STRATEGIE din 3 mai 2001 privind privatizarea societatilor comerciale din turism Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 9 mai 2001 Obiectivul strategic al Programului de guvernare în domeniul turismului este relansarea rapida şi durabila a acestui sector prin reconsiderarea locului turismului în cadrul economiei naţionale, astfel încât turismul sa devina un sector prioritar printr-o strategie coerenta a organismelor legislative, guvernamentale şi a administraţiei publice locale. Capitolul 1 Consideratii generale Una dintre principalele acţiuni guvernamentale în domeniul turismului o reprezinta incheierea procesului de privatizare până la data de 31 decembrie 2001, actiune fundamentala pentru realizarea obiectivelor generale ale Programului de guvernare în turism, ca instrument major în reluarea procesului de dezvoltare şi modernizare în turism şi de crestere a contributiei sectorului turistic la realizarea produsului intern brut. Privatizarea în turism urmareste atragerea de investitori recunoscuti în domeniu - lanturi hoteliere de renume international -, atragerea de capital pentru investitii de dezvoltare şi îmbunătăţirea managementului. Capitolul 2 Obiectivele procesului de privatizare în anul 2001 În anul 2001 Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din turism are la baza urmatoarele obiective: 1. Preluarea de către Ministerul Turismului a deciziei de privatizare şi realizarea de către acesta a procesului efectiv de privatizare. Portofoliul de societăţi comerciale preluat de Ministerul Turismului de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului în baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001 este format din 51 de societăţi comerciale prevăzute în anexele la aceasta, precum şi din societăţi comerciale care vor fi identificate ulterior sau societăţi comerciale la care statul va deveni acţionar după data intrarii în vigoare a acestei ordonante de urgenta. Portofoliul initial se constituie în general din societăţi comerciale la care statul este acţionar majoritar sau societăţi la care statul detine pachetul de acţiuni de control. Societăţile comerciale care vor intra în portofoliul Ministerului Turismului după data intrarii în vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001 sunt societăţi comerciale din categoria celor prezentate mai sus, la care procesul de privatizare era în curs de desfăşurare la data ordonantei de urgenta, acesta nefiind finalizat prin incheierea unui contract de vanzare-cumparare de acţiuni de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului, şi din societăţi comerciale la care Ministerul Turismului devine acţionar, în general, cu pachete mici de acţiuni ca urmare a majorarii capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care se obtine titlul de proprietate după privatizare sau ca urmare a rezilierii de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului a unor contracte de vanzare-cumparare de acţiuni pentru nerespectarea clauzelor contractuale. 2. Reducerea cotelor de capital deţinute de stat la unele societăţi comerciale ca urmare a retrocedarii unor active din patrimoniul acestor societăţi în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, acolo unde acest lucru este posibil, astfel încât sa nu afecteze procesul de privatizare în ansamblu al unei societăţi comerciale. 3. Atribuirea directa de pachete de acţiuni deţinute la societăţile comerciale către persoanele indreptatite în baza Legii nr. 10/2001, fără a se afecta însă privatizarea în ansamblu a societatii comerciale. 4. Finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat printr-un management privat (locatii de gestiune, închirieri, asocieri în participatiune etc.). Vanzarea activelor societatilor comerciale din turism aflate într-un sistem de management privat (locatii de gestiune, închirieri, asocieri în participatiune) se poate face prin negociere directa cu partenerii contractuali, în condiţiile în care nu este afectată activitatea societatii comerciale care are în proprietate activele respective, nu este afectată vanzarea acţiunilor societatii comerciale, activele respective nu intra sub incidenţa Legii nr. 10/2001 şi titularii contractelor de locatie, închiriere sau asociere au efectuat investitii în activele respective. 5. Utilizarea în procesul de privatizare a sistemului adecvat de facilităţi. Se vor acorda în procesul de privatizare facilitatile fiscale prevăzute în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din turism şi în normele metodologice emise în aplicarea acesteia, cu condiţia efectuării de investitii de către cumparator. 6. Publicitatea licitaţiilor. În vederea atragerii de investitori pentru societăţile şi hotelurile importante se va efectua, pe lângă publicitatea din presa naţionala, publicitate pe posturile internationale de televiziune (TVR International şi PRO TV International), precum şi pe posturile naţionale de televiziune. Capitolul 3 Politici de privatizare I. Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine mai puţin de 50% din totalul acţiunilor În categoria acestor societăţi comerciale se încadrează în general societăţi comerciale supuse programului de privatizare în masa prin cupoane nominative de privatizare, program demarat în temeiul Legii nr. 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare. Actiunile acestor societăţi comerciale, dacă sunt tranzactionate pe piaţa de capital, vor fi acordate cu prioritate persoanelor indreptatite la despăgubiri în acţiuni în baza Legii nr. 10/2001 sau vor fi vandute, de preferinta, prin licitaţie publică cu strigare. Avandu-se în vedere pachetul de acţiuni detinut de Ministerul Turismului (sub 50%), preţul de pornire la licitaţie al unei acţiuni va fi, de regula, egal cu valoarea nominala a unei acţiuni, iar pentru societăţile comerciale ce vor fi vandute pe piaţa de capital preţul de pornire va fi egal cu preţul de tranzactionare al respectivelor acţiuni pe piaţa de capital. Publicitatea vanzarii acţiunilor acestor societăţi comerciale se va face în presa naţionala. La aceste societăţi comerciale, dacă în urma aplicarii Legii nr. 10/2001 retrocedarea se va face în natura, Ministerul Turismului îşi poate diminua cota de capital social deţinută, până la retragerea definitivă din societatea comerciala. Aceasta strategie se va aplica şi în cazul societatilor comerciale din turism la care statul detine pachete mici de acţiuni, dacă vanzarea acestor acţiuni nu se încadrează în procedura privind dreptul de preemptiune al acţionarilor existenti. II. Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine peste 50% din acţiuni Societăţile comerciale din această categorie vor fi clasificate în mai multe subcategorii, în functie de situaţia patrimoniala concreta din cadrul fiecareia şi de marimea capitalului social: II.1. Societăţi comerciale rezultate în urma divizarii dintr-o societate comerciala mai mare pe structura unui singur activ sau a mai multor active, aceste active fiind grevate de contracte de asociere în participatiune, închiriere sau locatie de gestiune, contracte incheiate pe perioade mari (10-15 ani), facand practic neatractive asemenea societăţi comerciale, intrucat societatea nu desfăşoară nici un fel de activitate proprie. Unele dintre aceste societăţi comerciale sunt constituite pe structura unor active naţionalizate şi care vor fi retrocedate în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001. În functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 şi de situaţia concreta a societatilor comerciale la data privatizarii, Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata licitaţia cu strigare, preţul de pornire la licitaţie fiind, de regula, egal cu valoarea nominala a acţiunilor, avandu-se în vedere neatractivitatea societatii comerciale în ansamblul ei. II.2. Societăţi comerciale mijlocii şi mari care au mai multe active în patrimoniu, dar activele sunt grevate aproape în totalitate de contracte de locatie, închiriere, asociere sau leasing imobiliar, vor fi vandute prin licitaţie cu strigare, iar în unele cazuri se va proceda şi la vanzarea unor active din patrimoniul acestora către titularii respectivelor contracte, dacă acestia au efectuat investitii în activele pe care le administreaza. Preţul de pornire la licitaţie va fi de regula egal cu valoarea nominala a acţiunilor, avandu-se în vedere neatractivitatea societatii comerciale în ansamblul ei, datorata existentei contractelor care greveaza activele societatii comerciale ale carei acţiuni se vand. II.3. Societăţi comerciale care au în patrimoniu foarte multe active care se încadrează în prevederile Legii nr. 10/2001 În această categorie se încadrează societăţi comerciale pe Valea Prahovei, în statiunile balneare sau în oraşe mari şi în Bucureşti. În functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 şi de situaţia concreta a societatilor comerciale la data privatizarii Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata licitaţia cu strigare, preţul de pornire la licitaţie fiind de regula egal cu valoarea nominala a acţiunilor, avandu-se în vedere neatractivitatea societatii în ansamblul ei. II.4. Societăţi comerciale mari, a caror situaţie patrimoniala este deosebită şi care necesita strategie proprie de privatizare:
- a)Societatea Comerciala "Hercules" - S.A. Baile Herculane ... Avandu-se în vedere specificul balneoclimateric şi renumele Societatii Comerciale "Hercules" - S.A. Baile Herculane, starea de degradare avansată a bazei materiale, procedura de privatizare se va derula pe bază de negociere cu ofertanti care să se angajeze la un program de investitii stabilit de acord cu Ministerul Turismului, care să conduca la reabilitarea acestei statiuni;
- b)Societatea Comerciala "Biroul de Turism şi Tranzactii" - S.A. (B.T.T.) ... Privatizarea societatii comerciale a inceput haotic, regasindu-se mai multe forme intermediare de privatizare (leasing, asocieri, societăţi mixte), dar şi inegala din punct de vedere al efectelor, în cadrul unor active efectuandu-se investitii, alte active generand însă pierderi şi debite pentru societatea comerciala; s-au facut operaţiuni juridice succesive şi incerte asupra terenurilor societatii, care ingreuneaza şi intarzie procesul de privatizare. În functie de modalitatea de clarificare a situaţiei patrimoniale se poate avea în vedere o divizare a societatii în mai multe societăţi comerciale pe criteriul teritorial, urmata de vanzarea acţiunilor noilor societăţi, constituirea de societăţi mixte pe structura unor active care să aduca imediat investitii în activele respective sau chiar pe întreaga societate ori chiar vanzarea intregului pachet de acţiuni prin licitaţie sau negociere;
- c)Societatea Comerciala "Neptun-Olimp" - S.A. ... După anul 1989 baza materiala a staţiunii a cunoscut o degradare continua datorita lipsei de fonduri pentru investitii. În ultimul timp s-a produs şi o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a unor constructii. Aceste elemente au avut repercusiuni în scaderea numarului de turisti straini veniti în statiune pe perioada de sezon şi, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru promovarea staţiunii Neptun-Olimp. În vederea relansarii staţiunii Neptun-Olimp trebuie să se actioneze în urmatoarele direcţii: 1. promovarea unei legi privind protectia Litoralului şi a plajei Marii Negre, lege care să reglementeze regimul construcţiilor pe plaja şi în zona limitrofa acesteia, astfel încât sa nu se distruga sau sa nu fie deteriorat produsul turistic estival; 2. clarificarea regimului de administrare a plajelor; 3. elaborarea Planului de urbanism zonal al staţiunii, care să elimine conflictul arhitectural şi sa limiteze construcţia de locuinte, pastrandu-se caracterul preponderent turistic al staţiunii, şi avizarea sa de către Ministerul Turismului; 4. reconditionarea retelei rutiere şi pietonale din statiune, precum şi întreţinerea spatiilor verzi şi a lacurilor de agrement; 5. construirea unor centre de agrement şi de recreere, care să completeze produsul turistic estival - plaja; 6. elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes naţional, cu evidentierea efectelor acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare şi a facilitatilor; 7. realizarea unui parteneriat între Ministerul Turismului, autorităţile locale şi agentii economici din statiune, care să aibă în vedere dezvoltarea acesteia; 8. realizarea unei privatizari axate pe investitii, pe modernizarea şi pe dezvoltarea dotarilor, echipamentelor şi serviciilor turistice. Avandu-se în vedere că nu s-au vandut active din patrimoniul societatii comerciale, precum şi diversitatea activelor acesteia, strategia de privatizare trebuie să aibă în vedere cat mai multe forme de privatizare (vanzarea de active, constituirea de societăţi mixte, vanzarea de acţiuni precedata de divizarea societatii comerciale etc.). Vanzarea celor 13 active aflate în locatie de gestiune, închiriere sau asociere din perioada 1991-1993 direct către partenerii contractuali, avandu-se în vedere ca acestia au investit în activele respective mai mult decat reprezinta valoarea activelor fără investitii. Vanzarea activelor mici (chioscuri, terase independente, restaurante sau magazine independente) care erau inchiriate pe perioada de sezon prin licitaţie sau constituirea de societăţi mixte pe structura unor active care necesita investitii. Divizarea societatii comerciale în 20-25 societăţi comerciale noi, pe structura complexelor hoteliere, avandu-se în vedere functionalitatea acestora şi pastrandu-se actuala structura a actionariatului în noile societăţi comerciale. Vanzarea acţiunilor noilor societăţi comerciale prin negociere directa, pe bază de programe de investitii esalonate pe maximum 3 ani, astfel încât toate activele din statiune sa beneficieze de un program de investitii care să conduca la revigorarea intregii statiuni;
- d)Societatea Comerciala "Mamaia" - S.A. ... Desi după anul 1989 baza materiala a staţiunii a cunoscut o degradare, în ultimii 2 ani se observa o reabilitare a acesteia datorita investitiilor efectuate în urma privatizarii de către cumpărători. În ultimul timp s-a produs însă o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a unor constructii, dar şi datorita factorilor naturali. Aceste elemente au avut repercusiuni în scaderea numarului de turisti straini veniti în statiune pe perioada de sezon şi, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru promovarea staţiunii Mamaia. În vederea relansarii staţiunii Mamaia trebuie să se actioneze în urmatoarele direcţii: 1. promovarea unei legi privind protectia Litoralului şi a plajei Marii Negre, lege care să reglementeze regimul construcţiilor pe plaja şi în zona limitrofa acesteia, astfel încât sa nu se distruga sau sa nu fie deteriorat produsul turistic estival; 2. clarificarea regimului de administrare a plajelor; 3. elaborarea Planului de urbanism zonal al staţiunii, care să elimine conflictul arhitectural şi sa limiteze construcţia de locuinte, pastrandu-se caracterul preponderent turistic al staţiunii, şi avizarea sa de către Ministerul Turismului; 4. reconditionarea retelei rutiere şi pietonale din statiune; 5. refacerea sistemului de udare din statiune şi a spatiilor verzi; 6. realizarea unor parcari moderne în statiune; 7. construirea unor centre de agrement şi de recreere care să completeze produsul turistic estival - plaja; 8. elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes naţional, cu evidentierea efectelor acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare şi a facilitatilor; 9. realizarea unui parteneriat între Ministerul Turismului, autorităţile locale şi agentii economici din statiune care să aibă în vedere dezvoltarea acesteia; 10. realizarea unei forme de privatizare axate pe investitii şi pe modernizarea şi dezvoltarea dotarilor, echipamentelor şi serviciilor turistice. Circa 85% din activele societatii comerciale sunt date în contracte de leasing imobiliar sau sunt vandute în rate pe o perioadă de până la 5 sau 10 ani. Unele active sunt constituite ca aport în cadrul unor societăţi mixte. În administrarea societatii comerciale se mai afla în prezent numai 7 hoteluri şi mai multe active de natura chioscurilor, teraselor independente, restaurantelor independente sau terenuri de tenis. Diversitatea formelor de administrare a activelor societatii comerciale determina o strategie de privatizare care trebuie să aibă în vedere vanzarea de active, constituirea de societăţi mixte, vanzarea de acţiuni precedata de divizarea societatii comerciale etc. Vanzarea activelor mici (chioscuri, terase independente, restaurante independente, terenuri de tenis) şi chiar a hotelurilor care necesita un efort investitional mare la care societatea comerciala nu se poate angaja cu forte proprii, prin licitaţie, sau constituirea de societăţi mixte pe structura unor active care necesita investitii. Divizarea societatii comerciale în: - societăţi pe structura principalelor hoteluri rămase în administrare proprie, urmata de vanzarea acţiunilor noilor societăţi comerciale prin negociere directa, pe bază de programe de investitii esalonate pe maximum 3 ani; - o societate comerciala pe structura restului activelor, ale carei acţiuni vor fi scoase la vanzare prin licitaţie cu strigare. Structura actionariatului societatilor comerciale rezultate în urma divizarii va fi păstrată ca în prezent;
- e)Societatea Comerciala "Poiana Brasov" - S.A. ... Având beneficiul unei structuri şi al unei dimensiuni considerabile a patrimoniului sau turistic şi pastrand o notorietate europeana, statiunea Poiana Brasov are nevoie de un program imediat de reabilitare şi de dezvoltare. Obiectivul sau fundamental îl constituie atingerea standardului de statiune montana internationala. Acest obiectiv se subsumeaza obiectivului general al conturarii unui domeniu de schi integrat între Predeal şi Poiana Brasov, cu o pozitie consacrata pe piaţa europeana a statiunilor montane. Principalele direcţii de actiune ale programului sunt: 1. Protectia patrimoniului turistic existent şi promovarea produsului turistic Poiana Brasov, care constau în: - elaborarea Planului de urbanism zonal al staţiunii, care să elimine conflictul arhitectural şi sa limiteze construcţia de locuinte, pastrandu-se caracterul preponderent turistic al localităţii, şi avizarea sa de către Ministerul Turismului; - realizarea unui program de dezvoltare a domeniului de schi; - introducerea unei discipline speciale în acordarea autorizaţiilor de construire şi functionare - limitarea drastica a activităţii comerciale desfăşurate în constructii provizorii; - instituirea unui inel perimetral pentru circulatia rutiera şi interzicerea accesului auto în statiune, precum şi construirea unei parcari supraetajate pentru a prelua cresterea numarului de sosiri de autoturisme. 2. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale a staţiunii. 3. Realizarea unei forme de privatizare axate pe investitii şi pe modernizarea şi dezvoltarea dotarilor, echipamentelor şi serviciilor turistice, prin: - realizarea unor societăţi mixte, cu aport de capital privat, dimensionat în functie de necesitatile de investitii; - includerea terenurilor în capitalul social al Societatii Comerciale "Poiana Brasov" - S.A. sau al societatilor mixte, în scopul dimensionarii corespunzătoare a investitiilor private şi a valorii reale a acţiunilor societatii comerciale; - clarificarea urgenta a statutului juridic al unor active în scopul modernizarii sau redeschiderii lor pentru serviciile turistice; - vanzarea ulterioară a pachetului de acţiuni detinut de stat la Societatea Comerciala "Poiana Brasov" - S.A. 4. Măsuri privind dezvoltarea serviciilor turistice şi de agrement: - construirea unor centre de agrement cuprinzand piscine, sali fitness, spatii pentru tratament, cu factori motivati de cura etc.; - amenajarea unor noi terenuri de tenis, dintre care unele acoperite; - amenajarea unui teren de golf în Poiana Mica şi a unor terenuri de minigolf în zona hotelurilor existente etc. -------