← România

DECIZIE nr. 454 din 13 noiembrie 1997

DECIZIE nr. 454 din 13 noiembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 300^1 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 6 februarie 1998 Ioan Muraru - preşedinte Costica Bulai - judecător Viorel Mihai Ciobanu - judecător Mihai Constantinescu - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Paula C. Pantea - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol, pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Opaiet Aurel în Dosarul nr. 117/1997, aflat pe rolul Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 29 octombrie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa părţilor legal citate, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 6 noiembrie 1997 şi apoi pentru data de 13 noiembrie 1997. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 6 martie 1997, a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 330 şi a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Opaiet Aurel. În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale deoarece contravin prevederilor art. 16 alin.

(1)şi art. 128 din Constituţie, iar sintagma "în condiţiile legii", continuta de art. 128 din Constituţie, trebuie interpretată în sensul că "şi în exercitarea căilor de atac în condiţiile legii". Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în afară de situaţie în care se ataca hotărârile pronunţate anterior datei de 26 iulie 1993. În scopul soluţionării cauzei, conform prevederilor art. 24 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, având în vedere practica jurisdicţională a Curţii Constituţionale. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele: În temeiul art. 144 lit.
  1. c)din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia referitoare la dispoziţiile art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă, fiind legal sesizată. Curtea s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea art. 330 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 şi, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, constatând, ca prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă, sunt constituţionale şi, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea practicii jurisdicţionale a Curţii Constituţionale, urmează ca excepţia să fie respinsă. Cu privire la dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă se constată că la data ridicării excepţiei, prin Legea nr. 17/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, acestea fuseseră modificate, astfel încât, în prezent, recursul în anulare nu mai poate fi declarat oricând de către procurorul general, ci numai în cadrul unui termen de 6 luni, care începe să curgă de la data când hotărârea a rămas irevocabilă, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 2 din acelaşi cod. Rezultă asadar ca, fiind instituit termenul de exercitare a acestei cai de atac, excepţia de neconstituţionalitate a rămas fără obiect. În acest sens s-a pronunţată Curtea Constituţională prin Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
  2. c)şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 1, al art. 2, al art. 3, al art. 13 alin.
(1)lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată Opaiet Aurel în Dosarul nr. 117/1997 al Curţii Supreme de Justiţie- Secţia civilă. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 13 noiembrie 1997. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent Maria Bratu ----------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.