← România

ORDIN nr. 8 din 20 mai 2004

ORDIN nr. 8 din 20 mai 2004 privind aprobarea Ghidului oficial de control pentru nutriţie animală şi a Planului operaţional de urgenţă în domeniul nutriţiei animale Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 19 august 2004 În temeiul prevederilor art. 10 lit.

  1. b)din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 308/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, văzând Referatul de aprobare nr. 222.384 din 10 mai 2004 întocmit de Direcţia generală veterinară, preşedintele Agenţiei Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă Ghidul oficial de control pentru nutriţie animală şi Planul operaţional de urgenţă în domeniul nutriţiei animale, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Agenţia Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, institutele centrale de profil, direcţiile veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 3 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Agenţiei Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Liviu Harbuz Bucureşti, 20 mai 2004. Nr. 8. Anexa 1 GHID OFICIAL de control pentru nutriţie animală A. Organizarea controalelor
  2. a)Obiectiv ... În conformitate cu prevederile legale în vigoare, autoritatea veterinară efectuează supravegherea unităţilor care produc, prelucrează, depozitează şi comercializează, importă sau exportă produse destinate nutriţiei animale, pentru siguranţa alimentelor, în scopul apărării sănătăţii animalelor şi sănătăţii publice. Acţiunea de supraveghere se realizează prin inspecţii/controale, recoltări de probe, precum şi alte acţiuni dispuse de autoritatea veterinară. În funcţie de rezultatele acesteia se aplică măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare.
  3. b)Competenţe ... Agenţia Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor este autoritatea centrală care coordonează şi controlează activitatea de control din domeniul nutriţiei animale pe teritoriul României. Autoritatea veterinară centrală a României stabileşte obiectivele, termenii de referinţă şi măsurile care fac obiectul prezentului ghid oficial de control şi stabileşte competenţe la nivel teritorial, astfel: 1. autoritatea competentă la nivel judeţean este reprezentată de direcţia veterinară şi pentru siguranţa alimentelor prin personalul desemnat cu atribuţii în domeniul nutriţiei animale şi laboratoarele veterinare de stat autorizate pentru analiza şi controlul produselor furajere; 2. autoritatea competentă locală este reprezentată de circumscripţia veterinară zonală din subordinea direcţiei veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; 3. autoritatea veterinară competentă de la frontieră este reprezentată de punctele de inspecţie la frontieră.
  4. c)Laboratoare şi probe ... 1. Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară reprezintă laboratorul naţional de referinţă în domeniul nutriţiei animale, fiind responsabil de coordonarea laboratoarelor veterinare de stat judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi a altor laboratoare autorizate pentru analiza produselor destinate nutriţiei animale. 2. Laboratoarele responsabile pentru efectuarea analizelor de laborator sunt laboratoarele institutelor veterinare centrale de profil şi laboratoarele veterinare de stat din cadrul direcţiilor veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. 3. Probele destinate examenului de laborator se recoltează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 390/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul oficial al furajelor pentru animale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 30 noiembrie 2001. Fiecare probă prelevată va fi însoţită de două contraprobe.
  5. d)Evidenţe ... 1. Direcţiile veterinare şi pentru siguranţa alimentelor vor întocmi situaţii lunare ale inspecţiilor şi controalelor efectuate cu evidenţierea recoltărilor de probe, rezultatelor examenelor de laborator, neconformităţilor decelate şi a modului de soluţionare a acestora. 2. Direcţiile veterinare şi pentru siguranţa alimentelor vor transmite trimestrial situaţia centralizată a situaţiilor precizate la pct. 1 Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, pe un formular de raportare stabilit de acesta. 3. Evaluarea şi centralizarea datelor analitice şi rezultatele inspecţiilor şi controalelor, furnizate de direcţiile veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sunt efectuate de Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, care va transmite datele centralizate la termenele stabilite de autoritatea veterinară centrală a României. B. Obiective controlate Obiectivele controlate sunt întreprinderile furnizoare - producătoare sau intermediare - de produse destinate nutriţiei animale şi fermele de creştere a animalelor, astfel: 1. Întreprinderile furnizoare controlate se definesc potrivit prevederilor art. 2 alin.

(1)lit.
  1. g)din Norma sanitară veterinară privind principiile care reglementează organizarea inspecţiilor oficiale în domeniul nutriţiei animalelor, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 717/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 8 octombrie 2003, ca orice întreprindere sau unitate ce produce ori fabrică un produs sau care deţine produsul într-o fază intermediară înainte de comercializare ori care comercializează produse destinate nutriţiei animale. 2. Fermele de creştere a animalelor sunt unităţile zootehnice care utilizează produse finite sau materii prime furajere direct sau pentru prepararea în fermă a produselor furajere utilizate în hrana animalelor. C. Inspecţii oficiale
  2. a)Organizarea inspecţiilor ... 1. Inspecţiile oficiale în domeniul nutriţiei animale au ca scop verificarea respectării prevederilor legislaţiei naţionale şi sunt efectuate de către autorităţile veterinare competente. 2. Inspecţiile oficiale sunt efectuate la nivelul obiectivelor prevăzute la lit. B şi la nivelul punctelor de inspecţie la frontieră. 3. Inspecţiile oficiale sunt efectuate în toate etapele de recepţie a materiei prime, de producţie şi fabricaţie, anterior comercializării, după comercializare, inclusiv importul, precum şi în cazul altor modalităţi de utilizare.
  3. b)Natura inspecţiilor ... Inspecţiile sunt efectuate la nivelul obiectivelor controlate pentru: 1. verificarea înregistrărilor privind: - provenienţa materiilor prime furajere sau a produselor finite şi conformarea acestora cu legislaţia veterinară în vigoare; - natura materiilor prime sau a produselor finite; - regimul aditivilor utilizaţi; - procesarea, ambalarea, etichetarea şi stocarea produselor finite; - distrugerea deşeurilor şi regimul acestora; - circulaţia produselor în afara unităţii; - modul de aplicare a planurilor de autocontrol în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 505/2003 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile şi modalităţile pentru aprobarea şi înregistrarea unor întreprinderi şi intermediari ce operează în domeniul nutriţiei animalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 şi 673 bis din 23 septembrie 2003, şi evidenţele păstrate; - utilizarea în alte scopuri. 2. unităţile de producţie a furajelor combinate pentru mai multe specii privind: - aplicarea măsurilor pentru evitarea contaminării încrucişate în cazul producerii furajelor combinate destinate rumegătoarelor; - funcţionarea liniilor separate pentru producţia de furaje destinate rumegătoarelor; - etichetarea corespunzătoare a produselor finite; 3. verificarea condiţiilor tehnice existente şi a conformităţii acestora cu înregistrările; 4. unităţile de prelucrare a deşeurilor de categoria a 3-a, privind: - natura deşeurilor prelucrate; - provenienţa materiilor prime furajere în acord cu cerinţele Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sănătate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 şi 842 bis din 26 noiembrie 2003; - circulaţia produselor în afara unităţii; - înregistrările şi evidenţele întocmite în cadrul planurilor HACCP proprii unităţii; - utilizarea în alte scopuri; 5. unităţile de distribuţie şi comercializare privind: - provenienţa produselor şi documentele de calitate însoţitoare; - etichetarea produselor şi modul de prezentare a instrucţiunilor de utilizare; - modul de depozitare conform cerinţelor specifice produselor comercializate; - evidenţele specifice; - mijloacele de transport utilizate.
  4. c)Frecvenţa inspecţiilor ... Inspecţiile se desfăşoară la intervale regulate sau ori de câte ori situaţia o impune, în funcţie de specificul unităţilor controlate şi în baza unui program anual: Tabelul 1 Fiecare direcţie veterinară şi pentru siguranţa alimentelor va întocmi programul cifric al inspecţiilor prevăzute la pct. 1-6 şi îl va transmite la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară pentru a fi cuprins în programul naţional. La punctele de inspecţie la frontieră se vor efectua controlul documentelor şi controale de identitate randomizate, în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 717/2003 şi, de asemenea, vor înştiinţa direcţiile veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de la locul de destinaţie despre produsele şi cantităţile importate. În funcţie de capacitatea tehnică se vor aplica prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 390/2001. În urma inspecţiei se va elibera documentul prevăzut de Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 807/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte documentul standard şi unele reguli pentru controale ale furajelor la importul din ţări terţe în România. D. Probe de laborator Acţiunile oficiale de supraveghere a nutriţiei animale prin efectuarea inspecţiilor sunt completate prin examene de laborator, cu evaluarea produselor furajere din punct de vedere al conformităţii, inocuităţii şi sănătăţii. În acest scop sunt prelevate probe de furaje de la nivelul obiectivelor controlate, de către autorităţile competente. Probele de furaje sunt analizate de laboratoarele direcţiilor veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, şi de laboratorul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, periodic, în baza prevederilor Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului. 1. Prelevarea probelor pentru analiza de laborator Prelevarea probelor pentru analiza de laborator este efectuată de către autoritatea veterinară competentă, iar probele sunt expediate laboratoarelor de profil autorizate, menţionate la lit. A.
  5. b)pct. 2. Eşantionarea probelor şi prelevarea se fac conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 390/2001. 2. Frecvenţa*1) prelevării de probe şi obiectivele controlate în cadrul activităţii de supraveghere în domeniul nutriţiei animale Tabelul 2 ----------- *1) Frecvenţa de recoltare a probelor poate fi modificată în cazul situaţiilor neconforme anterioare. Prevederi referitoare la prevenirea contaminării cu proteine animale procesate a furajelor destinate hrănirii rumegătoarelor În cadrul inspecţiilor/controalelor oficiale, furajele destinate hrănirii rumegătoarelor vor fi controlate în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 475/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind utilizarea metodei de identificare microscopică şi estimare a constituenţilor de origine animală în controlul oficial al furajelor în vederea detecţiei contaminării cu proteine animale procesate. Vor fi recoltate probe pentru analize de lot din; - materiile prime furajere incluse în furajele combinate destinate rumegătoarelor; - furajele combinate livrate de unităţile producătoare de furaje pentru rumegătoare; - furajele combinate livrate de unităţile producătoare de furaje pentru rumegătoare; - furajele combinate administrate în hrana rumegătoarelor. Prin utilizarea metodei de identificare microscopică şi estimare a constituenţilor de origine animală în controlul oficial al furajelor se controlează: 1. materiile prime care ar putea conţine proteine animale, utilizate în fabricile de furaje combinate care produc furaje exclusiv pentru rumegătoare; 2. materiile prime şi produsele finite care ar putea conţine proteine animale, destinate rumegătoarelor din fabricile de furaje combinate care produc furaje pentru rumegătoare şi pentru monogastrice pe linii separate; 3. furajele combinate administrate animalelor în raţia zilnică, în fermele de rumegătoare şi în gospodăriile populaţiei; 4. furajele combinate pentru rumegătoare, depozitate, şi raţia zilnică administrată rumegătoarelor din fermele mixte în care există şi monogastrice. Controlul proteinelor animale procesate, interzise în furajarea rumegătoarelor, va fi executat pe probele recoltate în conformitate cu frecvenţa stabilită în tabelul nr. 2 la poziţiile 6, 7 şi 9. 3. Frecvenţa*1) prelevării de probe şi obiectivele controlate în cadrul activităţii de control oficial al produselor destinate nutriţiei animale din import Tabelul 3 ----------- *1) Frecvenţa de recoltare a probelor poate fi modificată în cazul situaţiilor neconforme anterioare. 4. Analize de laborator efectuate în cadrul activităţii de control oficial al produselor destinate nutriţiei animale indigene Tabelul 4 ---------- *2) Categoriile menţionate au conţinut multiplu şi reprezintă grupe de produse furajere clasificate după origine. *3) Examene corespunzătoare substraturilor analizate. *4) Determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Amprol, Salinomicin) se efectuează la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe. Pentru produsele finite puse pe piaţă de producătorii sau de intermediarii care efectuează activităţi de divizare şi ambalare se va verifica, pe baza probelor recoltate în cadrul inspecţiilor oficiale, şi conformitatea cu declaraţiile înscrise pe etichete sau pe alte documente oficiale care însoţesc respectivele produse. 5. Analize de laborator efectuate produselor care sunt examinate în cadrul activităţii de supraveghere a produselor din import Tabelul 5 ----------- *1) Categoriile menţionate au conţinut multiplu şi reprezintă grupe de produse furajere clasificate după origine. *2) Examene corespunzătoare substraturilor analizate. *3) Pentru făina de peşte şi produse care conţin în amestec făina de peşte. *4) Pentru hrana destinată animalelor de companie (câini şi pisici). Se vor folosi toate metodele aprobate în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 776/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind introducerea metodelor comunitare de prelevare de probe şi de analiză pentru controlul oficial al furajelor. E. Monitorizarea rezultatelor Rezultatele inspecţiilor şi al controalelor de laborator sunt monitorizate de fiecare direcţie veterinară şi pentru siguranţa alimentelor şi de către Agenţia Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe baza rapoartelor centralizate de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară obţinute trimestrial. În baza rapoartelor trimestriale, autoritatea veterinară centrală a României evaluează situaţia anuală a conformităţii produselor destinate nutriţiei animale, în vederea întocmirii raportului anual. F. Neconformităţi Neconformităţile sunt definite în anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind Sistemul rapid de alertă în domeniul alimentelor de origine animală şi furajelor, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 377/2002, şi în Planul anual de urgenţă în domeniul nutriţiei animale. Neconformităţile sunt raportate autorităţii veterinare centrale a României şi sunt gestionate de către autoritatea veterinară judeţeană. Autoritatea veterinară judeţeană dispune măsurile ce se impun şi raportează autorităţii veterinare centrale a României soluţionarea neconformităţilor. G. Derogări Autoritatea veterinară competentă poate dispune măsuri de conformare, în baza prevederilor Normei sanitare veterinare care reglementează organizarea inspecţiilor oficiale în domeniul nutriţiei animale. Anexa 2 PLAN OPERAŢIONAL de urgenţă în domeniul nutriţiei animale A. Obiectiv Planul operaţional de urgenţă stabileşte principiile şi măsurile ce se aplică produselor furajere fabricate, prelucrate şi comercializate pe teritoriul ţării, produselor furajere importate, tranzitate sau exportate. Planul operaţional de urgenţă stabileşte măsurile ce se aplică şi trasabilitatea produselor furajere care au fost identificate ca riscuri pentru sănătatea animalelor, sănătatea publică sau pentru mediu. Autorităţile competente şi laboratoarele implicate au obligaţia de a notifica autorităţii veterinare centrale orice suspiciune sau dovadă a existenţei riscurilor în produsele furajere. B. Competenţe Criteriile de bază pentru notificarea autorităţii veterinare sunt următoarele: ● un produs furajer prezintă un risc pentru siguranţa consumatorilor, prin produsele derivate de la animale, sau pentru sănătatea animală; ● un produs furajer sau un ingredient (materie primă, excipient etc.) utilizat la producerea furajelor este suspicionat că poate reprezenta riscurile de mai sus. Notificarea poate fi făcută de către: Agenţia Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca autoritate centrală care coordonează activitatea de control din domeniul nutriţiei animale pe teritoriul României. Autoritatea veterinară centrală a României stabileşte obiectivele, termenii de referinţă şi măsurile care se aplică produselor furajere identificate ca surse de risc şi stabileşte competenţe la nivel teritorial, astfel: 1. autoritatea competentă judeţeană, reprezentată de direcţiile veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, şi laboratoarele veterinare de stat cu atribuţii în analiza şi controlul produselor furajere; 2. autoritatea competentă locală, reprezentată de circumscripţiile veterinare zonale din subordinea direcţiilor veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu atribuţii în efectuarea inspecţiilor şi prelevarea de probe. 3. Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, ca laborator naţional de referinţă în domeniul nutriţiei animale; Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este responsabil de coordonarea laboratoarelor veterinare de stat judeţene şi al municipiului Bucureşti şi a altor laboratoare autorizate şi are atribuţii în analiza produselor destinate nutriţiei animale; 4. următoarele laboratoare veterinare autorizate pentru analiza produselor furajere, care identifică riscul potenţial prezentat de unele produse furajere, sunt: - Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară; - Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală; - laboratoarele veterinare de stat din cadrul direcţiilor veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; - alte laboratoare autorizate pentru analiza produselor furajere. C. Categorii de risc*1) Autorităţile competente menţionate la lit. B pct. 1-4 trebuie să identifice şi să informeze imediat despre sursele de risc din produsele furajere sau care rezultă din modul de ambalare, comercializare ori transportul acestora. Natura riscurilor posibile este structurată pe următoarele grupe: ------------ *1) Categoriile de risc sunt enunţate în baza Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 377/2002. 1. Microbiologic şi parazitologic Sursa contaminării este de natură microbiologică sau parazitară. 2. Chimic Natura riscului este rezultatul unui proces chimic intrinsec, contaminare chimică directă sau acumularea unor metaboliţi nocivi. 3. Modificări organoleptice Aspectul, mirosul şi consistenţa produsului sunt modificate. 4. Efecte adverse Natura riscului poate avea efecte adverse severe asupra animalelor, care ar fi putut fi prevenite dacă produsul ar fi fost corect etichetat. 5. Etichetare Lipsa informaţiilor relevante de pe etichetă poate reprezenta un posibil risc în utilizare sau poate duce la schimbarea neautorizată a destinaţiei produsului. 6. Falsificare Produsul a fost falsificat fie în scop fraudulos, fie accidental şi prin aceasta reprezintă un risc la utilizare sau permite schimbarea neautorizată a destinaţiei produsului. 7. Corpuri străine Produsul conţine substanţe sau particule străine care pot periclita siguranţa produsului. 8. Ambalaj Ambalajul unui produs este într-o stare care poate implica un risc de contaminare a produsului sau este un ambalaj din materiale care pot constitui factori de risc pentru calitatea produsului. 9. Radiaţii ionizante Produsul este contaminat radioactiv peste nivelurile de activitate fixate pentru produsul în cauză. 10. Ameninţări directe sau citate Produsele au fost otrăvite sau cineva pretinde că un produs a fost otrăvit, pentru a ameninţa publicul, o fabrică sau o naţiune din motive politice sau criminale. Notificările din acest capitol au scopul de a furniza informaţii corecte autorităţilor veterinare competente, astfel încât măsurile luate să fie adecvate pentru riscul probabil. 11. Neconformităţi de asigurare a calităţii în procesul de fabricare Identificarea problemelor de asigurare a calităţii care pot duce la efecte secundare asupra siguranţei produsului (sistem HACCP neidentificat sau neimplementat, sistem cu deficienţe de control sau înregistrare). D. Schimbul de informaţii (notificare) Schimbul de informaţii are loc de la nivelul autorităţilor competente teritoriale şi al laboratoarelor sau prin alte surse menţionate la lit. B pct. 3 către autoritatea veterinară centrală a României: 1. Stabilirea destinaţiei - informaţia va fi comunicată conform anexelor nr. 4 şi 5 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 377/2002. 2. Structura mesajului - informaţia va fi comunicată sub formă de notificare oficială în formular-tip (a se vedea anexele nr. II şi III). 3. Conţinutul mesajului - informaţia va fi completată cu toate datele necesare identificării lotului în cauză şi pentru stabilirea trasabilităţii produsului. Lipsa unei informaţii complete nu trebuie să împiedice transmiterea unei notificări urgente. Informaţiile trebuie să cuprindă: - natura produselor; - denumirea comercială sub care au fost puse în circulaţie; - originea (producător, distribuitor); - destinaţia produselor şi specia de destinaţie; - categoria de risc identificată sau presupusă. E. Măsuri operaţionale În cazul identificării unei categorii de risc, autoritatea veterinară competentă stabileşte măsuri de interdicţie şi retragere de pe piaţă a produsului respectiv. Pentru retragerea de pe piaţă trebuie stabilită trasabilitatea produsului în cauză, pe baza datelor de identificare a acestuia. Măsurile de interdicţie sunt instituite de către autorităţile veterinare, respectiv direcţiile veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, care urmăresc modul de aplicare a acestora. 1. Autoritatea competentă teritorială Furnizează informaţii asupra pericolului pentru sănătatea omului sau/şi a animalelor şi măsurile întreprinse la nivel local. 2. Autoritatea competentă centrală Dispune, pe baza informaţiilor, raportului de inspecţie şi a rezultatelor de laborator, extinderea prelevărilor de probe, oprirea producţiei, retragerea autorizaţiei de funcţionare (fabricaţie) sau alte măsuri potrivit competenţei, care nu au fost luate la nivel local. 3. Producător/importator Inspecţia producătorului sau importatorului de către autoritatea veterinară competentă şi întocmirea unui raport complet cu furnizarea de informaţii referitoare la distribuţia către alţi beneficiari sau distribuitori (lista beneficiarilor/ distribuitorilor). E.1. Măsuri operaţionale asupra produselor
  6. a)Produsele care pot fi recondiţionate fără a aduce prejudicii sănătăţii animalelor, sănătăţii consumatorilor sau mediului vor putea fi (cu derogarea din partea autorităţii veterinare competente) supuse următoarelor operaţiuni: ... - procesarea produselor inofensive; - utilizarea în alte scopuri (inclusiv utilizarea la o altă specie de destinaţie); - înglobarea într-o altă reţetă de fabricaţie pe baza compoziţiei chimice şi a calităţilor nutritive;
  7. b)Produsele care nu pot fi reprocesate se distrug. ...
  8. c)Produsele care pot fi reprocesate, dar includ o categorie de risc incompatibilă cu sănătatea animală, sănătatea consumatorilor sau mediul, se distrug. ... E.2. Măsuri asupra circulaţiei, producţiei sau comercializării E.2.1. În cazul categoriilor de risc pentru care nu se pot acorda derogări, autoritatea veterinară centrală a României poate stabili: - suspendarea punerii în circulaţie; - interzicerea utilizării în nutriţia animalelor; - distrugerea produselor menţionate; - identificarea utilizatorilor şi atenţionarea acestora; - retragerea autorizaţiei de funcţionare sau comercializare. E.2.2. În cazul categoriilor de risc care se pot supune derogărilor, autoritatea veterinară competentă poate stabili: - interdicţia temporară de introducere în nutriţia animalelor; - condiţii speciale de comercializare; - recoltarea de probe pentru analiza produsului după reprocesare; - recoltarea de probe pentru analiza produsului după înglobare în altă reţetă; - stabilirea de către producător a altor condiţii tehnice de comercializare; - procedura standard de intensificare a controlului şi de recoltare de probe la nivel teritorial. --------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.