DECIZIA nr. 790 din 3 decembrie 2019

(3)din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 12 martie 2020 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecător Daniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia Doina Stanciu- judecătorElena-Simina Tănăsescu - judecătorVarga Attila- judecătorCosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihai Cristian Nedelcu în Dosarul nr. 459/93/2017 al Tribunalului Ilfov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 474D/

1. ...
2. La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate și doamna avocat Laura Stan, în calitate de reprezentant al părților Maria Nedelcu și Gheorghe Nedelcu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Procedura de citare față de celelalte părți este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționale, care solicită Plenului să ia în considerare notele scrise referitoare la excepția de neconstituționalitate, înregistrate de avocatul său în dosarul instanței judecătorești care a sesizat Curtea. ...
4. Doamna avocat Laura Stan solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că autorul excepției susține, în mod neîntemeiat, că i-au fost îngrădite liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. Autorul și-a exercitat dreptul la apel, cale devolutivă de atac, și, ca atare, cauza s-a judecat din nou, putând fi invocate, în apel, toate motivele pe care le-a considerat necesare în vederea admiterii cererii sale. Art. 503 alin.

(2)pct. 3 din Codul de procedură civilă se putea aplica strict hotărârilor pronunțate în recurs. Altfel, calea extraordinară de atac a contestației în anulare ar fi fost transformată într-o cale de atac ordinară. ...

1. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019 a Curții Constituționale, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
2. Prin Încheierea din 28 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 459/93/2017, Tribunalul Ilfov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihai Cristian Nedelcu, contestator într-o cauză având ca obiect o contestație în anulare. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin.

(5)privind principiul legalității și ale art. 21 alin.

(1)-

(3)privind liberul acces la justiție. De asemenea, normele legale criticate sunt în contradicție atât cu dispozițiile art. 22 alin.

(6)din Codul de procedură civilă, deoarece judecătorii apelului aveau obligația de a se pronunța asupra a tot ceea ce s-a cerut, deci asupra tuturor motivelor de apel, cât și cu dispozițiile art. 11 din Codul civil, deoarece instanța de apel nu avea dreptul de a omite analiza unui motiv de apel explicit invocat. Prin urmare, în opinia autorului, se încalcă principiul legalității, astfel cum este acesta prevăzut de art. 1 alin.

(5)din Constituție. În plus, autorul arată că, prin motivele de apel, a invocat explicit nulitatea unui contract de vânzare, consecință a nulității titlului care a stat la baza întocmirii contractului de vânzare contestat, dar instanța de apel și prima instanță au omis analiza acestora. Aceste împrejurări vădesc faptul că dispozițiile criticate reprezintă, contrar art. 21 alin.

(1)din Constituție, o împiedicare a persoanei de a se adresa justiției pentru apărarea interesului legitim al constatării nulității absolute a unui contract de vânzare. ... 8. De asemenea, în opinia autorului, dispozițiile criticate, prin faptul că limitează aplicabilitatea prevederilor art. 503 alin.

(2)pct. 3 din Codul de procedură civilă la hotărârile definitive pronunțate de instanțele de recurs, încalcă și dispozițiile art. 21 alin.

(2)din Constituție care interzic îngrădirea prin lege a accesului liber la justiție al oricărei persoane. ... 9. În sfârșit, autorul arată că se încalcă și art. 21 alin.

(3)din Constituție, deoarece omisiunea instanței de fond, cât și a celei de apel de a se pronunța asupra unei cauze de nulitate absolute, determină o vădită avantajare, deopotrivă nelegală și imorală, a adversarilor procesuali, cărora le profită propria culpă. ...

1. Tribunalul Ilfov - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta un motiv de apel invocat de parte derivă din caracterul ordinar și devolutiv al apelului. Accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate căile de atac reglementate prin lege, deoarece, prin lege, pot fi instituite reguli distincte în considerarea unor situații distincte. Legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situații diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție, o atare concluzie impunându-se și atunci când în discuție este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiție, are caracter de excepție și, deci, poate fi valorificată numai în cazurile expres și limitative prevăzute de lege. ...
2. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ...

1. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, prin raportare la criticile formulate, făcând trimitere la jurisprudența Curții, respectiv deciziile nr. 483 din 23 iunie 2015, nr. 159 din 24 martie 2016 și nr. 415 din 16 iunie
2. În plus, dispozițiile legale criticate sunt suficient de clare, predictibile și neechivoce, destinatarul normei juridice fiind capabil să își adapteze conduita în funcție de conținutul acesteia, în concordanță cu prevederile art. 1 alin.

(5)din Constituție care consacră principiul respectării obligatorii a legilor. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susținerile orale ale părților prezente, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Dispozițiile alin.

(2)pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“. ... 16. Dispozițiile art. 503 alin.

(2)pct. 1, 2 și 4, la care textul criticat face trimitere, au următorul cuprins: „

(2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;
2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; […]
3. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.“ ...
4. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin.

(5)privind principiul legalității și ale art. 21 alin.

(1)-

(3)privind liberul acces la justiție. ... 18. Ulterior sesizării Curții Constituționale, art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, și, în prezent, prevăd că „

(3)Dispozițiile alin.

(2)se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs“. Potrivit dispozițiilor art. 503 alin.

(2)din Codul de procedură civilă, „

(2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;
2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;
4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză“. ...
5. Însă, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este legal sesizată în prezenta cauză cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă, în forma în vigoare la data sesizării sale prin Încheierea din 28 februarie 2018, și anume în forma anterioară Legii nr. 310/2018. În plus, din examinarea criticilor de neconstituționalitate, se observă că nu sunt criticate dispozițiile art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă în integralitatea lor, ci doar excluderea dispozițiilor pct. 3 al art. 503 alin.

(2)din Codul de procedură civilă din enumerarea pe care dispozițiile art. 503 alin.

(3)o conține. ...

1. Curtea Constituțională a constatat, în mai multe rânduri, constituționalitatea dispozițiilor criticate. De exemplu, în paragrafele 16-17 ale Deciziei nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, a reținut că lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție. O eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanța care va soluționa contestația în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul. ...
2. Ulterior sesizării Curții în prezenta cauză, Parlamentul a modificat, cum s-a indicat deja, dispozițiile art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă, în sensul dorit de autorul excepției de neconstituționalitate. Astfel, în prezent, enumerarea de la art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă include și pct. 3 al art. 503 alin.

(2)din Codul de procedură civilă. ...

1. Acest fapt, în sine, nu reprezintă un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții, anterior evocate. Această jurisprudență nu poate fi înțeleasă decât în sensul că soluția legislativă constatată ca fiind constituțională se situează în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de atac, în particular a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum și a motivelor pentru care poate fi formulată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea, I, nr. 889 din 4 noiembrie 2019). ...
2. Într-adevăr, așa cum a subliniat Curtea în Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, prin care a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 503 alin.

(2)pct. 1 din Codul de procedură civilă, „În privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Bělěs și alții împotriva Cehiei, paragraful 61, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere“. Ca atare, după cum arată Curtea în Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019, precitată, constatarea constituționalității soluției legislative criticate și care a fost înlocuită de către Parlament prin Legea nr. 310/2018 nu poate fi înțeleasă ca o statuare a faptului că această soluție era/este singura compatibilă cu Constituția. ... 24. Întrucât, până în prezent, nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale desprinse din deciziile anterior evocate, considerentele și soluția cuprinse în acestea își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Cristian Nedelcu în Dosarul nr. 459/93/2017 al Tribunalului Ilfov - Secția civilă și constată că prevederile art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 3 decembrie 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----