DECIZIA nr. 418 din 15 iunie 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 922 din 23 noiembrie 2017 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
- Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, excepție ridicată de Delia-Voica Blasiu și Elena Maria Georgeta Belu în Dosarul nr. 4.611/328/2015 al Judecătoriei Turda și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 378D/
- ...
- La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
- Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 704D/2016, nr. 705D/2016 și nr. 706D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Societatea Das Construcții - S.R.L. din comuna Dumbrăvița, județul Timiș, în dosarele nr. 1.946/220/2015, nr. 1.939/220/2015 și nr. 1.950/220/2015 ale Judecătoriei Deta. ...
- La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
- Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 704D/2016, nr. 705D/2016 și nr. 706D/2016 la Dosarul nr. 378D/
- ...
- Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. ...
- Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin.
(5)din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 704D/2016, nr. 705D/2016 și nr. 706D/2016 la Dosarul nr. 378D/2016, care a fost primul înregistrat. ...
- Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție, întrucât acordă aceeași protecție diferitelor tipuri de antecontracte de vânzare-cumpărare, cu condiția ca valorificarea lor, în sensul transferului dreptului de proprietate, să fie supusă reglementării existente la momentul încheierii actului translativ de proprietate. Referitor la critica prin raportare la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, apreciază că este neîntemeiată, câtă vreme beneficiarul unei promisiuni de vânzare-cumpărare este titularul unui drept de creanță, iar transferul proprietății se face la momentul încheierii contractului, moment la care trebuie stabilită și legea aplicabilă. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
- Prin încheierile din 15 martie 2016 și 25 aprilie 2016, pronunțate în dosarele nr. 4.611/328/2015, respectiv nr. 1.946/220/2015, nr. 1.939/220/2015 și nr. 1.950/220/2015, Judecătoria Turda și Judecătoria Deta au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. Excepția a fost ridicată de Delia-Voica Blasiu și Elena Maria Georgeta Belu, respectiv Societatea Das Construcții - S.R.L. din comuna Dumbrăvița, județul Timiș, în cauze având ca obiect soluționarea cererilor adresate instanței în vederea pronunțării unor hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare a unor terenuri. ...
- În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că respingerea acțiunilor având ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, atunci când nu sunt îndeplinite condițiile instituite prin textul de lege criticat, îi creează promitentului-vânzător o situație mai avantajoasă, prin faptul că ar putea să refuze îndeplinirea obligației asumate în temeiul antecontractului de vânzare, ceea ce contravine principiului constituțional al egalității în drepturi și echivalează cu nerespectarea principiului de drept pacta sunt servanda. De asemenea, textul de lege criticat instituie un tratament juridic diferit între părțile antecontractelor de vânzare-cumpărare, după cum imobilele ce fac obiectul acestora sunt sau nu înscrise în cartea funciară, or acest element de diferențiere nu reprezintă o justificare obiectivă și rațională pentru instituirea tratamentului juridic diferit. Se susține că există o discriminare între părțile antecontractelor de vânzare după cum acestea au ca obiect terenuri agricole extravilane, pe de o parte, sau alte bunuri imobile nereglementate de legea criticată, pe de altă parte. Se mai susține că aplicarea art. 5 alin.
(1)din Legea nr. 17/2014 unor antecontracte de vânzare încheiate anterior intrării sale în vigoare echivalează cu o aplicare retroactivă a acestuia. În ceea ce privește prevederile art. 5 alin.
(2)din Legea nr. 17/2014, se arată că respingerea cererii de înscriere în cartea funciară, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de actul normativ criticat, este de natură să anuleze efectul unei hotărâri judecătorești pronunțate în temeiul legii vechi, dacă la momentul cererii de intabulare nu sunt îndeplinite condițiile Legii nr. 17/2014. Invocă în acest sens cele statuate în doctrină în legătură cu promisiunile unilaterale sau sinalagmatice de înstrăinare imobiliară, precum și cu teoria drepturilor câștigate. Se mai susține că se nesocotesc principiul securității juridice și cerințele de claritate și previzibilitate ale legii, astfel cum acestea au fost nuanțate în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Se mai arată că prevederile art. 5 alin.
(2)din Legea nr. 17/2014, care nu disting între înscrierea dreptului de proprietate întemeiat pe un act autentic notarial sau pe o hotărâre judecătorească, încalcă principiul previzibilității normei juridice și caracterul irevocabil al hotărârii judecătorești. De asemenea, se arată că cerința ca imobilul să fie înscris la rolul fiscal și în cartea funciară, prevăzută de art. 5 alin.
(1)din Legea nr. 17/2014, contravine principiului clarității legii și prin faptul că „nu determină noțiunea de înscriere în cartea funciară“, în sensul că nu precizează dacă înscrierea în cartea funciară a operat anterior dobândirii dreptului sau nu. Autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că textul de lege criticat ar trebui să se aplice doar antecontractelor încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 17/
- Totodată, se mai arată că exercitarea dreptului de preempțiune reglementat de actul normativ criticat în detrimentul promitentului-cumpărător ar duce inevitabil la golirea de conținut a dreptului de creanță născut în mod valabil în patrimoniul promitentului-cumpărător, în temeiul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiate anterior intrării in vigoare a Legii nr. 17/
- Deși, în mod formal, acesta este titularul unui drept de creanță, nu se poate obține îndeplinirea exactă a obligației asumate de promitentul-vânzător, respectiv încheierea contractului de vânzare-cumpărare, întrucât însuși debitorul, promitentul-vânzător, chiar dacă ar dori, nu își mai poate executa obligația, fiind constrâns să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu o altă persoană decât promitentul-cumpărător, mai exact cu preemptorul. Cu alte cuvinte, nu mai poate avea loc o executare voluntară a obligațiilor generate de antecontract, în condițiile în care nu sunt posibile nici executarea silită în natură și nici executarea prin echivalent. ...
- Judecătoria Turda consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, nefiind încălcate dispozițiile art. 15 alin.
(2)din Constituție, deoarece textul de lege criticat este o normă de procedură, ce reglementează condițiile de admisibilitate ale cererilor de chemare în judecată. În ceea ce privește pretinsa nesocotire a principiului constituțional al egalității în drepturi, precizează că acesta vizează egalitatea în drepturi între cetățeni, nu și identitatea de tratament juridic în ceea ce privește aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor. ...
- Judecătoria Deta apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014 referitor la obligațiile asumate în temeiul unui antecontract de vânzare-cumpărare. Arată că dispozițiile art. 5 din Legea nr. 17/2014 nu vizează valabilitatea antecontractului, situație în care este incident principiul tempus regit actum, respectiv condițiile de valabilitate ale antecontractului urmează a fi analizate prin prisma dispozițiilor legale în vigoare la momentul încheierii acestuia. ...
- Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...
- Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că transferul dreptului de proprietate se realizează în baza hotărârii judecătorești definitive care are un efect constitutiv, nu în baza antecontractului, în temeiul căruia s-a născut doar o obligație de a face, deci un drept de creanță, iar nu un drept real. Hotărârea judecătorească de validare a antecontractului nu recunoaște un drept de proprietate preexistent al reclamantului, ci transferă un drept de proprietate din patrimoniul pârâtului în patrimoniul reclamantului, ca urmare a admiterii acțiunii în realizare exercitate de către reclamant. Condițiile necesar a fi întrunite pentru transferul dreptului de proprietate sunt, așadar, de aplicare imediată, în domeniul temporal propriu al Legii nr. 17/2014, norma criticată stabilind în sarcina instanței de judecată obligația verificării îndeplinirii acestora la momentul pronunțării hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic. Invocă cele statuate în acest sens prin Deciziile Curții Constituționale nr. 755 din 16 decembrie 2014, nr. 38 din 3 februarie 2015 și nr. 83 din 26 februarie
- ...
- Avocatul Poporului apreciază, în cuprinsul punctului de vedere transmis în Dosarul nr. 378D/2016, că prevederile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că promisiunea de vânzare nu este translativă de proprietate, motiv pentru care nu se poate pune în discuție nesocotirea dispozițiilor art. 15 alin.
(2)din Constituție, cu atât mai mult cu cât textul de lege criticat vizează doar condițiile privind transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan, după intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014. Cât privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 alin.
(1)din Constituție, se apreciază că situația diferită în care se găsesc persoanele în funcție de aplicarea principiului tempus regit actum nu poate fi considerată ca fiind contrară dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor. ...
- Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
- Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, ... 18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, care au următoarea redactare: – Art. 5:
(1)În toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și ale legislației în materie, precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3,
(2)Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege. ... ... 19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin.
(3)privind statul de drept, art. 1 alin.
(5)privind principiul securității raporturilor juridice, art. 15 alin.
(2)referitor la neretroactivitatea legii civile și art. 16 alin.
(1)privind egalitatea în drepturi și alin.
(2)referitor la preeminența legii, art. 44 alin.
(1)din Constituție referitor la garantarea dreptului de proprietate, art. 21 alin.
(1)privind accesul liber la justiție și în art. 53 alin.
(1)referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Legea nr. 17/2014 statuează că înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Codul civil și a dreptului de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale [art. 4 alin.
(1)din Legea nr. 17/2014], precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, ... 21. Potrivit art. 5 alin.
(1)din Legea nr. 17/2014, în toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare, acțiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Codului civil și ale legislației în materie, precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, ... 22. În legătură cu susținerile referitoare la faptul că aplicarea art. 5 alin.
(1)din Legea nr. 17/2014 unor antecontracte de vânzare încheiate anterior intrării sale în vigoare ar echivala cu o aplicare retroactivă a acestuia, Curtea reține că, prin Decizia nr. 38 din 3 februarie 2015, paragrafele 25 și 26 și Decizia nr. 670 din 17 noiembrie 2016, paragrafele 19-21, a statuat că aplicarea prevederilor Legii nr. 17/2014, în vigoare la data realizării transferului dreptului de proprietate, respectiv la data pronunțării hotărârii judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare este în concordanță cu principiul activității legii civile. Întrucât promisiunea de vânzare nu este translativă de proprietate, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 15 alin.
(2)din Constituție, având în vedere că legea nu retroactivează, ci vizează doar condițiile privind transferul dreptului de proprietate a terenurilor agricole situate în extravilan după intrarea în vigoare a Legii nr. 17/
- ...
- De asemenea, prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 20, Curtea a statuat că beneficiarul unei promisiuni neexecutate de vânzare este titularul unui drept de creanță, corelativ obligației de a vinde asumate de promitent în temeiul antecontractului, iar nu titularul unui drept de proprietate. Transferul acestuia nu s-a realizat în momentul perfectării antecontractului, ci se va realiza în viitor, la momentul încheierii contractului de vânzare, respectiv al pronunțării hotărârii judecătorești care să țină locul acordului de voință nerealizat. Cu alte cuvinte, valabilitatea antecontractului de vânzare este supusă legii în vigoare la data încheierii sale, iar efectul specific al acestuia, referitor la transmiterea în viitor a dreptului de proprietate, respectiv la momentul încheierii contractului de vânzare, este supus legii în vigoare la data încheierii acestui din urmă contract. Așadar, îndeplinirea condițiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de contract nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare, potrivit principiului tempus regit actum. Totodată, prin Decizia nr. 83 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 196 din 24 martie 2015, paragraful 22, Curtea a reținut că art. 5 din Legea nr. 17/2014 stabilește atribuțiile de natură procedurală ale instanței de judecată de a verifica, pe lângă îndeplinirea condițiilor de validitate ale antecontractului, și condițiile reglementate de art. 3, ...
- În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la faptul că prevederile art. 5 alin.
(1)din Legea nr. 17/2014 permit promitentului-vânzător să refuze îndeplinirea procedurii instituite prin Legea nr. 17/2014, prin nerespectarea principiului de drept pacta sunt servanda, ceea ce îi creează acestuia o situație mai avantajoasă, refuzul acestuia echivalând cu neîndeplinirea obligației asumate în temeiul antecontractului de vânzare, prin Decizia nr. 670 din 17 noiembrie 2016, paragrafele 25 și 26, precitată, Curtea a răspuns unor critici de neconstituționalitate similare, statuând că promitentul-cumpărător poate să se adreseze instanței, solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare, în temeiul art. 1.669 din Codul civil, și să obțină obligarea promitentului-vânzător la efectuarea formalităților de înscriere a terenului în cartea funciară și la rolul fiscal. Curtea Constituțională a observat, de asemenea, că, prin Decizia nr. 24 din 26 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că instanța de judecată poate dispune îndeplinirea formalităților în vederea obținerii avizelor prevăzute la art. 3 și 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările și completările ulterioare, de la autoritățile competente și parcurgerii procedurii privind respectarea dreptului de preempțiune prevăzut de art. 4 din același act normativ, în cursul judecății. ... 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 26. Curtea observă, totodată, că, în cauza de față, se mai susține că prevederile art. 5 alin.
(1)din Legea nr. 17/2014 contravin principiului clarității legii prin faptul că „nu determină noțiunea de înscriere în cartea funciară“, în sensul că nu precizează dacă înscrierea în cartea funciară a operat anterior dobândirii dreptului sau nu. Curtea apreciază că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, analiza lor implicând, în concret, determinarea modului de interpretare a textului de lege la raportul juridic dedus judecății, aspect ce intră în competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. ... 27. Autorii excepției mai susțin neconstituționalitatea dispozițiilor art. 5 alin.
(1)din Legea nr. 17/2014 prin raportare la principiul egalității în drepturi, arătând că textul de lege criticat instituie un tratament juridic diferit între părțile unui antecontract de vânzare a unui imobil înscris în cartea funciară, pe de o parte, și părțile unui antecontract de vânzare a unui imobil neînscris în cartea funciară, pe de altă parte, element de diferențiere care nu reprezintă o justificare obiectivă și rațională pentru instituirea tratamentului juridic diferit. De asemenea, nici obiectul diferit al antecontractului de vânzare, respectiv teren agricol extravilan sau alte categorii de imobile nu reprezintă, în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, un criteriu obiectiv și rațional pentru instituirea unui regim juridic diferit aplicabil acestor două categorii de antecontracte de vânzare. ...
- Față de aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). ...
- Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că elementele de diferențiere a regimului juridic aplicabil în speță, și anume înscrierea în cartea funciară și, respectiv, obiectul diferit al antecontractului de vânzare, îndeplinesc în mod obiectiv criteriile evidențiate în jurisprudența constituțională referitoare la coordonatele principiului egalității în drepturi, astfel încât este justificată instituirea unui tratament juridic distinct, corespunzător unor situații ce diferă în mod obiectiv. ...
- Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin.
(2)din Legea nr. 17/2014, autorii excepției susțin că respingerea cererii de înscriere în cartea funciară, dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de actul normativ criticat, este de natură să anuleze efectul unei hotărâri judecătorești pronunțate în temeiul legii vechi, dacă la momentul cererii de intabulare nu sunt îndeplinite condițiile Legii nr. 17/2014, aspect ce contravine principiului securității juridice, astfel cum acesta derivă din dispozițiile art. 1 alin.
(5)din Constituție și nu corespunde cerințelor de claritate și previzibilitate a legii, astfel cum acestea au fost nuanțate în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. ...
- Față de aceste susțineri, Curtea constată că, așa cum reiese din dosarul cauzei, autorii excepției nu se află într-o asemenea situație, solicitându-se tocmai pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare în cadrul litigiului aflat pe rolul instanței de judecată, ocazie cu care a fost invocată și excepția de neconstituționalitate. De altfel, în susținerea criticii de neconstituționalitate se arată chiar faptul că „prin antecontractul de vânzare a fost câștigat dreptul de a cere pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract“. ...
- Autorii excepției de neconstituționalitate mai susțin că prevederile art. 5 alin.
(2)din Legea nr. 17/2014 nu disting între înscrierea dreptului de proprietate întemeiat pe un act autentic notarial sau pe o hotărâre judecătorească, fiind încălcate în acest mod principiul previzibilității normei juridice și caracterul irevocabil al hotărârii judecătorești. În legătură cu aceste susțineri, Curtea observă că, anterior pronunțării încheierilor de sesizare în vederea exercitării controlului de constituționalitate, prevederile art. 5 din Legea nr. 17/2014 au dobândit o nouă redactare, prin Legea nr. 68/2014 pentru modificarea alin.
(1)al art. 29 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 și a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 13 mai 2014, în prezent legea statuând că „
(2)Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege“. Așadar, a fost modificat esențial textul inițial, potrivit căruia „cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate, formulată în baza hotărârii judecătorești care ține loc de contract de vânzare, se respinge dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege“, prevedere care sugera ideea că o hotărâre judecătorească poate fi cenzurată de către registratorul de carte funciară. În legătură cu acest aspect, prin Decizia nr. 572 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 4 noiembrie 2016, paragraful 21, Curtea a statuat că este evident că o hotărâre judecătorească nu poate fi cenzurată de către registratorul de carte funciară. ...
- În ceea ce privește susținerile potrivit cărora modalitatea de reglementare a condițiilor de admisibilitate a acțiunii având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare restrânge dreptul de creanță al promitentului-cumpărător, ceea ce echivalează cu încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 670 din 17 noiembrie 2016, paragraful 22, Curtea a reținut că problema garantării și ocrotirii constituționale a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce face obiectul promisiunii de vânzare nu se poate invoca în favoarea unei persoane care nu este titularul acestui drept, ce ar urma să se nască ulterior (a se vedea, în acest sens, și deciziile nr. 36 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015, și nr. 1.382 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012). Or, autorii excepției de neconstituționalitate se află în această ipoteză, întrucât promisiunea de vânzare nu este translativă de proprietate. ...
- În fine, în ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale. ...
- Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.
(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Delia-Voica Blasiu și Elena Maria Georgeta Belu în Dosarul nr. 4.611/328/2015 al Judecătoriei Turda și de Societatea Das Construcții - S.R.L. din comuna Dumbrăvița, județul Timiș, în dosarele nr. 1.946/220/2015, nr. 1.939/220/2015 și nr. 1.950/220/2015 ale Judecătoriei Deta și constată că prevederile art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Turda și Judecătoriei Deta și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 15 iunie 2017. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu ------