STATUTUL din 9 martie 2005

STATUTUL din 9 martie 2005 Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 199 din 9 martie 2005 ____________ Notă ... *) Publicat în temeiul art. 14 alin.

(3)din Legea nr. 139/1995, cu modificările ulterioare Preambul Conform Statutului Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, pentru a fi recunoscută de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, o Societate Naţională de Cruce Roşie sau Semilună Roşie trebuie să întrunească următoarele condiţii: 1. Să se constituie pe teritoriul unui stat independent în care este în vigoare Convenţia de la Geneva privind ameliorarea condiţiei răniţilor şi bolnavilor din armatele în campanie. 2. Să fie singura Societate Naţională din acea ţară şi să fie condusă de un organism central care să fie competent să o reprezinte în relaţiile cu alte componente ale Mişcării. 3. Să fie corespunzător recunoscută de către guvernul legitim al ţării, pe baza Convenţiilor de la Geneva şi a legislaţiei naţionale, ca societate de ajutor voluntar, auxiliară a autorităţilor publice în domeniul umanitar. 4. Să aibă statut autonom care să-i permită să opereze în conformitate cu Principiile Fundamentale ale Mişcării. 5. Să folosească denumirea şi emblema de Cruce Roşie sau Semilună Roşie, în conformitate cu Convenţiile de la Geneva. 6. Să fie organizată astfel încât să fie capabilă să-şi îndeplinească sarcinile definite în propriul statut, inclusiv cele referitoare la pregătirea sa în timp de pace pentru sarcinile statutare în caz de conflict armat. 7. Să-şi extindă activităţile pe întreg teritoriul statului. 8. Să-şi recruteze membrii voluntari şi personalul fără deosebire de rasă, sex, categorie socială, religie sau opinii politice. 9. Să adere la Statutul Mişcării, la valorile care unesc componentele Mişcării şi să coopereze cu acestea. 10. Să respecte Principiile Fundamentale ale Mişcării şi să se conducă în activitatea sa după principiile Dreptului Internaţional Umanitar. I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1 Societatea Naţională de Cruce Roşie din România (SNCRR), fondată la 4 iulie 1876, este persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial, cu existenţă nelimitată. Ea este organizată şi funcţionează pe baza Legii de organizare şi funcţionare a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, a Statutului propriu, precum şi în conformitate cu Convenţiile de la Geneva din 1949 şi cu Protocoalele lor Adiţionale din 1977, la care România a aderat. SNCRR acţionează în conformitate cu Principiile Fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: UMANITATE: Născută din grija de a ajuta, fără discriminare, răniţii de pe câmpurile de luptă, Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, sub aspectul său internaţional şi naţional, se angajează să prevină şi să aline suferinţele oamenilor în orice împrejurare. Scopul ei este acela de a proteja viaţa şi sănătatea acestora şi de a asigura respectarea fiinţei umane. Mişcarea promovează înţelegerea mutuală, prietenia, cooperarea şi o pace durabilă între toate popoarele. IMPARŢIALITATE: Mişcarea nu face nici o deosebire de naţionalitate, rasă, religie, condiţie socială sau apartenenţă politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsura suferinţelor lor şi acordă ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri. NEUTRALITATE: În scopul menţinerii încrederii tuturor, Mişcarea se abţine să ia parte la ostilităţi şi controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic. INDEPENDENŢA: Mişcarea este independentă. Auxiliare ale autorităţilor publice în activităţile lor umanitare şi supuse legilor care le guvernează ţările, Societăţile Naţionale trebuie să-şi păstreze o autonomie care să le permită să acţioneze întotdeauna numai conform Principiilor Fundamentale ale Mişcării. VOLUNTARIAT: Este o Mişcare de ajutor voluntar şi dezinteresat. UNITATE: Într-o ţară nu poate exista decât o singură Societate Naţională de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor şi să-şi extindă acţiunile umanitare pe întreg teritoriul ţării. UNIVERSALITATE: Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, în cadrul căreia toate Societăţile Naţionale au drepturi egale şi datoria de a se întrajutora, este universală. Articolul 2 SNCRR este recunoscută oficial de către Statul român ca societate de ajutor voluntar, autonomă, cu caracter umanitar, auxiliară a autorităţilor publice în situaţii de conflict armat sau de dezastre, conform dispoziţiilor Primei Convenţii de la Geneva, ca unică Societate Naţională de Cruce Roşie care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, în deplină concordanţă cu Constituţia şi legile Statului român. Articolul 3 SNCRR îşi păstrează autonomia faţă de autorităţile publice, astfel încât să acţioneze în orice împrejurare numai pe baza Principiilor Fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. Articolul 4 SNCRR, recunoscută de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii la 23 august 1876, membră a Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din 14 iulie 1919, face parte din Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, iar prezentul Statut garantează respectarea deciziilor şi a rezoluţiilor organismelor statutare ale Mişcării. Articolul 5 SNCRR funcţionează în spaţiile proprii şi în cele repartizate, precum şi în alte spaţii care se pun la dispoziţie de către Guvern, consiliile judeţene, al Municipiului Bucureşti, ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi de către consiliile locale, după caz, în vederea desfăşurării activităţii şi beneficiază de aceleaşi măsuri de protecţie pe care legea le stabileşte în favoarea instituţiilor publice. Articolul 6 Sediul central al SNCRR este în imobilul propriu, situat în Bucureşti, str Biserica Amzei nr. 29, sectorul 1. Articolul 7 Societatea Naţională de Cruce Roşie din România va purta această denumire în toate actele oficiale, sau iniţialele SNCRR, putându-se utiliza şi denumirea de Crucea Roşie Română. Articolul 8 Emblema SNCRR reprezintă o cruce formată din cinci pătrate egale, de culoare roşu-vermion, aşezată pe fond alb şi înconjurată de două cercuri concentrice de aceeaşi culoare. În spaţiul dintre cele două cercuri, este înscrisă cu litere majuscule de culoare roşu-vermion, pe fond alb, denumirea SOCIETATEA NAŢIONALA DE CRUCE ROŞIE ● ROMÂNIA● . Folosirea emblemei de Cruce Roşie, atât în scop indicativ, cât şi în scop de protecţie, în timp de pace, precum şi în timp de război, se face în conformitate cu Regulamentul privind utilizarea emblemei de Cruce Roşie sau Semilună Roşie de către Societăţile Naţionale, cu legile României şi Convenţiile de la Geneva. Aceste reglementări vor face obiectul unui regulament special. II. SCOPUL ŞI SARCINILE SNCRR Articolul 9 SNCRR are ca scop prevenirea şi alinarea, în mod imparţial, a suferinţei umane în orice împrejurare, fără nici o discriminare bazată pe cetăţenie, naţionalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenenţă militară, socială sau politică. Articolul 10 În îndeplinirea misiunii sale umanitare, SNCRR are, în condiţiile legii, următoarele sarcini: a. să acţioneze în caz de conflict armat, iar în timp de pace să se pregătească să acţioneze ca auxiliară a autorităţilor publice, în toate domeniile prevăzute de Convenţiile de la Geneva din 1949 şi în favoarea tuturor celor în suferinţă, atât persoane civile, cât şi militare; b. să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate, la prevenirea îmbolnăvirilor şi la alinarea suferinţelor, prin programe în beneficiul comunităţii; c. să organizeze, la nivel naţional sau local, servicii de ajutorare de urgenţă în favoarea victimelor dezastrelor, servicii de ambulanţă şi de îngrijire a persoanelor bolnave sau vârstnice; d. să instruiască şi să pregătească, prin cursuri de prim ajutor, personalul navigant civil şi militar, aerian, maritim şi terestru, operatorii de transport public de persoane, viitorii conducători auto, precum şi alte categorii profesionale; e. să organizeze cursuri de formare şi instruire a personalului şi voluntarilor necesari îndeplinirii misiunii sale, cât şi pentru alte nevoi speciale; f. să organizeze cursuri şi alte activităţi pentru formare şi perfecţionare profesională, în conformitate cu scopul său declarat; g. să susţină şi să încurajeze participarea tinerilor la activităţile sale, precum şi la desfăşurarea unor activităţi proprii de tineret; h. să organizeze şi să participe la acţiuni internaţionale de ajutorare a victimelor, indiferent de cauzele şi natura dezastrelor; i. în colaborare cu autorităţile, din raţiuni umanitare, să desfăşoare activităţi de căutări persoane şi pentru restabilirea contactelor familiale întrerupte din diferite motive; j. să promoveze activităţile sale şi ale Mişcării, Dreptul Internaţional Umanitar şi Principiile Fundamentale; k. să încheie acorduri, contracte sau parteneriate cu organizaţii neguvernamentale, cu ministere şi alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu sectorul privat, în vederea elaborării şi desfăşurării unor programe/proiecte agreate de comun acord; l. să promoveze, prin proiecte şi programe, donarea voluntară şi neremunerată de sânge; m. să sprijine şi să iniţieze programe sociale la nivel comunitar, ţinând cont de vulnerabilităţile şi capacităţile locale; n. să colaboreze cu autorităţile publice pentru a garanta respectarea Dreptului Internaţional Umanitar şi a asigura protecţia Crucii Roşii în realizarea misiunii sale umanitare; o. să organizeze cursuri de surori de Cruce Roşie conform legii şi regulamentelor în vigoare. III. MEMBRII SNCRR Articolul 11 SNCRR este deschisă tuturor persoanelor, fără deosebire de cetăţenie, naţionalitate, rasă, sex, vârstă, clasă socială, religie şi opinii politice. Articolul 12 Categoriile de membri ai Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România sunt: membru activ, membru susţinător şi membru de onoare. - membru activ poate fi orice persoană care cunoaşte şi doreşte să acţioneze în conformitate cu Statutul SNCRR şi Principiile Fundamentale, este înregistrat în una din structurile SNCRR şi plăteşte cotizaţie; - membru susţinător este orice persoană fizică sau juridică care contribuie la sprijinirea financiară sau materială a SNCRR; - membru de onoare este persoana învestită cu acest titlu de către Consiliul Naţional, ca o recunoaştere a serviciilor excepţionale aduse SNCRR. Articolul 13 Drepturile membrilor activi ai SNCRR sunt: a. să participe la activitatea SNCRR şi la conducerea activităţilor sale, în condiţiile prevăzute de prezentul Statut; b. să aleagă organismele de conducere ale SNCRR şi să fie aleşi în cadrul acestora; c. să participe la luarea deciziilor şi să-şi exprime liber părerile în toate problemele privind activitatea SNCRR; d. să beneficieze de acţiunile de formare şi de alte activităţi organizate de SNCRR; e. să primească titlul de membru de onoare şi distincţii, conform Regulamentului de acordare a distincţiilor; f. să fie desemnaţi ca reprezentanţi ai SNCRR la acţiuni interne şi internaţionale. Articolul 14 Îndatoririle membrilor SNCRR sunt următoarele: - să facă parte din una din structurile SNCRR, să participe la activităţile acesteia, să contribuie la dezvoltarea, sub toate aspectele, a SNCRR şi să-şi plătească cotizaţia; - să respecte şi să promoveze în activitatea lor Statutul şi Principiile Fundamentale şi să ducă la îndeplinire deciziile organelor de conducere; - să nu permită şi să nu se implice în acte care pot afecta integritatea şi prestigiul SNCRR. Articolul 15 Calitatea de angajat în orice structură funcţională a SNCRR este incompatibilă cu orice funcţie de reprezentare în cadrul structurilor SNCRR, indiferent de nivelul de organizare. Pe perioada exercitării unei funcţii salariate la SNCRR se suspendă, de drept, funcţia de reprezentare în structurile de conducere ale SNCRR. Articolul 16 Pierderea calităţii de membru: Calitatea de membru de Cruce Roşie se pierde prin demisie sau excludere. 1. Demisia Orice membru de Cruce Roşie îşi poate da demisia. Cererea de demisie, formulată în scris, se înaintează comitetului filialei pe lângă care este înregistrat membrul. În caz de demisie, calitatea de membru se pierde la data primirii de către comitetul filialei a cererii scrise de demisie. 2. Excluderea Un membru al SNCRR poate fi exclus din organizaţie în următoarele cazuri: a. Dacă a produs pagube materiale sau morale SNCRR ori dacă acţiunile sale compromit activitatea SNCRR; b. Dacă a încălcat Principiile Fundamentale, Statutul SNCRR sau hotărârile organelor de conducere ale SNCRR; c. Dacă prin activităţile sale împiedică realizarea scopului sau a sarcinilor SNCRR; d. Dacă nu îşi plăteşte cotizaţia de membru. Hotărârea de excludere se ia de către comitetul filialei pe lângă care este înregistrat membrul, la propunerea biroului filialei. Data excluderii este considerată a fi data la care comitetul filialei adoptă hotărârea de excludere. Hotărârea de excludere poate fi contestată de către cel interesat în termen de 6 luni. Contestaţia se analizează de către Comitetul de Direcţie. Prevederi comune pentru pierderea calităţii de membru: În cazul în care un membru al SNCRR îşi dă demisia sau este exclus din organizaţie, el nu are dreptul de a pretinde sau de a încerca să înstrăineze bunurile SNCRR sau mijloacele sale financiare, iar pe viitor nu mai poate folosi denumirea sau emblema SNCRR. IV. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII NAŢIONALE DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA Articolul 17 Principiile care guvernează organizarea şi funcţionarea structurilor teritoriale sunt următoarele: Principiul legalităţii - presupune ca întreaga activitate a structurilor teritoriale să se desfăşoare conform Statutului şi Principiilor Fundamentale, legilor statului şi reglementărilor subsecvente. Principiul autonomiei funcţionale - reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a structurilor teritoriale ale SNCRR, care o reprezintă, de a gestiona interesele acesteia, în numele SNCRR, conform Principiului Fundamental al Unităţii, în limitele legii şi ale competenţelor conferite de prezentul Statut. Principiul descentralizării unor competenţe - reprezintă dreptul structurilor teritoriale de a realiza anumite atribuţii şi servicii, specifice SNCRR, în condiţiile autonomiei funcţionale. Principiul eligibilităţii - reprezintă dreptul structurilor teritoriale de a-şi alege independent organele de conducere, conform Statutului şi reglementărilor în vigoare. Articolul 18 Societatea Naţională de Cruce Roşie din România este organizată după principiul teritorial. Ea este alcătuită din:

a)filiale judeţene şi filiale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti; ...
b)subfiliale municipale, orăşeneşti şi comunale. ... Articolul 19 Filialele şi subfilialele SNCRR pot autoriza crearea, în subordinea lor, de comisii, servicii specializate, formaţiuni ale SNCRR în cadrul diverselor instituţii de învăţământ, societăţi comerciale, regii autonome, instituţii de stat şi private, unităţi militare, sanitare şi cartiere. Articolul 20 Organizaţiile teritoriale sunt subordonate organelor ierarhic superioare; ele cuprind toţi membrii de Cruce Roşie din judeţe, din sectoarele Municipiului Bucureşti, precum şi din municipii, oraşe şi comune. Filialele judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, au personalitate juridică şi autonomie funcţională. Articolul 21 Filialele judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti au următoarele drepturi:
a)să aleagă, prin vot secret, organele de conducere proprii; ...
b)să conceapă, să organizeze şi să conducă activităţile proprii, pe baza programelor naţionale ale SNCRR; ...
c)să organizeze şi să conducă activităţile în favoarea victimelor dezastrelor şi conflictelor sau a persoanelor vulnerabile; ...
d)să stabilească, să constituie şi să execute bugetul propriu de venituri şi cheltuieli; ...
e)să acorde ajutoare ocazionale celor mai vulnerabile persoane; ...
f)să iniţieze contacte directe cu filiale similare ale altor Societăţi Naţionale, cu acordul preşedintelui SNCRR; ...
g)să acceadă în nume propriu la surse, finanţări, programe şi proiecte, în calitate de persoane juridice, în limitele autonomiei lor funcţionale; ...
h)să depună bilanţul contabil la organele financiare teritoriale şi să transmită o copie la sediul central al SNCRR; ...
i)să colaboreze cu alte structuri teritoriale; ...
j)să încheie acorduri, contracte, parteneriate cu organizaţii neguvernamentale, cu autorităţi publice, instituţii, societăţi comerciale, cu structuri similare ale Crucii Roşii din străinătate, pentru desfăşurarea unor programe, proiecte, acţiuni, cu respectarea statutului şi legilor ţării. ... Articolul 22 Filialele judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii:
a)să respecte Statutul, Principiile Fundamentale şi cele structurale ale SNCRR, precum şi Constituţia şi legile ţării; ...
b)să păstreze integritatea morală şi spirituală, prestigiul şi patrimoniul SNCRR, precum şi emblema acesteia; ...
c)să îndeplinească, întocmai şi la timp, hotărârile şi deciziile luate de structurile centrale de conducere şi să respecte competenţele exclusive ale organelor centrale de conducere. ... În cazul nerespectării acestor obligaţii, structurile teritoriale pot fi dizolvate prin hotărârea Consiliului Naţional al SNCRR. Articolul 23 Pentru ca SNCRR să poată respecta Principiul Fundamental al Unităţii, următoarele funcţii rămân un atribut exclusiv al organelor centrale ale SNCRR:
a)protecţia integrităţii SNCRR, inclusiv protecţia emblemei; ...
b)relaţiile cu instituţiile şi autorităţile publice centrale; ...
c)relaţiile internaţionale; ...
d)coordonarea financiară a programelor naţionale; ...
e)stabilirea politicilor în toate domeniile de activitate; ...
f)răspunderea pentru fondurile din surse externe, destinate programelor naţionale. ... V. ORGANELE TERITORIALE DE CONDUCERE Articolul 24 Organele teritoriale de conducere ale Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România sunt: a. adunarea generală; b. comitetele şi birourile filialelor judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti; c. comitetele şi birourile subfilialelor municipale şi orăşeneşti; d. comitetele subfilialelor comunale. Organizarea şi funcţionarea organelor teritoriale de conducere se stabilesc prin Regulamentul de aplicare a Statutului şi sunt similare cu cele ale conducerii centrale. Articolul 25 Adunarea generală este organul deliberativ suprem. Ea se întruneşte în sesiune ordinară, o dată la 2 ani. Poate fi convocată în sesiune extraordinară de către comitet sau la cererea unei treimi din membrii acesteia. Adunarea generală se consideră statutar constituită dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din totalul membrilor săi. Ea adoptă hotărâri cu majoritate simplă. Articolul 26 Preşedinţii filialelor, ca şi directorii salariaţi ai filialelor, reprezintă organizaţiile respective în faţa autorităţilor publice locale. Mandatul preşedinţilor comitetelor filialelor este de patru ani, putând fi reînnoit o singură dată. Preşedinţii filialelor sunt delegaţi la Adunarea Generală şi fac parte din Consiliul Naţional. La sesiunile acestor organe, ei pot fi înlocuiţi de vicepreşedinţi, dacă este cazul. Articolul 27 Alegerea organelor teritoriale de conducere, a delegaţilor la adunările generale ierarhic superioare se face prin vot secret. Hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor. Articolul 28 Comitetele filialelor şi ale subfilialelor SNCRR sunt răspunzătoare pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei la nivelurile respective. Ele conduc, îndrumă, sprijină şi controlează activitatea organizaţiilor de Cruce Roşie din teritoriu. Comitetele filialelor judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, precum şi ale subfilialelor municipale, orăşeneşti şi comunale conduc activitatea acestora, analizează activitatea desfăşurată, adoptă programe concrete de activitate şi le actualizează, dezbat şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli. Ele se întrunesc anual sau ori de câte ori este nevoie. Ele se consideră statutar constituite dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din totalul membrilor lor. În exercitarea atribuţiilor sale, comitetul respectiv adoptă hotărârile cu majoritatea simplă a voturilor. Articolul 29 Birourile comitetelor filialelor judeţene şi ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, precum şi cele ale subfilialelor municipale şi orăşeneşti organizează şi conduc întreaga activitate a acestora. Ele răspund de modul de îndeplinire a programelor naţionale la nivelurile respective. Se reunesc cel puţin o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie. Decid asupra bunurilor mobile şi a unor mijloace fixe aflate în administrarea structurilor teritoriale. Ele se consideră statutar constituite dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din totalul membrilor lor. în exercitarea atribuţiilor lor, birourile comitetelor filialelor adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor. Articolul 30 Directorii structurilor teritoriale, salariaţi, sunt ordonatori secundari de credite şi participă, fără drept de vot, la toate sesiunile structurilor teritoriale şi centrale de conducere. Atribuţiile acestora sunt similare directorului general, raportate la scară teritorială, iar directorii se subordonează acestuia, din punct de vedere managerial. În exercitarea atribuţiilor lor, directorii emit dispoziţii. Directorii sunt numiţi şi revocaţi, prin decizie, de către Comitetul de Direcţie, la propunerea comitetelor structurilor teritoriale şi a directorului general. VI. ORGANELE CENTRALE DE CONDUCERE ALE SNCRR Articolul 31 Organele centrale ale SNCRR sunt: Adunarea Generală, Consiliul Naţional, Comitetul de Direcţie. Organizarea şi funcţionarea organelor centrale de conducere se stabileşte prin Regulamentul de aplicare a Statutului. Articolul 32 Adunarea Generală se reuneşte în sesiune ordinară o dată la 2 ani, la locul şi la data stabilite de către Adunarea Generală precedentă sau de către Consiliul Naţional. Adunarea Generală poate fi convocată, în sesiune extraordinară, de către Consiliul Naţional, de Comitetul de Direcţie sau la cererea a jumătate din membrii Adunării Generale. Articolul 33 Competenţele Adunării Generale a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România sunt următoarele:
a)să analizeze şi să aprobe activitatea SNCRR între cele două Adunări Generale; ...
b)să elaboreze şi să aprobe strategii de dezvoltare ale Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România în domeniile sale de activitate; ...
c)să aprobe Statutul şi modificările ce i se aduc acestuia; ...
d)să numească comisii de lucru în diverse domenii; ...
e)să delibereze asupra tuturor problemelor legate de exerciţiul financiar pentru perioada de 2 ani precedentă şi să aprobe execuţia bugetară; ...
f)să delibereze asupra tuturor punctelor înscrise pe ordinea de zi şi să adopte hotărâri şi rezoluţii în legătură cu activitatea generală a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România; ...
g)să aleagă, prin vot secret, preşedintele, vicepreşedinţii şi trezorierul; ...
h)să aleagă, prin vot secret, membrii Consiliului Naţional a căror alegere nu intră în competenţa altor organe. ... Articolul 34 Adunarea Generală este constituită din membrii de drept ai Consiliului Naţional, la care se adaugă 2 delegaţi aleşi de adunarea generală a filialei, din care obligatoriu unul este reprezentant al tineretului. Membrii Adunării Generale au dreptul la câte un singur vot. Adunarea Generală se consideră statutar constituită dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din totalul membrilor săi. Adunarea Generală adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi, prin vot deschis sau secret, după cum hotărăsc membrii săi, cu excepţia cazurilor în care votul secret este obligatoriu, conform prevederilor prezentului Statut. Articolul 35 Între sesiunile Adunării Generale, SNCRR este condusă şi administrată de Consiliul Naţional. Articolul 36 Consiliul Naţional se reuneşte în sesiune ordinară o dată pe an, de regulă în primul trimestru, cu excepţia anilor în care se convoacă Adunarea Generală Ordinară. Se poate convoca în sesiuni extraordinare, la propunerea Comitetului de Direcţie, a preşedintelui Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România sau la cererea unei treimi din membrii săi. Articolul 37 Consiliul Naţional se compune din: preşedintele Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, 3-5 vicepreşedinţi, trezorierul, preşedinţii comitetelor filialelor, 5-7 tineri voluntari aleşi de Adunarea Generală, precum şi din persoane reprezentând diferite ministere şi instituţii cu care Societatea Naţională de Cruce Roşie din România colaborează. Reprezentanţii ministerelor şi ai altor instituţii nu au drept de vot. Mandatul Consiliului Naţional este de patru ani. Articolul 38 Competenţele Consiliului Naţional sunt următoarele:
a)să analizeze anual modul de îndeplinire a strategiilor de dezvoltare ale SNCRR şi să le actualizeze în funcţie de nevoile în schimbare ale Societăţii; ...
b)să examineze şi să aprobe rapoartele de activitate ale Comitetului de Direcţie, precum şi ale organizaţiilor teritoriale ale SNCRR; ...
c)să prezinte în faţa Adunării Generale raportul de activitate al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România; ...
d)să analizeze şi să aprobe bugetul SNCRR şi execuţia bugetară; ...
e)să analizeze şi să aprobe bilanţul contabil anual al SNCRR; ...
f)să valideze crearea şi dizolvarea filialelor şi subfilialelor de Cruce Roşie şi revocarea persoanelor alese în organele de conducere ale acestora, în cazul încălcării grave a prevederilor Statutului; ...
g)să aleagă prin vot secret membrii Comitetului de Direcţie; ...
h)să numească şi să elibereze din funcţie directorul general; ...
i)să aprobe diferite regulamente de aplicare a prezentului Statut şi de funcţionare a SNCRR; ...
j)să stabilească relaţii de colaborare cu diverse ministere, instituţii guvernamentale şi neguvernamentale care manifestă interes faţă de misiunea umanitară a Crucii Roşii; ...
k)să stabilească relaţii de parteneriat şi colaborare cu alte Societăţi Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, cu alte componente ale Mişcării, la nivel bilateral, regional, sub-regional şi internaţional; ...
l)să acorde titlul de membru de onoare; ...
m)să fixeze cuantumul anual al cotizaţiei pentru membrii activi; ...
n)să editeze diferite publicaţii specifice SNCRR. ... Între reuniunile Adunării Generale, Consiliul Naţional poate exercita atribuţiile acesteia prevăzute la art. 33 lit. d, e şi f. Articolul 39 Consiliul Naţional se consideră statutar constituit dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din numărul total al membrilor săi. Consiliul Naţional adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi, prin vot deschis sau secret, după cum hotărăsc membrii săi, cu excepţia cazurilor în care votul secret este obligatoriu, conform prevederilor prezentului Statut. Articolul 40 Comitetul de Direcţie, ca organ deliberativ, este format din: preşedintele SNCRR, vicepreşedinţii, trezorierul, 3 tineri voluntari şi 6 preşedinţi ai comitetelor de filială. Mandatul Comitetului de Direcţie este de patru ani. Tinerii şi preşedinţii filialelor se aleg o dată la 2 ani, în reuniunea Consiliului Naţional sau Adunarea Generală. Articolul 41 Comitetul de Direcţie se reuneşte o dată la 2 luni, în şedinţă ordinară, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau la cererea a jumătate plus unu din membrii acestuia. Comitetul de Direcţie se consideră statutar constituit dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din membrii săi. Comitetul de Direcţie adoptă decizii cu majoritate simplă de voturi, prin vot deschis sau secret, după cum hotărăsc membrii acestuia. Articolul 42 Comitetul de direcţie are următoarele atribuţii:
a)să conducă şi să coordoneze întreaga activitate şi să rezolve problemele curente ale Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, între sesiunile Consiliului Naţional; ...
b)să decidă asupra patrimoniului SNCRR, cu excepţia bunurilor mobile şi a mijloacelor fixe aflate în administrarea structurilor teritoriale; ...
c)să urmărească aplicarea strategiilor de dezvoltare ale Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, a programelor naţionale şi a hotărârilor adoptate de Adunarea Generală şi Consiliul Naţional; ...
d)să elaboreze şi să aprobe documente care reglementează buna funcţionare a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România şi a activităţilor sale; ...
e)să aplice toate hotărârile adoptate de Adunarea Generală şi de Consiliul Naţional; ...
f)să analizeze şi să rectifice bugetul anual de venituri şi cheltuieli şi să controleze execuţia acestuia; ...
g)să accepte donaţiile şi legatele oferite SNCRR, în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu standardele Mişcării; ...
h)să numească şi să revoce directorii structurilor teritoriale ale SNCRR, la propunerea comitetelor acestor structuri şi a directorului general; ...
i)să aprobe organigrama şi numărul de personal pentru sediul central al SNCRR. ... Între reuniunile Consiliului Naţional, Comitetul de Direcţie poate exercita atribuţiile Consiliului Naţional, cu excepţia celor prevăzute la art. 38, punctele a), b), c), e)/f), g), h). Articolul 43 Preşedintele este personalitatea reprezentativă a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România. Reprezintă SNCRR în raporturile cu orice altă instituţie şi organizaţie din ţară, precum şi în relaţiile internaţionale. El răspunde, împreună cu Comitetul de Direcţie, în faţa Adunării Generale de modul în care SNCRR îşi îndeplineşte obiectivele stabilite. Preşedintele acţionează sub autoritatea Adunării Generale, a Consiliului Naţional şi a Comitetului de Direcţie şi conduce Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, respectând deciziile organelor centrale de conducere. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite dispoziţii. Funcţia de preşedinte este funcţie onorifică. Mandatul preşedintelui este de 4 ani. O persoană nu poate deţine funcţia de preşedinte decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive. În caz de absenţă sau impediment al preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt preluate de un vicepreşedinte desemnat de către preşedinte, iar în caz de imposibilitate, de cel mai în vârstă vicepreşedinte. Articolul 44 Vicepreşedinţii sunt personalităţi publice, care, împreună cu preşedintele, asigură supravegherea generală şi bunul mers al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România Funcţia de vicepreşedinte este onorifică. Vicepreşedinţii pot primi responsabilităţi, prin dispoziţia preşedintelui. Mandatul de vicepreşedinte este de 4 ani. O persoană nu poate deţine funcţia de vicepreşedinte decât cel mult pentru două mandate. Acestea pot fi şi succesive. Articolul 45 Directorul general este principalul funcţionar executiv al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România. Directorul general are următoarele atribuţii principale: a. să aplice hotărârile Adunării Generale, ale Consiliului Naţional şi deciziile Comitetului de Direcţie; b. să conducă aparatul propriu al sediului central al SNCRR şi să răspundă de executarea responsabilităţilor încredinţate; c. să acţioneze în calitate de ordonator principal de credite. Să coordoneze elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli şi să răspundă de execuţia bugetară; d. să reprezinte Societatea Naţională de Cruce Roşie din România în calitatea ei de persoană juridică; e. să îndeplinească şi alte sarcini încredinţate de organele centrale de conducere sau de către preşedinte; f. să prezinte, semestrial sau ori de câte ori este nevoie, în faţa Comitetului de Direcţie, rapoarte privind activitatea SNCRR; g. să îndeplinească, din oficiu, funcţia de secretar al Adunării Generale, al Consiliului Naţional şi al Comitetului de Direcţie; h. să pregătească, să organizeze şi să participe, fără drept de vot, la sesiunile Adunării Generale, ale Consiliului Naţional şi ale Comitetului de Direcţie; i. să numească şi să elibereze din funcţie personalul din aparatul propriu din cadrul sediului central al SNCRR; j. să răspundă de administrarea şi gestionarea patrimoniului Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România. În exercitarea atribuţiilor sale, directorul general emite dispoziţii, între reuniunile Comitetului de Direcţie, directorul general poate exercita atribuţiile prevăzute la articolul 42 litera g). Articolul 46 Trezorierul este consilierul financiar al SNCRR. El este ales de Adunarea Generală pentru un mandat de 4 ani. În cazul în care activitatea sa nu este satisfăcătoare, la propunerea Comitetului de Direcţie, Consiliul Naţional îl poate revoca, urmând a numi un trezorier interimar. Trezorierul are următoarele atribuţii:
a)să elaboreze şi să prezinte Comitetului de Direcţie elementele politicii financiare ale SNCRR; ...
b)să acorde consultanţă privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al SNCRR şi în orice probleme cu implicaţii financiare, la solicitarea Comitetului de Direcţie sau a directorului general. ... VII. PATRIMONIUL - GESTIUNE ŞI CONTROL Articolul 47 Patrimoniul SNCRR este format din bunuri mobile şi imobile, precum şi din orice drepturi şi obligaţii, conform legii. Resursele SNCRR provin din:
a)cotizaţii; ...
b)donaţii în bani şi în natură din partea oricărei persoane fizice sau juridice, române sau străine, acceptate cu respectarea Principiilor Fundamentale; ...
c)legate acceptate cu respectarea Principiilor Fundamentale; ...
d)sponsorizări în bani şi în natură din partea oricărei persoane juridice, române sau străine; ...
e)venituri din organizarea de manifestări publice, tombole, baluri şi alte asemenea acţiuni, precum şi din desfăşurarea de activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă legătură cu scopul SNCRR; ...
f)închirierea spaţiilor proprii disponibile, autovehiculelor şi altor bunuri, în conformitate cu legislaţia ţării; ...
g)organizarea, împreună cu Compania Naţională "Loteria Română - SA" de evenimente speciale de colectă de fonduri, conform legislaţiei în vigoare; ...
h)venituri din bugetele autorităţilor publice centrale sau locale; ...
i)organizarea de campanii naţionale de colectă de fonduri pentru susţinerea unor proiecte şi programe; ...
j)venituri stabilite anual prin Legea bugetului de stat, pentru achitarea cotizaţiei SNCRR de membru al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi a contribuţiei la finanţarea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii; ...
k)contravaloarea timbrelor aplicate pe biletele de spectacol şi la activităţile sportive în lunile mai şi septembrie, în conformitate cu Legea de organizare şi funcţionare a SNCRR; ...
l)alte surse, conform legii. ... Modul de administrare şi gestionare a patrimoniului este reglementat prin Regulament aprobat conform prezentului Statut. Articolul 48 SNCRR, în calitatea sa de organizaţie umanitară de ajutor voluntar, auxiliară a autorităţilor publice în situaţii de conflict armat sau dezastru, are dreptul la toate facilităţile fiscale şi privilegiile pe care i le conferă legile ţării. Articolul 49 Controlul financiar al gestionării patrimoniului şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, aflat la dispoziţia structurilor deliberative, este organizat sub forma comisiilor de control financiar, în mod distinct, atât la nivelul filialelor SNCRR, cât şi pe ansamblul SNCRR. Articolul 50 Comisiile de control financiar de la nivelul filialelor sunt compuse din 3 membri aleşi de adunările generale ale filialelor pentru un mandat de 4 ani. Activitatea acestora se realizează pe bază de voluntariat. Cel puţin unul din membrii comisiei de control financiar a filialei trebuie să aibă calitatea de contabil autorizat, expert contabil, auditor financiar sau să exercite funcţii de control financiar în cadrul instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu, ce funcţionează legal pe teritoriul României. Principalele atribuţii ale comisiei de control financiar sunt următoarele:
a)verificarea modului în care este administrat patrimoniul filialei; ...
b)acordarea de consultanţă privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei, la solicitarea directorului de filială; ...
c)sesizarea cu promptitudine a biroului filialei în cazul constatării unor nereguli de natură financiar-contabilă; ...
d)întocmirea raportului asupra execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei şi prezentarea acestuia comitetului filialei înainte de aprobare. ... Comisiile de control vor funcţiona conform unui regulament special de funcţionare. Articolul 51 Pentru asigurarea transparenţei în gestionarea patrimoniului şi a execuţiei bugetare, filialele SNCRR au obligaţia de a proceda anual la auditarea externă a situaţiilor financiare, apelând la serviciile unui auditor financiar, persoană fizică sau juridică, în conformitate cu legile statului român. Raportul său va fi prezentat comitetului filialei şi va fi transmis Comitetului de Direcţie. Articolul 52 Comisia centrală de control financiar este compusă din 5 membri, aleşi de Adunarea Generală a SNCRR pentru un mandat de 4 ani. Activitatea acestora se desfăşoară, de regulă, pe bază de voluntariat. Cel puţin unul din membrii comisiei centrale de control financiar trebuie să aibă calitatea de contabil autorizat, expert contabil, auditor financiar sau să exercite funcţii de control financiar în cadrul instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu, ce funcţionează legal pe teritoriul României. Principalele atribuţii ale Comisiei centrale de control financiar sunt următoarele:
a)verificarea modului în care este administrat patrimoniul SNCRR la nivelul filialelor şi al sediului central; ...
b)acordarea de consultanţă privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al SNCRR, la solicitarea directorului general; ...
c)sesizarea cu promptitudine a Comitetului de Direcţie în cazul constatării unor nereguli de natură financiar-contabilă; ...
d)întocmirea raportului asupra execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al SNCRR şi prezentarea acestuia Consiliului Naţional, înainte de aprobare. ... Comisia centrală de control va funcţiona conform unui regulament special de funcţionare. Articolul 53 Pentru asigurarea transparenţei în gestionarea patrimoniului şi a execuţiei bugetare, SNCRR are obligaţia de a proceda anual la auditarea externă a situaţiilor financiare, apelând la serviciile unui auditor financiar, persoană fizică sau juridică, în conformitate cu legile statului român. Raportul său va fi prezentat Consiliului Naţional. Articolul 54 Activitatea generală de control, ca funcţie a managementului aflată la dispoziţia executivului, se organizează prin intermediul controlului intern şi al auditului public intern, aflate în subordinea directă a directorului general, ca principal funcţionar executiv al SNCRR şi ordonator principal de credite. Această activitate se va realiza în conformitate cu legislaţia în domeniu. VIII. DISPOZIŢII FINALE Articolul 55 În conformitate cu Acordul de la Sevilla privind acţiunile internaţionale ale componentelor Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, cu statutele organismelor internaţionale ale Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, SNCRR participă la operaţiuni de solidaritate, în funcţie de resursele disponibile, şi dezvoltă relaţii de colaborare cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, precum şi cu alte Societăţi Naţionale de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. Articolul 56 Dizolvarea Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România nu poate fi pronunţată decât prin hotărârea Adunării Generale a SNCRR, votată cu o majoritate de 3/4 din numărul total al membrilor săi. În caz de dizolvare, fondurile SNCRR vor fi folosite în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 57 Amendamentele la prezentul Statut trebuie supuse analizei şi aprobării Comisiei Mixte CICR/FISCR pentru Statutele Societăţilor Naţionale, înainte de aprobarea lor de către Adunarea Generală. Articolul 58 Prezentul Statut intră în vigoare la data adoptării sale de către Adunarea Generală. La această dată, Statutul SNCRR, adoptat la 28 martie 1996 şi modificat la 25-26 noiembrie 2002, se abrogă. Articolul 59 Prezentul Statut se va publică în Monitorul Oficial al României. ________________

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.