ORDIN nr. 5.242 din 1 septembrie 2008 cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă" Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008 În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin. Articolul 1 Se aprobă programele şcolare pentru clasele a V'ada şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". Programele sunt cuprinse în anexa*) care face parte integrată din prezentul ordin. ----------- Notă ... *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1. Articolul 2 Programa şcolară cuprinsă în anexă se aplică integral începând cu anul şcolar 2008-2009. Articolul 3 Se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.171/2007 privind aprobarea programei şcolare pentru clasa a V'ada la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 5 Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Zvetlana Preoteasa, secretar de stat Bucureşti, 1 septembrie 2008. Nr 5.242. Anexa PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASELE A V-A ŞI A VI-A LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ NOTĂ DE PREZENTARE Curriculumul de Limba şi literatura maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparţinând etniei italiene care învaţă în şcoli cu predare în limba română, contribuie la formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, permite cunoaşterea de către aceştia a limbii materne şi a patrimoniului spiritual şi cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaştere reciprocă între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale din spaţiul geografic românesc. Studiul limbii şi literaturii materne la clasele cu predare în limba română reprezintă, alături de studiul limbii şi literaturii române şi de cel al studiului unei limbi moderne, o componentă esenţială a ariei curriculare Limbă şi comunicare, ce garantează elevului accesul la cultura comunicaţională şi literară de bază. Curriculumul de limba şi literatura italiană maternă îşi propune, prin obiectivele sale, dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise. În acest scop, în elaborarea prezentului curriculum s-a avut în vedere modelul comunicativ-funcţional, model care vizează dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris ("citirea/lectura") şi de exprimare scrisă. Acestea reprezintă obiectivele cadru ale disciplinei Limba şi literatura maternă pe parcursul şcolarităţii obligatorii, cărora li se adaugă, în mod special, pentru situaţia concretă a studierii limbii şi literaturii materne în şcoli cu predare în limba română, o componentă valoric-atitudinală având rolul de a favoriza formarea unor comportamente specifice comunicării în mediile multiculturale. În structurarea prezentului curriculum s-au avut în vedere următoarele criterii: - prezentarea comunicării drept competenţă esenţială; - echilibrarea raportului între comunicarea orală şi cea scrisă; - centrarea obiectivelor pe dezvoltarea de capacităţi; - formularea obiectivelor de referinţă astfel încât să precizeze rezultatele aşteptate ale învăţării la sfârşitul anului de studiu; - sugerarea, pentru fiecare dintre obiectivele de referinţă, a unor exemple de activităţi de învăţare adecvate, care să orienteze predarea-învăţarea; - flexibilitatea în adaptarea conţinuturilor la nivelul de dezvoltare a clasei şi la interesele copiilor; - abordarea textului literar/nonliterar nu ca scop în sine, ci ca suport/pretext pentru comunicare; - accentuarea formelor de comunicare activă. Programele şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a V-a şi a VI-a cuprind: ● obiectivele cadru ale predării-învăţării disciplinei pe parcursul claselor a V-a - a VIII-a; ● obiectivele de referinţă, urmărite pe parcursul clasei a V-a; ● obiectivele de referinţă, urmărite pe parcursul clasei a VI-a; ● sugestii de activităţi de învăţare pentru fiecare obiectiv de referinţă (sugestii de exerciţii/activităţi care pot conduce la atingerea obiectivelor); ● conţinuturi ale învăţării pentru cele trei domenii (lectura, comunicarea, elemente de construcţie a comunicării). OBIECTIVELE CADRU ale disciplinei limba şi literatura maternă pentru clasele a V-a - a VIII-a CLASA A V-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a V-a, elevul Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă va fi capabil: următoarele activităţi: 1.1 să desprindă sensul global al unui - exerciţii cu alegere multiplă; exerciţii de mesaj clar articulat, emis cu răspuns la întrebări globale; o viteză normală - exerciţii de selectare şi ordonare de imagini; - exerciţii de asociere a unor imagini cu texte/fragmente de text, potrivit semni- ficaţiei mesajului audiat; - exerciţii de descoperire a semnificaţiei textului audiat, pe baza unor imagini prezentate; 1.2 să desprindă informaţii particulare - activităţi de confirmare a răspunsului dintr-un scurt mesaj audiat, corect (bifare, completare de tabel); articulat clar şi rar 1.3 să sesizeze ordinea evenimentelor - exerciţii de ordonare a propoziţiilor relatate într-un text scurt dintr-un set, conform textului audiat; 1.4 să desprindă informaţii esenţiale - adnotări pe un plan dat; dintr-un discurs pe subiecte familiare 1.5 să identifice secvenţele de dialog, - exerciţii de identificare a secvenţelor de naraţiune şi de descriere descriptive, narative şi dialogate dintr-un dintr-un mesaj oral enunţ oral; 1.6 să discearnă sensul unui cuvânt nou - exerciţii de receptare a cuvintelor noi în prin raportare la un mesaj emis texte audiate; clar şi rar - integrarea cuvintelor noi în serii de sinonime şi antonime; - corelarea cuvântului cu explicaţia sa corectă dintr-un set de definiţii date; 1.7 să manifeste atenţie faţă de - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei interlocutor în diferite situaţii distributive şi a capacităţii de a urmări de comunicare mesajul interlocutorului; - jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, urmărind formarea comportamentului de ascultător activ; - simulări ale unor situaţii de comunicare pe teme cotidiene concrete; - jocuri de grup cu teme date, simulări. 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a V-a, elevul Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă va fi capabil: următoarele activităţi: 2.1 să articuleze corect, în cuvinte, - exerciţii de repetare după model; sunete şi grupuri sonore apropiate - exerciţii de discriminare fonetică; din punct de vedere fonetic 2.2 să vorbească despre sine, despre - descrieri simple cu suport verbal persoane, despre activităţi din (întrebări, cuvinte de sprijin) şi/sau universul imediat imagini; 2.3 să selecteze formule conversa- - dialoguri, simulări; ţionale, potrivit situaţiei de comunicare 2.4 să participe la interacţiuni - activităţi pe perechi/în grup; verbale pe teme familiare 2.5 să-şi adapteze vorbirea la diferite - exerciţii de iniţiere şi de menţinere a unui situaţii de comunicare în funcţie dialog; de partenerul de dialog - exerciţii de fixare a unor expresii des folosite în cadrul unui dialog cu marcarea formulelor de salut, de adresare, de permi- siune, de scuze, de iniţiere, menţinere şi încheiere a unui dialog, de nuanţare a exprimării; - jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, urmărind formarea comportamentului de vorbitor activ; - jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire: iniţierea, menţinerea şi încheierea unui act verbal; recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect; povestirea unor fapte şi întâmplări; exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane; - conversaţii cu unul sau mai mulţi interlocutori pe teme familiare; 2.6 să selecteze elementele de lexic - exerciţii de determinare a sensului unor adecvate situaţiilor de comunicare cuvinte şi de explicare a semnificaţiei acestora în contexte adecvate; - jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea unor familii lexicale; - exerciţii de utilizare a sinonimelor şi antonimelor în contexte date; 2.7 să construiască propoziţii corecte - alcătuirea de propoziţii cu ajutorul unor din punct de vedere gramatical cuvinte, sintagme, expresii date; - exerciţii de construire corectă a propozi- ţiilor simple şi dezvoltate. 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citire/lectură) Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a V-a, elevul Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă va fi capabil: următoarele activităţi: 3.1 să citească fluent, cu glas tare, - activităţi de lectură individuală sau un text cunoscut de mică întindere în grup; - exerciţii de accentuare şi intonare corectă; - exerciţii de memorare şi recitare a unor poezii; 3.2 să desprindă ideile principale - exerciţii cu alegere multiplă; răspunsuri dintr-un text citit la întrebări de tipul "adevărat"/"fals"; - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; - exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor principale din textele citite; 3.3 să asocieze informaţiile factuale - activităţi de combinare a textului cu dintr-un text citit cu o imagine/ imaginea, punerea de etichete imaginilor; un set de imagini 3.4 să recunoască secvenţele narative - exerciţii de semnalare a secvenţelor şi dialogate dintr-un text dialogate dintr-un text dat; - exerciţii de identificare a vorbirii directe într-un text dat; - exerciţii de argumentare a folosirii dialogului în textele narative; - exerciţii de citire pe roluri; 3.5 să identifice cuvinte şi expresii - exerciţii de identificare a unor cuvinte şi noi în text expresii noi într-un text; - exerciţii de folosire a dicţionarului; 3.6 să manifeste curiozitate şi interes - exerciţii de iniţiere în scopul citirii unor faţă de activitatea de lectură cărţi din literatura pentru copii; - recitarea unor poezii; povestirea textelor citite; - exerciţii de exprimare a propriilor gânduri şi sentimente în legătură cu faptele şi acţiunile personajelor prezentate în textele literare; - vizite la biblioteca şcolii; - formulări de întrebări şi de răspunsuri vizând conţinutul textelor citite. 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a V-a, elevul Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă va fi capabil: următoarele activităţi: 4.1 să ceară/să ofere în scris detalii - completare de formulare cu date personale; personale - redactare de scrisori în registru familiar; 4.2 să respecte regulile de despărţire - exerciţii de aplicare a regulilor de în silabe, ortografia şi punctuaţia despărţire în silabe în dictări şi într-un text propriu autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii; - exerciţii de scriere a cuvintelor care conţin consoane duble, grupuri de sunete; - exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie; - autodictări, autocorectări, corectare în perechi, etc.; 4.3 să scrie despre evenimente, - activităţi de redactare de text, paragraf; persoane din mediul familiar, după un plan dat 4.4 să producă texte de mică întindere, - elaborarea de texte scurte, pe baza unui ţinând seama de părţile componente suport vizual, după o ilustraţie/un şir ale unei compuneri de ilustraţii, benzi desenate, şir de întrebări; - exerciţii de redactare a povestirii unor fragmente de text; - exerciţii de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere, cuprins, încheiere; 4.5 să redacteze mesaje scurte pe o anumită - exerciţii de alcătuire dirijată a planului temă, urmărind un plan dat simplu de idei; - exerciţii de selectare a ideilor pentru un text propriu; - exerciţii de redactare a unei pagini de jurnal personal; - exerciţii de construire a unor enunţuri simple şi dezvoltate, respectând topica specifică limbii italiene. 5. Dezvoltarea atitudinilor de empatie culturală şi interculturală Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a V-a, elevul Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă va fi capabil: următoarele activităţi: 5.1 să demonstreze interes pentru - utilizarea hărţilor, albumelor şi a unor cunoaşterea unor aspecte geografice surse de documentare audio-vizuală; specifice Italiei 5.2 să manifeste curiozitate faţă - activităţi de grup: audiţii, vizionări, de tradiţii/obiceiuri specifice recitări, prezentarea unor sărbători spaţiului de cultură şi tradiţionale, a unor obiceiuri, prin civilizaţiei italiene utilizarea unor documente autentice; - programe artistice şi serbări. CONŢINUTURILE INVĂŢĂRII 1. LECTURĂ/CITIRE ● Cartea. Rolul ilustraţiilor. ● Textul literar: Textul narativ. Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Poezii pentru copii. - Textul nonliterar: afişe publicitare, reclame, benzi desenate, articole din reviste pentru copii, etc. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pentru realizarea obiectivelor din programa şcolară se vor studia 8-10 texte literare şi nonliterare, adecvate nivelului de pregătire şi particularităţilor de vârstă ale elevilor. Pentru textele literare se recomandă următoarele specii: fabula, basmul, povestirea, poezii pentru copii, snoave, ghicitori. Pentru textele nonliterare se recomandă benzi desenate, afişe publicitare, buletin meteo, articole din reviste pentru copii, rebus, filme şi desene animate. Atât textele literare cât şi cele nonliterare vor ilustra tematica recomandată mai jos. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Teme recomandate: ● Cartea (prezentare generală) ● Copilul despre sine ● Familia ● Şcoala ● Vremea ● Copilul şi lumea înconjurătoare ● Jocul şi jucării, jocul pe calculator ● Lumea fantastică (personaje de basm, desen animat, film) ● Cultură şi civilizaţie (aspecte geografice, nume de oraşe, povestiri şi anecdote, sărbători tradiţionale, cântece şi poezii). 2. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII ● Comunicare orală Componentele comunicării dialogate. Factorii perturbatori ai comunicării. Adaptarea la particularităţile interlocutorului. Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Povestirea orală a unor texte citite sau audiate. Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative. Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: 1. a localiza în spaţiu 2. a compara calităţi 3. a exprima preferinţe 4. a descrie persoane 5. a iniţia, menţine şi încheia un schimb verbal 6. a cere şi a da indicaţii de orientare 7. a situa în timp, a relata activităţi, la prezent, la trecut, la viitor 8. a propune şi a accepta 9. a cere şi a da informaţii practice (timp, loc) 10. a exprima sentimente (satisfacţie, bucurie, nelinişte, teamă) 11. a exprima cantitatea ● Comunicare scrisă Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul iniţial al compunerii. Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare:
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.