DECIZIA nr. 578 din 9 iulie 2020

(1)și art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 86 din 27 ianuarie 2021 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Cristina Beatrix Bogdan, Adriana Andonie, Marlena Boancă Ivan, Andreea Ciucă, Cristina Mihai, Attila Tanka, Mariana Făgărășan, Corina Ioana Mureșan, Robert Mihai Szasz, Adela Vintilă, Nicolae Gabriel Ionaș și Rodica Micu în Dosarul nr. 3.015/2/CAF/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 428D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Președintele Curții dispune a se face apelul și în dosarele nr. 478D/2019, nr. 486D/2019, nr. 514D/2019, nr. 546D/2019 și nr. 584D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Ionuț Botnaru, Daniela Costache, Gheorghe Gârbea, Mihaela Curte, Cristina-Monica Pipoi-Ionescu, Mona Marina Iordache, Virginia Smaranda Ionescu, Roxana Mihaela Armășelu, Luminița Cristea, Viorica Costea, Elena Andrei, Daniel Ghiță, Silvia Nițu, Mariana Aurelia Dumitrache și Narcisa Georgiana Apostol în Dosarul nr. 4.994/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Eva Peter în Dosarul nr. 1.737/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 și ale art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Viorel Moldovan în Dosarul nr. 4.374/2/2018 al Curții de Apel București Veche - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Petru Ciprian Petruse în Dosarul nr. 1.434/112/2018 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în Dosarul nr. 4.363/2/2018 al Curții de Apel București Veche - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. ...

1. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
2. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că, la Dosarul nr. 584D/2019, partea Teodora David a transmis note scrise prin care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate. ...
3. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin.

(5)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 478D/2019, nr. 486D/2019, nr. 514D/2019, nr. 546D/2019 și nr. 584D/2019 la Dosarul nr. 428D/2019, care a fost primul înregistrat. ...

1. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
2. Prin Încheierea din 1 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.015/2/CAF/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Cristina Beatrix Bogdan, Adriana Andonie, Marlena Boancă Ivan, Andreea Ciucă, Cristina Mihai, Attila Tanka, Mariana Făgărășan, Corina Ioana Mureșan, Robert Mihai Szasz, Adela Vintilă, Nicolae Gabriel Ionaș și Rodica Micu într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. ...

1. Prin Sentința civilă nr. 4.416 din 31 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.994/2/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/
2. Excepția a fost ridicată de Ionuț Botnaru, Daniela Costache, Gheorghe Gârbea, Mihaela Curte, Cristina-Monica Pipoi-Ionescu, Mona Marina Iordache, Virginia Smaranda Ionescu, Roxana Mihaela Armășelu, Luminița Cristea, Viorica Costea, Elena Andrei, Daniel Ghiță, Silvia Nițu, Mariana Aurelia Dumitrache și Narcisa Georgiana Apostol într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. ...
3. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.737/117/2018, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/

1. Excepția a fost ridicată de Eva Peter într-o cauză având ca obiect drepturi bănești. ...
2. Prin Încheierea din 4 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.374/2/2018, Curtea de Apel București Veche - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 și art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/

1. Excepția a fost ridicată de Viorel Moldovan într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ - hotărâre a colegiului de conducere a unei instanțe judecătorești. ...
2. Prin Încheierea din 1 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.434/112/2018, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/

1. Excepția a fost ridicată de Petru Ciprian Petruse într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici. ...
2. Prin Încheierea din 4 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.363/2/2018, Curtea de Apel București Veche - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/

1. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească într-o cauză având ca obiect obligarea emiterii unui act administrativ. ...
2. În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017 autorii susțin, în esență, că prevederile legale criticate încalcă art. 16 din Constituție, deoarece plafonarea sporurilor salariale la maximum 30% din totalul bugetului instituției determină posibila inegalitate în fața legii determinată de modul de calcul în concret, care conduce, în anumite situații, la rezultate matematice ale salariilor mai mici la unii angajați, spre deosebire de alți angajați aflați, de plano, în ipoteze profesionale similare. ...

1. Sub aspectul exigenței privind claritatea normei, se arată că pentru ipoteza în care, deși cuantumul sporurilor cumulate enumerate de lege depășește totalul de 30% sporuri pentru fiecare angajat în parte, totuși acesta este condiționat de plafonul de 30% aplicabil pentru fondurile de salarii la nivelul întregii instituții angajatoare rămâne neclar dacă acest plafon de 30% sporuri cumulate se aplică sau nu și în cazul fiecărui salariat în parte. ...
2. Din moment ce situația juridică a personalului bugetar de același grad, gradație, vechime în funcție sau în specialitate și aceleași studii este identică, atunci și tratamentul juridic aplicabil - în acest caz, cuantumul sporurilor salariale - trebuie să fie același, nefiind permis ca angajații de același grad, gradație, vechime în funcție sau în specialitate și aceleași studii să beneficieze de un cuantum diferit al drepturilor salariale. Sunt invocate prevederile art. 38 alin.

(3)lit. a) din capitolul IV și ale art. 24 din capitolul II secțiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale anexei nr. V la legea-cadru, care prevede în domeniul de activitate „Justiție“ sporuri în cuantum maxim total de 45%, aceasta fiind o normă juridică civilă specială, aplicabilă acestei familii ocupaționale. Însă în corelare cu art. 25 alin.

(1)din legea-cadru rezultă că, practic, cuantumul de 30% nu poate fi depășit, ceea ce golește de conținut textul special antemenționat, fapt ce echivalează cu o imposibilitate de aplicare a unor norme de drept pozitiv cuprinse în aceeași lege, fără a fi doar o problemă de interpretare a legii, ci o problemă de constituționalitate a legii. ...

1. Autorii mai arată că actuala modalitate de reglementare a acordării sporurilor salariale nu numai că lasă la aprecierea angajatorului cuantumul sporurilor ce se acordă fiecărui angajat în parte, dar și este de natură să creeze un tratament diferențiat între persoanele având aceeași funcție, vechime și calificare, angajate în sistemul public, care aparțin de ordonatori de credite diferiți, întrucât acei ordonatori care au beneficiat de o alocare bugetară mai substanțială sau care au un volum al cheltuielilor mai mic vor putea acorda sporuri salariale calculate la procentul maxim prevăzut în anexa nr. V, fără a depăși cota de 30% din totalul bugetului instituției, în timp ce ordonatorii de credite ce au beneficiat de o alocare bugetară redusă ori care au cheltuieli extrasalariale mai mari vor fi ținuți în mod obligatoriu de plafonul maxim de 30%, cu diminuarea corespunzătoare a procentului sporurilor în raport de angajat. ...
2. Autorii susțin că la nivelul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea s-a creat o stare de discriminare în urma aplicării neunitare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, în sensul că salariile personalului auxiliar de specialitate sunt calculate diferit. Tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă. De altfel, dispozițiile de lege criticate lipsesc de sens și, practic, anulează voința legiuitorului și rațiunea esențială a edictării actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate în art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, anume acelea de a elimina orice forme de discriminare și a institui un tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție. Acordarea diferențiată a sporurilor în cuantum total de 30% sau 45% în cadrul aceleiași categorii sociale contravine atât Constituției, Codului muncii, cât și spiritului Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv art. 1 alin.

(2)privind excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor enunțate, printre care, la lit. e) pct. (i), se menționează dreptul la un salariu egal pentru munca egală și dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare. ... 19. Astfel, prevederile art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017 creează prin ele însele o dublă discriminare între persoanele din aceeași categorie, inducând efecte discriminatorii, deoarece creează cel puțin aparența că unele categorii profesionale, în funcție de decizia arbitrară și discreționară a decidenților, pot să aibă drepturi salariale suplimentare, în timp ce altele nu ar putea să beneficieze de drepturile similare, fapt care este de natură să încalce principiul fundamental al egalității în fața legii. ... 20. În egală măsură, autorii consideră că sunt aplicabile prevederile art. 14 alin.

(1)lit. a) din Directiva 2000/43/CE din 29 iunie 2000 a Consiliului Uniunii Europene, care obligă statele membre să ia măsuri pentru abrogarea oricărei dispoziții ce contravine principiului egalității de tratament. Or, reglementarea internă permite o diferențiere de tratament în funcție de anumiți factori ce nu depind de acțiunile sau inacțiunile celor care beneficiază de drepturile bănești, în condițiile în care diferența de la 30% la 45% se acordă în funcție de alocațiile bugetare față de ordonatorul de credite sau în funcție de managementul acestuia. Autorii arată că prevederile art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă și art. 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin vătămarea egalității de tratament și introducerea unor criterii discriminatorii de acordare a drepturilor bănești între persoanele având aceeași funcție, vechime și calificare, angajate în sistemul public, care aparțin de ordonatori de credite diferiți. ...

1. De asemenea, autorii excepției susțin că, dacă în cadrul a două tribunale/parchete de pe lângă tribunale există un număr diferit de personal contractual sau alte categorii care nu beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, prevăzute de dispozițiile art. 5 secțiunea 1 capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare diferă. Ca atare, atingerea pragului de 30% din suma acestora se realizează diferit în cadrul instituțiilor de același grad, iar plafonarea sporurilor judecătorilor/procurorilor va fi, de asemenea, diferită. Se va ajunge astfel ca un judecător/procuror cu același grad, funcție, treaptă să beneficieze de drepturi diferite față de un coleg aflat în aceeași situație. ...
2. Mai mult, drepturile acordate de lege ajung să fie iluzorii în condițiile în care un judecător/procuror beneficiază, potrivit legii, de anumite sporuri pe care, în realitate, nu le poate încasa. Plafonând cuantumul sporurilor acordate, se observă că persoane care lucrează în condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, și care ar trebui să beneficieze de un spor de până la 15% din salariul de bază sunt private de acest drept, în cazul în care celelalte sporuri acordate de lege depășesc pragul de 30%, ei încasând aceleași drepturi salariale cu persoanele care lucrează în condiții normale de muncă. ...
3. Distinct, se susține că prin denumirile sporurilor a căror sumă nu trebuie să depășească 30% din cuantumul salariilor de bază se instituie, în mod indirect, prin interpretarea coroborată cu art. 24 din același act normativ, un privilegiu pentru anumite categorii de funcționari publici (spre exemplu, funcționari publici, funcționari publici cu statut special, angajați din sistemul medical, învățământ), aceștia beneficiind de creșterea salariului de bază prin majorări ce nu au fost enumerate în cuprinsul art. 25 din legea-cadru. Deși diferențierea nu este explicit formulată, aceasta se subînțelege, având în vedere că în art. 24 din legea-cadru sunt prevăzute majorările ca parte a sistemului de salarizare, acestea fiind menționate în anexele la legea-cadru, care privesc doar anumite categorii de salariați. Astfel, sub aspectul limitării la 30% a sumei tuturor sporurilor, prin exceptarea de la aplicarea acestui articol a majorărilor prevăzute pentru funcționarii publici sau alte categorii de salariați, prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă art. 16 din Constituție privind interzicerea discriminării. Se consideră că noțiunea de sporuri din cuprinsul art. 25 din legea-cadru, pentru care este aplicabilă limitarea de 30%, este aplicabilă doar personalului din sistemul judiciar. ...
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017 autorii susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece determină diminuarea salariilor al căror cuantum aferent lunii decembrie 2017 se află peste cel stabilit de legiuitor. Astfel, dispozițiile art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă principiul previzibilității legii prevăzut de art. 1 alin.

(5)din Constituție, deoarece legiuitorul nu a prevăzut situația persoanelor în cazul cărora, fără acordarea majorării de 25% din luna ianuarie 2018, salariile au atins deja plafonul din anul

1. În cazul acestora, fără o justificare obiectivă și rezonabilă și în mod discriminatoriu, deși există o creștere economică, au loc diminuarea cuantumului salariului și lipsirea de creșteri salariale viitoare. ...
2. De asemenea, are loc încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece prevederile legale criticate au ca efect crearea unor situații discriminatorii, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă, între persoane din categoria socioprofesională „Cultură“. Astfel, în timp ce unii salariați beneficiază de creșterea salariilor, alții suferă o diminuare a veniturilor salariale. Sunt invocate, în acest sens, aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind respectarea principiului egalității în drepturi și interzicerea oricărei discriminări. ...
3. Totodată, se arată că prevederile art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017, prin plafonarea instituită, aduc atingere dreptului de proprietate privată și dreptului la respectarea bunurilor, prevăzute de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în a cărui sferă de protecție intră și drepturile salariale. Se mai susține că prevederile de lege criticate instituie o restrângere a dreptului fundamental la muncă, care include și dreptul la salariu, și că această restrângere, spre deosebire de cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, nu este justificată prin niciunul dintre motivele prevăzute de art. 53 din Constituție. ...

1. Se mai arată că măsura diminuării salariale cu 43,4% doar pentru specialiștii IT din sistemul judiciar, care asigură funcționarea tehnică în cele mai bune condiții a întregului sistem informatic din cadrul instanțelor și parchetelor din România, nu și pentru specialiștii IT din parchete, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau pentru alte categorii de funcționari (ale căror eventuale reduceri ale salariului de încadrare se ajustează prin majorări salariale al căror cuantum total nu este limitat) este discriminatorie, nu este proporțională, necesitatea ei într-o societate democratică nu a fost justificată în niciun mod în expunerea de motive și aduce grave atingeri dreptului de proprietate privată. Se arată că reducerea salariului este atât de mare încât apare ca o veritabilă afectare a substanței dreptului respectiv. În consecință, reducerea cu 43,4% a salariilor aflate în plată ale specialiștilor IT din Ministerul Justiției și instanțe este neconstituțională, fiind necesară menținerea nivelului salarial în plată, fără a aduce atingere dreptului constituțional al legiuitorului de a stabili sistemul de salarizare. ...
2. Distinct, se mai susține că, în cadrul Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), funcțiile publice din cadrul centrelor județene sunt singurele care au înregistrat pierderi salariale începând cu luna ianuarie 2018, restul personalului APIA înregistrând creșteri semnificative ale salariilor de bază. Diminuarea drepturilor de natură salarială corespunzătoare funcțiilor publice din cadrul centrelor județene, față de salariul de bază avut în luna decembrie 2017, dar și în raport cu cele stabilite pentru funcțiile publice din cadrul APIA - aparatul central nu poate fi justificată prin aplicarea principiului sustenabilității financiare. ...
3. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 428D/2019, consideră că formularea opiniei instanței judecătorești asupra excepției de neconstituționalitate este obligatorie pentru motivarea încheierii de învestire, doar în măsura în care excepția este ridicată, din oficiu, de către instanța judecătorească. În ipoteza în care titularul excepției este una dintre părțile litigante, instanța are facultatea de a prezenta o opinie. În consecință, instanța judecătorească se limitează la analiza admisibilității excepției de neconstituționalitate. ...
4. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 478D/2019, opinează în sensul temeiniciei excepției de neconstituționalitate, reținând că plafonarea sumei sporurilor la 30%, pe ordonator de credite, este de natură a crea discriminări în cadrul aceleiași categorii profesionale, în funcție de structura personalului aflat în subordine și drepturile cuvenite. Astfel, se încalcă art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi, de vreme ce un judecător sau procuror cu același grad, treaptă și funcție urmează să beneficieze de drepturi salariale diferite față de un coleg aflat în aceeași situație. Se încalcă, astfel, principiile de echitate și coerență prin crearea de oportunități egale și remunerare egală pentru munca de valoare egală, pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar, statuate de legea unică de salarizare și de Constituție. ...
5. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale se rezumă la analiza condițiilor de admisibilitate a excepției și consideră că exprimarea opiniei sale ar echivala cu o antepronunțare asupra fondului cauzei. ...
6. Curtea de Apel București Veche - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 514D/2019, apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, excepția fiind nefondată prin raportare la criticile invocate. ...
7. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017 nu contravin dispozițiilor art. 16 alin.

(1)și

(2), art. 44 alin.

(2)și art. 53 din Constituție, cu mențiunea că opinia instanței nu se impune a fi motivată atât timp cât excepția nu a fost invocată din oficiu. ... 34. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 35. Avocatul Poporului, în dosarele nr. 478D/2019 și nr. 584D/2019, consideră că prevederile art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale, în măsura în care, prin limitarea la 30%, pe ordonator de credite, a sumei sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, se creează diferențiere de salarizare între persoanele care au aceeași vechime și îndeplinesc aceeași funcție de magistrat, fiind de natură a crea discriminări în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv cea a magistraților, în funcție de structura personalului avut în subordine și drepturile cuvenite, fără să existe o justificare obiectivă și rezonabilă. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 38. – Art. 25 alin.

(1): „Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.“; ... – Art. 38 alin.

(6): „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“. ... ... 39. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin.

(3)și

(5)privind trăsăturile statului și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 - „Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni“, art. 11 - „Dreptul internațional și dreptul intern“, art. 16 - „Egalitatea în drepturi“, art. 20 - „Tratatele internaționale privind drepturile omului“, art. 41 - „Munca și protecția socială a muncii“, art. 44 - „Dreptul de proprietate privată“, art. 53 - „Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți“, art. 124 - „Înfăptuirea justiției“, art. 125 - „Statutul judecătorilor“, art. 146 lit. d) privind atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate și art. 148 alin.

(2)privind prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. ...

1. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor, ale Protocolului nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prevederile art. 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind egalitatea și nediscriminarea. ...
2. Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reține că aceste dispoziții de lege au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar excepțiile de neconstituționalitate au fost respinse (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 15 ianuarie 2020, sau Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020). ... 42. Astfel, Curtea a reținut că limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi, prevăzută de art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (a se vedea, în acest sens, și Decizia Curții Constituționale nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010). ... 43. Curtea a reținut, în esență, că prevederile art. 25 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie regula potrivit căreia suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază. Soluția legislativă a limitării sporurilor salariale nu este de noutate, aceasta fiind consacrată anterior prin art. 22 alin.

(1)din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, potrivit căruia: „Suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz.“ Aceste prevederi legale au fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, Curtea a statuat că „dispozițiile art. 22 din lege prevăd două reguli (...) clare care vizează transparența și echitatea sistemului public de salarizare“. De asemenea, Curtea a observat că o soluție legislativă similară a fost consacrată și prin dispozițiile art. 23 alin.

(1)din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care stabileau că: „Suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz.“ ...

1. În acest context, Curtea a precizat că regula limitării sporurilor la un anumit procent reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări. ...
2. În ceea ce privește critica vizând existența unor diferențe de venit lunar între angajații care prestează aceeași activitate și au aceeași vechime în muncă, grad și în funcție, dar care își desfășoară activitatea în instituții publice diferite, Curtea a reținut că aceasta nu este întemeiată, de vreme ce, pe de o parte, legea nu stabilește diferențe în ceea ce privește salariile de bază/indemnizațiile de încadrare, iar, pe de altă pare, atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate pot fi diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții identice sau asemănătoare, dar la autorități sau instituții publice diferite. ...
3. Totodată, Curtea a observat că la stabilirea nivelului veniturilor salariale trebuie avute în vedere prevederile art. 3 alin.

(1)din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora: „Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare ordonator de credite.“, și ale art. 3 alin.

(4)din legea-cadru, potrivit cărora: „Ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege (...) astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.“ ...

1. De asemenea, în viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. În acest sens, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește că „limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I-VIII“. Ca atare, stabilirea cuantumului concret al sporurilor și al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu. ...
2. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 41 din Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Legea fundamentală prevede în art. 41 alin.

(2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la drepturi salariale suplimentare, cum sunt sporurile, primele, stimulentele și altele (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). ...

1. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful
2. De asemenea, Curtea Europeană a statuat că o autoritate de stat nu poate invoca lipsa de fonduri ca pretext pentru a nu-și îndeplini obligațiile (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 26). ...
3. În consecință, Curtea a constatat că, interpretate în ansamblul dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prevederile legale criticate nu încalcă art. 4, 16 și 41 din Constituție și nici dispozițiile din actele juridice internaționale invocate. ...
4. Curtea a mai reținut că, în raport cu criticile formulate, dispozițiile art. 124 și 125 din Constituție, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, referitoare la înfăptuirea justiției și statutul judecătorilor, nu au relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate. ...
5. *) Decizia Curții Constituționale nr. 520 din 30 iunie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 4 noiembrie
6. ...
7. Referitor la prevederile art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reține că și acestea au format în repetate rânduri obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Decizia nr. 77 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 19 iunie 2020, Decizia nr. 80 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 24 iunie 2020, și Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, precitată). ... 54. Astfel, instanța de contencios constituțional a statuat că stabilirea, prin prevederile art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. ... 55. De asemenea, Curtea a reținut că aplicarea regulii plafonării la nivelul anului 2022 a salariilor nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea prevederilor art. 38 alin.

(6)din legea-cadru, de vreme ce premisele specifice fiecărei categorii profesionale sunt diferite. ... 56. Curtea Constituțională a reiterat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede, în art. 41 alin.

(2), „instituirea unui salariu minim brut pe țară“ fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, precitată). ... 57. Referitor la invocarea principiului securității juridice, care rezultă din dispozițiile art. 1 alin.

(3)din Constituție, și a dreptului la respectarea unui „bun“, prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în Convenție nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). Prin urmare, stabilirea prin lege a unei limite a salariilor de bază plătite angajaților din fonduri publice la nivelul prevăzut pentru anul 2022 nu are semnificația încălcării regulilor fundamentale și convenționale invocate. ...

1. Curtea a mai reținut că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ...
2. Cât privește invocarea unor aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind restrângerea exercițiului dreptului fundamental la salariu (spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), Curtea a observat că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea avută în vedere prin prevederile legale criticate, motiv pentru care nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 79 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 19 iunie 2020). ...
3. În ceea ce privește aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017, Curtea a reținut că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează consecințele aplicării concomitente a prevederilor de lege și a altor prevederi legale cu incidență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018, precum: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 10 noiembrie 2017, care a prevăzut transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, și art. 7 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, potrivit căruia „Sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice, potrivit art. 38 alin.

(3)lit.

1. a)din Legea-cadru nr. 153/2017“. Or, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. ... 61. Curtea a mai observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. ... 62. De asemenea, Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu instanțelor judecătorești. ... 63. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 64. Curtea reține că prevederile legale criticate, prin conținutul reglementării lor, nu interferează cu celelalte dispoziții din Constituție și din actele juridice internaționale invocate. ... 65. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
2. d)și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristina Beatrix Bogdan, Adriana Andonie, Marlena Boancă Ivan, Andreea Ciucă, Cristina Mihai, Attila Tanka, Mariana Făgărășan, Corina Ioana Mureșan, Robert Mihai Szasz, Adela Vintilă, Nicolae Gabriel Ionaș și Rodica Micu în Dosarul nr. 3.015/2/CAF/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Ionuț Botnaru, Daniela Costache, Gheorghe Gârbea, Mihaela Curte, Cristina-Monica Pipoi-Ionescu, Mona Marina Iordache, Virginia Smaranda Ionescu, Roxana Mihaela Armășelu, Luminița Cristea, Viorica Costea, Elena Andrei, Daniel Ghiță, Silvia Nițu, Mariana Aurelia Dumitrache și Narcisa Georgiana Apostol în Dosarul nr. 4.994/2/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Eva Peter în Dosarul nr. 1.737/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Viorel Moldovan în Dosarul nr. 4.374/2/2018 al Curții de Apel București Veche - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Petru Ciprian Petruse în Dosarul nr. 1.434/112/2018 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și, din oficiu, de instanța judecătorească în Dosarul nr. 4.363/2/2018 al Curții de Apel București Veche - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 25 alin.

(1)și art. 38 alin.

(6)din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel București Veche - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 9 iulie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----