DECIZIE nr. 174 din 4 iunie 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.191 din Codul civil Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 26 septembrie 1997 Ioan Muraru - preşedinte Costica Bulai - judecător Lucian Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Raul Petrescu - procuror Valer-Vasilie Bica - magistrat-asistent Pe rol, pronunţarea asupra recursurilor formulate de Gavriliu Cristian (ce se declara în recurs ca Gavriliu Radu Cristian-Mihai) şi de Cerchizan Gicu împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 21 din 4 februarie
- Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 21 mai 1997, în prezenta intimatului Popa Nicu Achim, a reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa celorlalte părţi, legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 4 iunie
- CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Decizia nr. 21 din 4 februarie 1997, Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.191 din Codul civil, invocată în faţa Judecătoriei Medias de Gavriliu Cristian în Dosarul nr. 2.647/1996 şi de Cerchizan Gicu în Dosarul nr. 4.466/
- Pentru a decide astfel, completul de judecată a reţinut, în esenta, următoarele: - o sumă sau o valoare a obiectului actului juridic atât de redusă (250 lei, conform art. 1.191 alin. 1 din Codul civil) este explicata constant în doctrina prin dorinţa legiuitorului de a obliga părţile care încheie acte juridice să le constate în forma scrisă, care asigura certitudinea şi stabilitatea raporturilor juridice pe care le creează; - textul de lege a cărui neconstituţionalitate se invoca permite părţilor sa convină să se poată face dovada şi cu martori dacă aceasta priveşte drepturi de care ele pot sa dispună, neavând deci caracter imperativ (art. 1.191 alin. 3 din Codul civil); - valoarea de 250 lei, stabilită de art. 1.191 alin. 1 din Codul civil, este modica, dar modificarea ei în raport cu inflatia vizează politica şi tehnica legislativă, nicidecum constituţionalitatea dispoziţiei din cod. Împotriva acestei decizii, Gavriliu Cristian şi Cerchizan Gicu au declarat recurs. Motivele recursului formulat de Gavriliu Cristian sunt neconstituţionalitatea "acţiunii" din Dosarul nr. 2.647/1996, "actul de mana pierzându-şi valabilitatea din 1994", şi necompetentă teritorială a Tribunalului Medias, faţă de faptul ca recurentul şi-a schimbat domiciliul "din martie 1995". Cerchizan Gicu ataca cu recurs decizia Curţii, considerând-o nelegală, deoarece, "deşi se recunoaşte ca suma de 250 lei trebuia raportată la inflaţie, se arata totuşi ca numai legiuitorul poate să o facă în viitor", or, luarea în considerare a acestei sume "vine în contradictie cu articolul din Constituţie care prevede că economia României este o economie de piaţa". În temeiul art. 25 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari a Senatului "constata ca excepţia ridicată este nefondata". În punctul de vedere al Guvernului se arata ca acesta îşi însuşeşte "în întregime motivarea din Decizie" şi ca, "deşi suma de 250 lei prevăzută de text este modica şi necorespunzătoare în prezent, adaptarea ei la realitatile financiar-economice prezente nu se poate face decât prin lege". Camera Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivele de recurs, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari a Senatului şi cel al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile legale ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine: Motivele recursului formulat de Gavriliu Cristian nu privesc considerentele sau dispozitivul Deciziei nr. 21 din 4 februarie 1997, pentru ca această instanţă să le poată examina. Motivul recursului declarat de Cerchizan Gicu este nefondat, deoarece dispoziţiile art. 1.191 din Codul civil nu pot fi considerate neconstituţionale pentru ca n-ar fi în concordanta cu economia de piaţa. Aceasta caracteristica a economiei româneşti, după cum se arata în decizia instanţei de fond, presupune ca activitatea economică să se desfăşoare de către agenţi economici, autonomi şi egali din punct de vedere juridic, în cadrul relaţiilor de piaţa, statul intervenind numai pentru apărarea sau promovarea unor interese generale, prin utilizarea de către Guvern a parghiilor sale specifice de influentare, printre care, îndeosebi, politica sa legislativă. În consecinţa, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) şi ale art. 145 alin.
(2)din Constituţie, ale art. 13 alin.
(1)lit. A.c), ale art. 25 şi ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge recursurile declarate de Gavriliu Cristian şi de Cerchizan Gicu împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 21 din 4 februarie
- Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 4 iunie
- PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. Ioan Muraru Magistrat-asistent, Valer-Vasilie Bica -------------