DECIZIE Nr. 70*) din 23 mai 1996

(2)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/1992 privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acţiunea de compensare, regimul plăţilor agenţilor economici, prevenirea incapacităţii de plată şi a blocajului financiar, constata următoarele: Judecătoria Baia Mare, prin Sentinta civilă nr. 3.686 din 18 septembrie 1995, sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 din Legea nr. 76/1992, invocată de Societatea Comercială "Martexin" - S.A. Baia Mare, în calitate de pârâţi în Dosarul nr. 997/1995 al acestei instanţe. În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 76/1992 încalcă prevederile art. 49 din Constituţie referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Exprimandu-şi opinia, Tribunalul Brăila apreciază ca "dispoziţiile art. 7 alin. 1 şi 2, prin care se aduce atingere dreptului agenţilor economici de a-şi exprima liber voinţa de a contracta şi de a le impune obligaţii faţă de alte persoane juridice, obligaţii pe care nu şi le-au asumat, la care nu au consimţit, contravin dispoziţiilor art. 49 din Constituţie". Deoarece excepţiile de neconstituţionalitate invocate privesc aceeaşi dispoziţie legală, art. 7 din Legea nr. 76/1992, şi pentru mai buna administrare a justiţiei, judecătorul-raportor a propus conexarea Dosarului nr. 56 C/1996 la Dosarul nr. 152 C/

1. CURTEA, având în vedere încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul - raportor, dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 76/1992, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine: Curtea Constituţională, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, constata ca este legal investită şi este competenţa să soluţioneze excepţiile invocate. Dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 76/1992 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate şi Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 89 din 4 octombrie 1995, rămasă definitivă, ca urmare a respingerii recursului, prin Decizia nr. 18 din 27 februarie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie
2. Prin deciziile menţionate, Curtea a statuat ca dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 76/1992 sunt constituţionale atât sub aspectul concordanţei cu art. 49 din Constituţie, cat şi al altor prevederi constituţionale: art. 16, art. 29, art. 30, art. 134 alin.

(2)lit. a), art. 135 alin.

(1). Instituirea penalităţii criticate nu aduce atingere libertăţii contractuale şi principiului consensualismului, sunt libere sa încheie orice contract permis de lege, potrivit propriului lor acord de voinţa, neexistand nimic neconstitutional în împrejurarea ca neexecutarea obligaţiilor asumate da dreptul creditorului sa pretindă, în condiţiile prevăzute de lege, un minimum de penalităţi pe care aceasta le instituie. Pe de altă parte, nu se poate nega atributul legiuitorului de a stabili o clauza penală pentru plata preţului datorat, existând interesul public ca persoana juridică ce şi-a îndeplinit obligaţia de livrare să-şi poată constitui resursele financiare de care depinde îndeplinirea obligaţiilor sale fiscale şi de alta natura, continuarea producţiei şi propria sa dezvoltare. În acest fel statul îşi îndeplineşte şi una dintre prerogativele sale constituţionale stabilite de art. 134 alin.

(2)lit. a) din Constituţie, luând măsuri, ca economia naţionala sa funcţioneze corespunzător, în condiţiile proprii economiei de piaţa în actuala perioada de tranzitie. Se retine, astfel, ca textul contestat nu împiedica dreptul părţilor de a încheia contractul, nici libertatea lor în stabilirea clauzelor contractuale, fiind doar un mijloc contractual de sancţionare a părţii care, deşi a primit livrarea, îşi încalcă obligaţia de plată a preţului datorat, întrucât generalizarea unei asemenea practici este contrară unui interes public evident. În consecinţa, apare ca neîntemeiată referirea facuta de părţi relativ la încălcarea art. 49 din Constituţie, nefiind în discuţie o restrangere a vreunui drept sau a vreunei libertăţi. În temeiul art. 145 alin.

(2)din Constituţie şi întrucât nu exista nici un element nou care să justifice îndepărtarea Curţii de la practica sa, motivele de neconstituţionalitate invocate nu pot fi reţinute. Faţa de considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.

(2)din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.

(1)lit. A.c), al art. 24 alin.

(2)şi al art. 25 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, în unanimitate, CURTEA În numele legii DECIDE:

1. Conexeaza Dosarul nr. 56 C/1996 la Dosarul nr. 152 C/
3. Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/1992, invocată de Societatea Comercială "Martexin" - S.A. Baia Mare în Dosarul nr. 997/1995 al Judecătoriei Baia Mare şi de către şantierul Naval Brăila în Dosarul nr. 527/1996 al Tribunalului Brăila. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată la data de 23 mai
4. PREŞEDINTE, conf. univ. dr. Florin Bucur Vasilescu Magistrat-asistent, Doina Suliman -------------------