DECIZIE nr. 610 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 31 octombrie 2006 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mathe Horvath în Dosarul nr. 5.004/1468/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia penală. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate asigură pe deplin dreptul la apărare şi liberul acces la justiţie al inculpatului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 5 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 5.004/1468/2005, Tribunalul Mureş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mathe Horvath în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că reprezentarea juridică, instituţie ce diferă în mod esenţial de asistenţa juridică, este un drept al persoanei fizice ori juridice care nu poate fi impus. Or, în ipoteza textului legal criticat, inculpatul nu se poate opune reprezentării sale şi nici nu are libertatea de a-şi alege reprezentantul. Iată de ce, în opinia autorului, este lezat dreptul persoanei de a se adresa direct justiţiei, drept ce a fost convertit într-un acces indirect prin reprezentant. De asemenea, pentru a se putea aprecia că în cursul unui proces s-a garantat părţilor dreptul la apărare, este necesar ca acestea să beneficieze de asistenţă juridică. Dacă art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală obligă instanţa să asigure, în cursul procesului având ca obiect comisia rogatorie, doar reprezentarea inculpatului, nu şi asistenţa juridică a acestuia, este evident că se aduce atingere dreptului constituţional invocat. Tribunalul Mureş - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate încalcă egalitatea de tratament juridic şi echitatea procedurilor, precum şi dreptul la apărare, consacrate de art. 16 alin.
(1), art. 21 alin.
(3)şi art. 24 din Constituţia României, şi art. 6 paragraful 1 şi paragraful 3 lit.
- c)şi
- d)din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Potrivit art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 134 alin. 2 din Codul de procedură penală, "oricare dintre părţi poate cere să fie citată la efectuarea comisiei rogatorii". De acest drept poate beneficia şi inculpatul arestat, situaţie în care devin aplicabile prevederile generale în materie de asistenţă juridică, care va fi prestată de un avocat ales ori numit din oficiu. Dispoziţiile art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală devin incidente numai în situaţia în care inculpatul arestat nu solicită să fie citat potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol. Garanţiile procesuale privind apărarea inculpatului arestat sunt asigurate şi în cazul comisiei rogatorii, prin reprezentarea acestuia de către apărătorul desemnat din oficiu de către instanţa care efectuează comisia rogatorie. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi modalităţile instituite de lege. În vederea garantării dreptului la apărare, când inculpatul este arestat, instanţa care urmează a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui apărător din oficiu, care îl va reprezenta. Mai mult, când comisia rogatorie s-a dispus de către instanţa de judecată, părţile pot formula în faţa acesteia întrebări care vor fi transmise instanţei egale în grad ce urmează a efectua comisia rogatorie. În plus, pe parcursul întregului proces, inculpatului îi sunt asigurate toate drepturile de a se apăra împotriva învinuirilor ce i se aduc, de a dovedi nevinovăţia sa şi de a avea posibilitatea de a fi asistat de un avocat. Ca atare, dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate, prin care instanţa dispune desemnarea unui apărător din oficiu, dau expresie dreptului la apărare. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Drepturile părţilor în cazul comisiei rogatorii, care au următorul conţinut: "Când inculpatul este arestat, instanţa care urmează a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui apărător din oficiu, care îl va reprezenta." Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin.
(1)şi
(2)referitoare la accesul neîngrădit la justiţie al oricărei persoane şi ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală nu încalcă liberul acces la justiţie şi nici dreptul la apărare al inculpatului, aşa cum fără temei se susţine în motivarea excepţiei, deoarece în mod evident scopul reglementării îl constituie tocmai asigurarea unei măsuri de protecţie a inculpatului arestat, care să-i ofere acestuia posibilitatea efectivă de a-şi exercită dreptul la apărare, în condiţiile în care din motive obiective anumite acte procesuale nu pot fi efectuate de însăşi instanţa competentă să judece cauza, fiind necesar să se apeleze la o altă instanţă, care are posibilitatea să efectueze acele acte procesuale. Pe de altă parte, inculpatul are posibilitatea să combată în tot cursul procesului, inclusiv în căile de atac, probele administrate împotriva sa prin comisie rogatorie, după cum are posibilitatea de a cere completarea probatoriului şi efectuarea oricăror alte acte procesuale prevăzute de lege pentru aflarea adevărului şi soluţionarea corectă a cauzei. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mathe Horvath în Dosarul nr. 5.004/1.468/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2006. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru -----------