua de fisuri aferenta fiecarei amprente se va identifica fisura cu latimea cea mai mare, aceasta caracterizand grupul de fisuri din amprenta respectiva. B.8. Pe mijlocul blocurilor de comparare P1 (varianta monobloc) şi P2 se practica un canal de 2 mm latime şi 1 mm adancime necesar introducerii unui ecran de protecţie care să impiedice amestecarea, la aplicare, a lichidelor penetrante. B.9. Blocurile de comparare vor fi folosite pentru stabilirea condiţiilor de examinare în urmatoarele cazuri: - utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mici decat cele prevăzute de producător; - utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mari decat cele prevăzute de producător; - pentru compararea performantelor a doua seturi de lichide penetrante diferite, în intervalul de temperaturi prevăzut; - pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante; - pentru verificarea alterarii lichidelor penetrante, a impurificarii sau a unei depozitari incorecte a acestora, în timpul de garantie prevăzut de producător. B.10. În cazul în care suprafaţa de examinat se găseşte la o temperatura mai mica decat cea prevăzută în standard, atât blocul de comparare monobloc sau blocul B (în cazul blocurilor separate) cat şi setul de lichide penetrante se aduc la temperatura respectiva şi se efectueaza examinarea suprafetei B a blocului (în cazul monobloc) sau a blocului B (în cazul blocurilor separate). Se readuce blocul (în cazul monobloc) la temperatura standard şi se efectueaza examinarea suprafetei A (în cazul monoblocului) sau a blocului A (în cazul blocurilor separate). Dacă indicatiile obtinute pe ambele suprafete sunt asemanatoare rezultă ca tehnica respectiva poate fi aplicata la temperatura la care s-a efectuat încercarea. B.11. În cazul în care suprafaţa examinata se găseşte la o temperatura mai mare decat cea prevăzută în standard, se aduce blocul de comparare (în cazul monoblocului) sau blocul B (în cazul blocurilor separate) la temperatura respectiva şi se efectueaza examinarea suprafetei B cu setul de lichide penetrante aflate la temperatura mediului ambiant. Se readuce blocul de comparare (în cazul monoblocului) sau blocul A (în cazul blocurilor separate) la temperatura mediului ambiant şi se efectueaza examinarea respectiva. Dacă indicatiile obtinute pe ambele suprafete sunt asemanatoare, rezultă ca tehnica respectiva poate fi aplicata la temperatura la care s-a efectuat încercarea. B.12. Pentru compararea performantelor a doua seturi de lichide penetrante diferite în cadrul limitelor de temperatura prevăzute de producător, se aplică examinarea suprafetei A cu setul de lichide penetrante cunoscute, iar suprafaţa B se examineaza cu setul de lichide penetrante care trebuie să fie testat. Dacă indicatiile obtinute pe suprafetele A şi B sunt asemanatoare, rezultă ca performantele tehnice de examinare ale celor două seturi de lichide penetrante sunt comparabile. B.13. Pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide penetrante se procedeaza în conformitate cu prevederile de la pct. B.11 din prezenta anexa, faţa sau blocul B examinandu-se după noua tehnica propusa. Dacă indicatiile obtinute pe ambele suprafete A şi B sunt asemanatoare sau pe suprafaţa B indicatiile sunt mai clare, noua tehnica propusa poate fi aplicata. Dacă pe suprafaţa B indicatiile obtinute sunt mai slabe sau neconcludente, tehnica noua propusa nu poate fi utilizata. B.14. Pentru verificarea alterarii sau impurificarii lichidelor penetrante, în cadrul limitelor de temperatura prevăzute de producător, se examineaza suprafaţa A cu un set nou de lichide penetrante şi suprafaţa B cu setul de lichide penetrante care se presupune a fi alterat, incorect depozitat sau impurificat. Dacă pe suprafaţa B indicatiile sunt mai slabe sau neconcludente faţă de cele obtinute pe suprafaţa A, setul de lichide penetrante alterate, incorect depozitate sau impurificate nu vor mai fi utilizate. În cazul obtinerii pe suprafetele A şi B a unor indicatii asemanatoare, setul incercat pe suprafaţa B poate fi folosit, încercarea nu conduce însă la acceptarea intregului lot de lichide penetrante. B.15. În timpul utilizarii blocurilor de comparare pentru încercări se vor urmări cu strictete toate secventele operaţiilor de examinare cu lichide penetrante prevăzute în prezenta anexa. B.16. După cel mult trei utilizari, blocul de comparare P1 trebuie să fie spalat intr-o solutie de apa şi detergenti, clatit cu apa şi încălzit incet până la 400°C (temperatura masurata cu termocreta). Se introduce apoi blocul în apa rece şi se usuca timp de 15 minute la o temperatura de 150°C. După tratament, blocul se sterge cu o perie sau tampoane inmuiate în solvent şi se tine aproximativ 12 ore în acetona. Înainte de folosire blocul se incalzeste la o temperatura de 100°C şi se raceste la temperatura mediului ambiant. B.17. Blocul de comparare P2 trebuie să fie spalat, înainte de reutilizare, intr-o solutie de apa şi detergenti, clatit cu apa şi uscat la 100°C, timp de aproximativ 15 minute, după care pot urma secventele examinarii. Blocul P2 va fi tinut, în timpul cat nu este utilizat, într-un recipient inchis, cufundat într-un amestec de 50% acetona şi 50% alt solvent volatil neclorurat. B.18. În cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, pentru a efectua încercările menţionate la pct. B.9 din prezenta anexa se poate folosi tehnica fotografierii. În acest caz se utilizeaza monoblocul pe întreaga sa suprafaţa sau unul din blocurile separate, aplicandu-se secventele de examinare prevăzute în prezenta anexa. După developare se fotografiaza indicatiile puse în evidenta. Se procedeaza la o foarte buna spalare a blocului şi se aplică celalalt set de lichide penetrante, urmandu-se secventele prevăzute. Se fotografiaza indicatiile aparute după developare. Prin examinarea celor două fotografii se poate face o comparare între calitatile celor două seturi de lichide penetrante. Este absolut necesar ca fotografiile să fie efectuate în condiţii tehnice identice (cu acelasi aparat foto, aceeasi distanta focala, diafragma, timp de expunere, tip de film, procesare etc.). ──────────────────

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.