DECIZIE nr. 143 din 5 februarie 2009

(5)din anexa la Legea arendării nr. 16/1994 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 314 din 12 mai 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin.

(5)din anexa la Legea arendării nr. 16/1994, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Redias Redea" - S.A. din comuna Redea în Dosarul nr. 49.573/207/2007 al Judecătoriei Caracal. La apelul nominal se prezintă partea Marin Ungureanu, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Partea prezentă solicită respingerea excepţiei. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate constituie norme derogatorii de la dispoziţiile din dreptul comun referitoare la contractul de arendare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 1 iulie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 49.573/207/2007, Judecătoria Caracal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin.

(5)din anexa la Legea arendării nr. 16/1994, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Redias Redea" - S.A din comuna Redea. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege este neconstituţional, întrucât "creează în sarcina arendatorului o obligaţie care ţine de esenţa negocierii, a acordului părţilor şi nu de intervenţia statului. În acest mod arendaşul este lipsit de posibilitatea de a negocia arenda în situaţia unui caz fortuit sau unui caz de forţă majoră, fiind nevoit să accepte o situaţie de inferioritate contractuală, discriminatorie care poate duce la insolvenţă". Mai mult, este vorba de factori de risc pentru care nu sunt reglementări care să oblige societăţile de asigurare să încheie contracte de asigurare. Judecătoria Caracal consideră că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale. Potrivit art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul consideră excepţia neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 6 alin.

(5)din anexa la Legea arendării nr. 16/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, aşa cum a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din Legea nr. 20/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 5 martie 2008, având următoarea redactare: "

(5)Nivelul arendei nu poate fi modificat de arendaş ca urmare a unor pierderi datorate unor factori naturali (calamităţi)." Prevederile de lege criticate sunt raportate la dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin.

(1)privind egalitatea în drepturi, art. 45 privind libertatea economică şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele: Textul de lege criticat instituie interdicţia modificării de către arendaş a nivelului arendei, ca urmare a unor pierderi datorate unor factori naturali. Această interdicţie este justificată de necesitatea suportării de către acesta a riscului contractual, aşa cum este prevăzut, de altfel, şi în art. 1454 şi următoarele din Codul civil. Pe de altă parte, reglementarea prin lege a respectării clauzelor contractuale, inclusiv a celor referitoare la nivelul arendei, asigură astfel securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice dintre arendaş şi arendator ca părţi contractante şi creează astfel condiţiile pentru accesul liber la o activitate economică, care nu poate fi conceput în afara legii. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin.

(1)din Constituţie, Curtea observă că reglementarea criticată se aplică deopotrivă tuturor arendaşilor aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, fără nicio discriminare. Şi, în fine, cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea observă că prevederile de lege criticate nu pun în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin.

(5)din anexa la Legea arendării nr. 16/1994, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Redias Redea" - S.A. din comuna Redea în Dosarul nr. 49.573/2007 al Judecătoriei Caracal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 februarie 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu --------