DECIZIA nr. 453 din 22 iunie 2017

(2)din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 781 din 3 octombrie 2017 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin.

(2)din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea „Electrica Furnizare“ - S.A. din București în Dosarul nr. 309/90/2015 al Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 436D/

1. ...
2. Dezbaterile au avut loc la data de 15 iunie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi, și în prezența reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Octavian Popescu din Baroul București, precum și a domnului avocat Alexandru Dimitriu din Baroul București, în calitate de reprezentant al administratorilor judiciari ai Societății „Oltchim“ - S.A. din București, societățile „Rominsolv“ S.P.R.L. și BDO Business Restructuring S.P.R.L., ambele din București, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 22 iunie 2017, când a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea nr. 32 din 23 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 309/90/2015, Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin.

(2)din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea „Electrica Furnizare“ - S.A. din București, într-o cauză având ca obiect procedura insolvenței. ...

1. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, deoarece nu oferă suficiente garanții de previzibilitate. Ele instituie o măsură restrictivă ce permite administratorului judiciar să intervină discreționar și nelimitat în drepturile creditorilor garantați, prin alterarea valorii cu care creanțele garantate sunt înscrise în tabelul definitiv al creanțelor. ...
2. Prevederile legale criticate conduc la imposibilitatea recuperării integrale a creanței, corespunzător reducerii garanțiilor și, implicit, la atingerea substanței dreptului de proprietate asupra respectivei creanțe. Astfel, aplicarea normei legale contestate conduce în mod evident la eliminarea unei părți a garanțiilor pentru diferența rezultată în urma evaluării patrimoniului societății supuse procedurii insolvenței, condiții în care creanța garantată deținută de creditor se divide în mod artificial și fără acordul acestuia într-o creanță garantată și o creanță chirografară, cu consecința creării premiselor de neîncasare a ultimei, creditorul rămânând, astfel doar titularul unui drept de proprietate teoretic și iluzoriu. ...
3. Așadar, prin reducerea garanțiilor aferente unei creanțe, cu consecința directă a imposibilității de încasare a creanței devenite chirografară, în urma procesului de reevaluare a patrimoniului societății debitoare dispus de lichidator/administratorul judiciar, se anihilează complet dreptul de proprietate asupra unei părți dintr-o creanță care, prin diligența creditorului/acordul debitorului, manifestate pe parcursul derulării unor raporturi contractuale, a fost garantată, ceea ce implică imposibilitatea de recuperare efectivă a sumei. ...
4. În cauză, aplicarea măsurii criticate este în mod evident disproporționată și creează situații discriminatorii și inechitabile nejustificate, prin aceea că măsura afectează tocmai acei creditori care au manifestat o mai mare diligență în cursul normal al activității economice, înțelegând să își securizeze creanțele, și care în situația insolvenței co-contractantului nu doar că nu pot anticipa eventualele consecințe pe care garanțiile agreate în vederea îndestulării creanțelor le-ar putea suferi, ci se văd chiar lipsiți de însuși dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. ...
5. Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța arată că nu s-a urmărit de către legiuitor o reducere arbitrară a cuantumului creanțelor garantate, ci, prin operațiunea obligatorie a evaluării bunurilor garantate ce trebuie dispusă, în perioada de observație a procedurii insolvenței, de către administratorul/lichidatorul judiciar, în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanțelor, s-a urmărit stabilirea unei imagini reale a valorii creanțelor deținute de către fiecare categorie de creditori, raportat la momentul întocmirii tabelului definitiv al creanțelor. ...
6. Prin urmare, o eventuală reducere a valorii garanției până la momentul întocmirii tabelului definitiv al creanțelor, de regulă ca urmare a reducerii valorii de piață a bunurilor asupra cărora creditorii au instituit garanțiile convenționale anterior intrării în insolvență a debitorului, are drept consecință înscrierea la masa credală în calitate de creanțe beneficiare ale unei cauze de preferință până la valoarea de piață a garanției, așa cum este stabilită prin evaluarea dispusă de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, efectuată de un evaluator desemnat potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 85/
7. ...
8. Această operațiune de evaluare se circumscrie definiției creanței garantate date de art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, definiție conform căreia creditorul garantat este cel ce deține o creanță cu o valoare mai mare decât valoarea bunului/bunurilor din patrimoniul debitoarei asupra cărora a fost constituită garanția. ...
9. Chiar dacă un creditor are o garanție valabilă, atât timp cât nu este reflectată în tabelul de creanțe, dreptul de preferință este lipsit de eficiență. În aceste condiții, măsura administratorului judiciar/lichidatorului judiciar de înscriere drept chirografară a unei creanțe în fapt garantate nu poate să stingă dreptul de preferință, însă îl poate face inaplicabil în cadrul procedurii. ...
10. Astfel, un creditor în fapt garantat, dar cu creanță înscrisă, total sau parțial, în categoria creanțelor chirografare, va fi decăzut, în mod corespunzător, din drepturile specifice unui creditor garantat înscris la masa credală. ...
11. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta arată că soluția legislativă conținută de textul criticat nu încalcă drepturile creditorilor, ci, dimpotrivă, reprezintă expresia voinței legiuitorului care a înțeles să acorde o protecție deosebită creditorilor diligenți, care și-au protejat creanța cu o garanție reală, opțiunea legiuitorului fiind pe deplin justificată. ...
2. Instituirea obligativității evaluării bunurilor garantate care trebuie dispusă de administratorul sau lichidatorul judiciar, în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanțelor, nu are ca efect reducerea cuantumului creanțelor garantate, ci, dimpotrivă, stabilirea nivelului real al valorii creanțelor deținute de către fiecare categorie de creditori. Evaluarea nu este realizată, în mod discreționar, de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, astfel cum se susține în excepția de neconstituționalitate, ci acesta doar dispune unui evaluator să realizeze evaluarea bunului, conform standardelor internaționale de evaluare. În plus, măsura înscrierii unei creanțe garantate în tabelul de creanțe, la valoarea stabilită prin evaluare, este supusă controlului judecătorului sindic, care are la dispoziție pârghii procedurale de verificare (poate dispune o expertiză tehnică imobiliară). ...
3. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
4. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, ... 18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 41 alin.

(2)din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: „

(2)Prin excepție de la prevederile alin.

(1), creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidator. În cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă garanția se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferența favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese înscrisă drept creanță chirografară, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor ce se vor calcula.“ ...

1. Curtea observă că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței a fost abrogată prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie
2. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, Curtea urmează să analizeze dispozițiile art. 41 alin.

(2)din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, întrucât continuă să își producă efectele în prezenta cauză. ... 20. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin.

(5)în componenta sa privind calitatea legii, art. 15 privind universalitatea drepturilor, art. 44 alin.

(1)privind dreptul de proprietate, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 alin.

(2)teza a doua privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, și în art. 135 alin.

(2)lit. a) privind economia și finanțele publice. ...

1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate constituie, de fapt, dispoziții de favoare pentru creditorul garantat. Astfel, creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidator. În cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă garanția se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferența favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese înscrisă drept creanță chirografară, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor ce se vor calcula. ...
2. Autoarea excepției de neconstituționalitate este nemulțumită de faptul că în urma valorificării bunului ce garantează o datorie, creditorul, aflat de data aceasta în postura de creditor chirografar, nu se poate îndestula din suma de bani obținută suplimentar în urma valorificării acestui bun și pentru datoriile sale care nu au fost garantate în vreun fel, ci aceasta este distribuită creditorilor chirografari. Cu alte cuvinte, aceasta susține că acea calitate de creditor garantat ar trebui să prevaleze inclusiv în privința creanțelor rezultate din raporturi juridice negarantate în vreun fel. ...
3. Referitor la art. 1 alin.

(5)în componenta sa privind calitatea legii, Curtea reține că prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010 și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). ... 24. Curtea reține că evaluarea unui bun în cadrul procedurii insolvenței poate fi dispusă și de administratorul judiciar. Din interpretarea prevederilor legale referitoarea la efectuarea lichidării rezultă faptul că o astfel de evaluare se face doar de către un expert evaluator în conformitate cu anumite standarde internaționale de evaluare [art. 116 alin.

(3)din Legea nr. 85/2006]. Așadar, în niciun caz nu se pune problema unor criterii arbitrare de evaluare. În aceste condiții, nu se poate constata încălcarea art. 1 alin.

(5)în componenta sa privind calitatea legii. ... 25. În ceea ce privește invocarea art. 15 privind universalitatea drepturilor, art. 44 alin.

(1)privind dreptul de proprietate, art. 45 privind libertatea economică și în art. 135 alin.

(2)lit. a) privind economia și finanțele publice, pentru a verifica dacă aceste dispoziții constituționale sunt încălcate, Curtea reține că este nevoie să analizeze mecanismul satisfacerii creanțelor garantate, mecanism prevăzut de prevederile legale criticate. ...

1. Astfel, în momentul în care se face evaluarea este posibil ca creditorul garantat cu bunul evaluat să constate că suma la care este evaluat bunul este mai mică decât valoarea creanței garantate. Legea permite ca pentru restul de creanță, creditorul garantat să fie înscris în rândul creditorilor chirografari în speranța valorificării complete a acesteia, acordându-i, pe cale de consecință, cu privire la acest rest de creanță, însă, statutul de creditor chirografar privilegiat. Dacă pe bunul valorificat se obține mai mult decât s-a estimat prin raportul de evaluare, creditorul garantat este îndreptățit la suma obținută în plus în vederea satisfacerii complete a creanței sale garantate, chiar dacă în fază inițială s-a socotit că nu își va putea satisface complet creanța garantată. Dacă creditorul garantat are și calitatea de creditor chirografar (însă, în urma unor raporturi juridice negarantate în vreun fel) el vine în concurs cu ceilalți creditori chirografari, aflați în aceeași situație juridică. ...
2. Textul legal criticat nu prezintă niciun viciu de constituționalitate, creditorul garantat primește suma de bani obținută prin valorificarea bunului (în limita creanței garantate), chiar dacă inițial bunul a fost evaluat la o valoare mai mică și chiar dacă pentru diferența neacoperită în urma evaluării inițiale a fost socotit, creditor chirografar privilegiat [cu toate că raportul său juridic fusese garantat prin bunul valorificat]. Creditorul garantat are, în aceste condiții favorabile, toate șansele să își valorifice întreaga creanță garantată. Cu alte cuvinte, calitatea sa de creditor garantat și diligența sa sunt protejate, ad litteram, și cu privire la suma de bani obținută suplimentar. ...
3. Este adevărat că legiuitorul a înțeles să acorde o protecție deosebită creditorilor care au fost diligenți și care și-au protejat creanța cu o garanție reală, însă acesta a avut în vedere și principiul echității atunci când izvorul obligațiilor îl reprezintă raporturi juridice negarantate, în sensul că a înțeles să protejeze și pe creditorul chirografar care încearcă să prevină o pagubă în fața creditorului garantat care urmărește să maximizeze un câștig. Cu alte cuvinte, protecția creditorului garantat este asigurată numai în limita garanției pe care a înțeles să o constituie de comun acord cu debitorul său. Calitatea de creditor garantat nu poate fi extinsă și în privința unor raporturi juridice negarantate. ...
4. Având în vedere considerentele de mai sus, precum și faptul că instanța de contencios constituțional nu a putut reține încălcarea art. 1 alin.

(5), art. 15, art. 44 alin.

(1), art. 45 privind libertatea economică și a art. 135 alin.

(2)lit. a) privind economia și finanțele publice, Curtea constată că prevederile art. 53 alin.

(2)teza a doua privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu sunt incidente în cauză. ... 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Electrica Furnizare - S.A. din București în Dosarul nr. 309/90/2015 al Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și constată că prevederile art. 41 alin.

(2)din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 22 iunie 2017. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----