← România

ANEXĂ nr. 5 din 5 ianuarie 2000

ANEXĂ nr. 5 din 5 ianuarie 2000 ALTE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 ALTE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE Note de Capitol. 1. - Capitolul nu cuprinde:

  1. a)produsele comestibile, altele decat intestinele, vezicile, stomacurile de animale, intregi sau taiate şi sangele de animal (în stare lichida sau uscata); ...
  2. b)pieile brute, pieile tabacite şi blanurile, altele decat produsele de la pozitia nr. 05.05 şi resturile şi deseurile similare de piei brute de la pozitia nr. 05.11 (Capitolul 41 sau 43); ...
  3. c)materiile prime textile de origine animala, altele decat parul de cal şi deseurile de par de cal (Secţiunea XI); ...
  4. d)capetele folosite la confectionarea periilor şi a articolelor similare (pozitia nr. 96.03); ... 2. - Parul intins după lungime, nearanjat după sensul firului, este considerat ca par brut (pozitia nr. 05.01). 3. - În Nomenclatura, se considera fildes, materialul furnizat de coltii de elefant, de morsa, de balena şi de mistret, de cornul de rinocer, precum şi de dintii tuturor animalelor. 4. - În Nomenclatura, se considera par de cal parul din coama şi coada cabalinelor sau bovinelor. CONSIDERATII GENERALE Acest Capitol cuprinde un ansamblu de substante de origine animala neprelucrate sau care au suferit o prelucrare simpla şi care, în general, nu sunt destinate alimentatiei (cu excepţia anumitor tipuri de sange, intestine, vezici şi stomacuri de animale) care nu apar în alte Capitole ale Nomenclaturii. Capitolul exclude mai ales:
  5. a)Grasimile animale (Capitolul 2 sau 15). ...
  6. b)Pieile comestibile, negatite, de animale (Capitolul 2) sau de peste (Capitolul 3). (Atunci când sunt gatite, aceste piei sunt clasificate la Capitolul 16). ...
  7. c)Glandele şi alte organe utilizate în opoterapie, uscate sau pulverizate (Capitolul 30). ...
  8. d)Ingrasamintele de origine animala (Capitolul 31). ...
  9. e)Pieile crude şi tabacite (Capitolul 41); totusi, în acest capitol sunt clasificate pielea şi părţile de piele de păsări, acoperite de pene sau puf: în stare bruta sau simplu curatate, dezinfectate sau prelucrate în vederea conservarii lor. ...
  10. f)Blanurile (Capitolul 43). ...
  11. g)Materialele textile de origine animala, matasea, lana şi parul (Secţiunea XI); totusi, parul de cal (inclusiv deseurile de par de cal) se clasifica în acest Capitol. ...
  12. h)Perlele naturale sau de cultura (Capitolul 71). ... 05.01 - PAR UMAN BRUT, SPALAT SAU NESPALAT, DEGRESAT SAU NEDEGRESAT; DESEURI DE PAR UMAN. Pozitia cuprinde parul uman brut, chiar spalat, degresat (inclusiv parul asezat după lungime, dar nearanjat după sensul lui natural, vârfurile cu vârfurile şi radacinile cu radacinile), precum şi deseurile. De la aceasta pozitie este exclus şi clasificat la pozitia nr. 67.03, parul uman, cu excepţia deseurilor, a cărui prelucrare depăşeşte simpla spalare sau degresare, de exemplu cel subtiat, colorat sau decolorat, ondulat sau prelucrat pentru a fi utilizat la fabricarea de peruci sau de alte articole similare, precum şi parul pus în acelasi sens (a se vedea Nota explicativa de la pozitia nr. 67.03). Totusi, aceasta excludere nu se aplică deseurilor de par, care, în orice caz, se clasifica la aceasta pozitie, chiar dacă ar proveni, de exemplu, din par vopsit sau decolorat. Pozitia exclude, de asemenea:
  13. a)Tesaturile din par (pozitia nr. 59.11). ...
  14. b)Plasele şi fileurile de par din par (pozitia nr. 65.05). ...
  15. c)Alte articole din par (pozitia nr. 67.04). ... 05.02 - PAR DE PORC SAU DE MISTRET; PAR DE BURSUC ŞI ALTE SORTIMENTE DE PAR PENTRU PERII ŞI ARTICOLE SIMILARE; DESEURI DIN ACESTE SORTIMENTE DE PAR. 0502.10 - Par de porc sau de mistret şi deseuri de par de porc sau de mistret 0502.90 - Altele Produsele acestei pozitii pot fi prezentate în vrac, în manunchiuri în care firele de par nu au fost aranjate (manunchiuri în care firele nu au fost indreptate, puţin stranse) sau în manunchiuri cu fire legate strans şi ale caror extremitati, în partea radacinilor, prezinta o suprafaţa aproape plana (fire de par în manunchi). Firele de par pot fi curatate, albite, vopsite sau chiar fierte (sterilizate). Printre alte tipuri de fire de par folosite pentru perii şi articole similare, este parul de sconcs, veverita sau jder. Parul de la aceasta pozitie se clasifica la pozitia nr. 96.03 atunci când este prezentat sub forma de pamatuf nemontat, gata pentru a fi utilizat, fără a fi divizat, la fabricarea de pensule sau articole similare, chiar dacă nu necesita în acest scop decat un supliment de prelucrare, puţin importanţa, cum ar fi lipirea sau ungerea bazei pamatufului sau opalizarea sau tocirea extremitatilor (a se vedea Nota 3 a Capitolului 96). 05.03 - PAR DE CAL ŞI DESEURI DIN PAR DE CAL, ARANJAT SAU NU IN STRATURI CU SAU FARA SUPORT. Pozitia cuprinde parul din coama sau coada animalelor din genurile equus sau bovidee. La aceasta pozitie este clasificat nu numai parul brut, ci şi parul spalat, degresat, albit, vopsit, ondulat sau altfel pregatit. Aceste produse pot fi prezentate fie în vrac, fie în manunchiuri, ciucuri etc. Pozitia cuprinde şi parul pe suport, adica fixat mai mult sau mai puţin regulat pe o suprafaţa textila, pe hartie etc. sau dispus între doua foi de hartie, doua straturi de panza etc., fixate cu agrafe sau cu o cusatura sumara. Din contra, parul filat ca şi firele innodate cap la cap se clasifica la Capitolul 51. 05.04 - INTESTINE, VEZICI ŞI STOMACURI DE ANIMALE, INTREGI SAU BUCATI (ALTELE DECAT DE PESTE), PROASPETE, REFRIGERATE SAU CONGELATE, SARATE, IN SARAMURA, USCATE SAU AFUMATE. Pozitia cuprinde intestine, vezici şi stomacuri de animale (altele decat cele de peste care se clasifica la pozitia nr. 05.11), comestibile sau necomestibile, proaspete, refrigerate, congelate, sarate sau în saramura, uscate sau afumate, intregi sau taiate. Aceste produse, altfel preparate sau conservate, sunt excluse (în general Capitolul 16). Pozitia cuprinde: 1) Cheagul (de vaca, de capra etc), chiar taiat sau uscat din care se extrage cheagul (enzima). 2) Matele şi burtile. Atunci când sunt gatite, se clasifica la Capitolul 16. 3) Basica bruta care este invelisul exterior al cecumului de bou sau de oaie. Aici se clasifica intestinele şi basicile (mai ales de bou) care au fost crestate sau taiate longitudinal, în fasii, chiar dacă membrana interioara a fost inlaturata prin razuire. Intestinele sunt în mod esential utilizate pentru a fi utilizate drept invelis pentru mezeluri, pentru fabricarea catguturilor chirurgicale (pozitia nr. 30.06), a corzilor pentru rachete (pozitia nr. 42.06) sau a corzilor armonice (pozitia nr. 92.09). Sunt de asemenea excluse intestinele artificiale fabricate prin extrudarea unei paste de fibre de piele şi intarita cu o solutie de formaldehida şi fenoli (pozitia nr. 39.17) sau prin lipirea intestinelor naturale sparte (pozitia nr. 42.06). 05.05 - PIEI DE PASARI ŞI ALTE PARTI DE PASARI, ACOPERITE CU PENELE LOR SAU CU FULGII ORI CU PUFUL LOR, PENE ŞI PARTI DE PENE (CU MARGINILE FASONATE SAU NU), PUF, BRUTE SAU SIMPLU CURATATE, DEZINFECTATE SAU TRATATE IN VEDEREA CONSERVARII LOR; PUDRE ŞI DESEURI DE PENE SAU DE PARTI DIN PENE (+), 0505.10 - Pene de tipul celor utilizate pentru umplut; puf 0505.90 - Altele Pozitia cuprinde, atâta timp cat sunt în stare bruta sau nu au suferit alte prelucrari decat curatarea, dezinfectarea sau tratarea destinata exclusiv asigurarii conservarii lor: 1) Pielea şi alte părţi din păsări (cum ar fi capete, aripi etc.) acoperite cu penele lor sau cu puful lor. 2) Penele şi părţile din pene (chiar taiate), precum şi puful. Pozitia cuprinde şi pudrele, faina şi deseurile de pene sau de părţi de pene. Faptul ca este vorba de pene sau puf pentru pat sau articole de ornament (în general după o preparare ulterioară mai avansată) sau pentru orice alta utilizare, nu influenţează clasificarea lor. Părţile din pene din aceasta pozitie cuprind penele taiate în lungime, smocurile taiate sau nu, separate de tija - chiar şi atunci când rămân legate între ele, la baza, printr-un fel de piele ce provine din tija (pene trase) -, vârfurile goale pe dinauntru şi tijele. Penele şi puful se clasifica aici chiar şi atunci când, pentru a usura vanzarea cu amanuntul, sunt depozitate în mici saci din material textil obisnuit, nesusceptibile a fi considerate perne sau plapumi. Acelasi lucru se intampla cu penele simplu insirate în vederea usurarii transportului. Pielea şi alte părţi din păsări, penele şi alte părţi din pene care au fost supuse unei prelucrari mai avansate decat tratamentul prevăzut la aceasta pozitie (cum ar fi albire, vopsire, ondulare sau gofrare) sau care sunt montate, precum şi articolele confectionate din pene etc., sunt în general clasificate la pozitia nr. 67.01 (a se vedea Nota explicativa a acestei pozitii). Vârfurile goale pe dinauntru de pene, prelucrate şi articolele din vârfuri de pene se clasifica, după natura lor (de exemplu flotoarele pentru pescuitul cu undita la pozitia nr. 95.07, scobitorile la pozitia nr. 96.01). * * * Note explicative de subpozitii: Subpozitia nr. 0505.10 Prin pene de tipul celor utilizate pentru umplut se înţelege penele de păsări de curte (mai ales gaste sau rate), porumbei, prepelita sau zburatoare similare, cu excepţia penelor mari ce provin din aripi sau din coada, ca şi a penelor mari inlaturate la triere. Puful este partea cea mai fina şi cea mai moale a penajului, mai ales la gaste sau rate şi difera de pene prin absenta tijei rigide. Aceste pene şi acest puf sunt folosite în principal pentru umplerea articolelor de pat sau a altor articole cum ar fi pernele sau hainele izolante (de exemplu hanorace). 05.06 - OASE ŞI COARNE BRUTE, DEGRESATE, PRELUCRATE SUMAR (DAR NEDECUPATE IN FORME), TRATATE CU ACID SAU DEGELATINATE; PUDRE ŞI DESEURI DIN ACESTEA. 0506.10 - Oseina şi oase tratate cu acid 0506.90 - Altele Produsele de la aceasta pozitie sunt folosite în principal ca materiale de tocat la fabricarea cleiului, a gelatinei sau ca ingrasamant. Pozitia cuprinde: 1) Oasele şi structura osoasa a coarnelor (oasele interioare ale coarnelor) brute sau degresate (oase debarasate de grasime prin diverse procedee). 2) Oasele simplu pregatite (dar nedecupate în forme), adica cele care au suferit o prelucrare ce nu depăşeşte simpla taiere cu ferastraul pentru indepartarea părţilor inutile, tronsonarea, debitarea longitudinala, urmata sau nu de rabotare grosiera sau albire. De la aceasta pozitie sunt deci excluse şi se clasifica la pozitia nr. 96.01 sau la pozitii mai specifice, placile, placutele, baghetele, bucăţile şi piesele decupate intr-o formă determinata (chiar şi patrate sau dreptunghiulare) sau care au fost lustruite sau altfel prelucrate, ca şi articolele din os reconstituit, obţinut prin mulare din pulbere de oase. 3) Oasele tratate cu acid, adica cele a caror parte calcaroasa a fost dizolvata cu acid clorhidric şi care, fără să-şi fi pierdut forma initiala, nu-şi mai păstrează decat tesutul celular şi partea cartilaginoasa (oseina), care poate fi usor transformata în gelatina. 4) Oasele degelatinate cărora li s-a inlaturat substanţa organica (gelatina) prin fierbere în aburi, se prezinta adesea sub forma de pulbere. 5) Pulberile şi deseurile de oase, inclusiv oasele concasate şi mai ales deseurile rezultate în urma prelucrarii. 05.07 - FILDES, CARAPACE DE BROASCA TESTOASA, FANOANE (INCLUSIV BARBILE) DE BALENA ŞI DE ALTE MAMIFERE MARINE, COARNE, RAMURI DE COARNE DE CERB, COPITE, UNGHII, GHEARE ŞI CIOCURI BRUTE SAU PRELUCRATE SUMAR DAR NEDECUPATE IN FORME; PUDRA ŞI DESEURI DIN ACESTE MATERIALE. 0507.10 - Fildes; praf şi deseuri de fildes 0507.90 - Altele Pozitia cuprinde produsele descrise mai jos, brute sau prelucrate sumar şi netaiate în forme, adica care au suferit o prelucrare ce nu depăşeşte razuirea, racairea, degresarea, înlăturarea părţilor inutile, taierea, debitarea sau despicarea, decuparea dar nu în forme, rabotarea primara, indreptarea sau tesirea. A) Fildesul. În sensul Nomenclaturii, este considerat fildes, substanţa osoasa provenind din: 1) Coltii de elefant, de hipopotam, de morsa, de narval sau de mistret. 2) Cornul de rinocer. 3) Dintii tuturor animalelor terestre sau marine. B) Carapacea de broasca testoasa. Pozitia cuprinde de asemenea carapacea de broasca testoasa marina, care este practic singura utilizata comercial la fabricarea jocurilor de table sau de sah şi care provine, în general, de la speciile cunoscute sub denumirea de broaste testoase Testudo graeca şi libera, Canetta caretta şi Thalassochelys şi carapacea de broasca testoasa terestra. Carapacea este un material cornos care, sub forma unor foi de dimensiuni şi grosimi variabile, acopera osatura sau placa protectoare care inveleste corpul animalului. La aceasta pozitie, prin "carapace de broasca testoasa" se înţelege: 1) Carapacele intregi sau părţi din ele. 2) Foile detasate din aceasta carapace, aproape totdeauna obtinute ca atare, chiar în locurile de pescuit şi care constau din foi de grosime neregulata şi bombate pe suprafaţa, aceste foi poarta numele de spate sau burta, conform părţii corpului de unde provin, numai partea care acopera burta şi pieptul este numita plastron. 3) Fanoanele (inclusiv barbile) de balena sau de alte mamifere marine. Fanoanele de balena sau de alte mamifere marine, brute, sunt în stare naturala sub forma unor lame curbate şi acoperite cu o piele gri şi având pe faţa interioara un fel de franjuri din aceeasi substanţa cu fanonul (barbi). D) Coarne, ramuri, copite, unghii, gheare şi ciocuri. Coarnele din aceasta grupa pot fi prezentate cu sau fără cornitele lor sau osul frontal. Ramurile sunt coarnele ramificate ale cerbului, elanului etc. Pozitia cuprinde şi pulberile şi deseurile (inclusiv resturile) acestor materiale. Pozitia exclude produsele care au fost taiate în forma patrata sau dreptunghiulara sau în forma de baghete, tuburi sau alte forme finite sau semifinite ca şi lucrari obtinute prin mulaj (pozitia nr. 96.01 sau alte pozitii mai specifice). 05.08 - CORALI ŞI SIMILARE, BRUTE SAU PREPARATE SUMAR, DAR NEPRELUCRATE ALTFEL; COCHILII ŞI CARAPACE DE MOLUSTE, DE CRUSTACEE SAU DE ECHINODERME ŞI OASE DE SEPII, BRUTE SAU PREPARATE SUMAR, DAR NEDECUPATE IN FORME, PUDRE ŞI DESEURI DIN ACESTEA. Coralul este scheletul calcaros al unui polip marin, folosit în general la fabricarea bijuteriilor. Scoica, cea mai importanţa din punct de vedere industrial, este cea care produce sideful de perla. Pozitia cuprinde: 1) Coralul brut, ca şi coralul caruia i s-a inlaturat crusta sau invelisul. 2) Coralul simplu prelucrat dar neprelucrat altfel, adica cel care a suferit o prelucrare care nu a depasit simpla taiere în bucăţi sau debitare. 3) Cochiliile şi carapacele brute sau simplu prelucrate, dar netaiate în forme, adica cele care au suferit o prelucrare care nu depăşeşte curatarea sau simpla debitare. Cochiliile şi carapacele sparte sau pisate folosite pentru hrana animalelor se clasifica la aceasta pozitie; tot aici se clasifica şi deseurile de cochilii şi carapace, ca şi oasele brute de sepie. Pozitia exclude placile, placutele, baghetele, ramificatiile şi bucăţile taiate în forme determinate, chiar şi patrate sau dreptunghiulare sau cele lustruite sau altfel prelucrate şi care se clasifica la pozitia nr. 96.01 sau la pozitiile cele mai specifice. 05.09 - BURETI NATURALI DE ORIGINE ANIMALA. Pozitia cuprinde atât buretii bruti, spalati sau curatati sumar, cat şi buretii prelucrati (curatati de calcar, albiti, etc.) şi deseurile de bureti. Lufa (zouffa sau loofah) numita şi buretele vegetal se clasifica la pozitia nr. 14.04. 05.10 - CHIHLIMBAR CENUSIU, CASTOREUM, ZIBETA, MOSC; CANTARIDE; BILA, CHIAR USCATA; GLANDE ŞI ALTE SUBSTANTE DE ORIGINE ANIMALA FOLOSITE LA PREPARAREA PRODUSELOR FARMACEUTICE, PROASPETE, REFRIGERATE, CONGELATE SAU ALTFEL CONSERVATE PROVIZORIU. Ambra gri (chihlimbar cenusiu), secretata de casalot, are aspectul unei mase rotunjite, formata din straturi concentrice şi putand sa cantareasca până la 100 kg. Are aproape consistenta cerii; atunci când este frecata, degaja un miros dulce şi suav. Culoarea poate varia de la gri cenusiu până la gri foarte inchis, densitatea sa este inferioara unităţii. Ambra galbena (chihlimbar) care este o substanţa minerala, se clasifica la pozitia nr. 25.30. Castoreum este o substanţa rasinoasa, bruna, roscata sau galbuie, cu o aroma acra şi amara şi un miros puternic. Acesta se găseşte în vezicile sau punga castorilor. În general, se afla în aceste pungi alungite, majoritatea timpului stransa la extremitatea lor, adesea plisate şi cu o lungime ce variaza între 5 şi 10 cm. Zibeta secretata de animalul cu acelasi nume, este o substanţa rasinoasa, de consistenta pastoasa şi onctuoasa, de culoare roscata sau bruna, având un miros special extrem de puternic care se apropie de cel al moscului natural. Moscul secretat de o specie de cerb, se afla în sacul scrotal care, pe o parte este plat şi fără par, iar pe cealalta parte, convex şi acoperit cu peri de culoare albicioasa. Aceasta secretie este de culoare brun inchis şi are un miros puternic. Acest mosc nu trebuie să fie confundat cu cel artificial (mosc xilen, mosc ambreta etc.) clasificat la Capitolul 29. Cantarida este o insecta coleoptera folosita în principal pentru proprietăţile sale vezicante sau revulsive. În general este prezentată sub forma uscata sau pulverizata. Pozitia mai cuprinde: 1) Glandele şi alte organe de origine animala folosite la fabricarea produselor opoterapice şi improprii alimentatiei umane, datorita naturii sau prezentarii lor (cum ar fi, după caz, pancreasul, testiculele, ovarele, vezica biliara, glanda tiroida sau hipofiza), fie ca sunt proaspete, refrigerate, congelate sau conservate provizoriu în alt mod (de exemplu în glicerina, acetona sau alcool) pentru necesităţi de transport sau depozitare, inaintea utilizarii finale. Uscate sau sub forma de extracte, aceste produse se clasifica la pozitia nr. 30.01. (Pentru produsele comestibile a se vedea Nota 1
  16. a)de la acest Capitol). 2) Bila, chiar uscata (extractele de bila se clasifica la pozitia nr. 30.01). Veninul de sarpe sau albine prezentat în fiole sau sub forma de paiete este clasificat la pozitia nr. 30.01. 05.11 - PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE; ANIMALE MOARTE DE LA CAPITOLELE 1 SAU 3, IMPROPRII ALIMENTATIEI UMANE. 0511.10 - Sperma de bovine - Altele: 0511.91 - - Produse din peste sau din crustacee, din moluste sau din alte nevertebrate acvatice; animale moarte de la Capitolul 3 0511.99 - - Altele Pozitia cuprinde: 1) Sperma animala. 2) Embrionii de animale. Acesti embrioni sunt expediati congelati pentru a fi implantati la o alta femela. 3) Sangele de animale, lichid sau uscat, chiar comestibil. Sangele de animale pregatit în scopuri terapeutice, profilactice sau de diagnostic este exclus (pozitia nr. 30.02). 4) Cosenila şi insectele similare. Cosenila este o insecta care traieste pe anumiti cactusi. În comert exista trei tipuri de cosenila: neagra, gri sau argintie şi roscata. Cosenila care produce o substanţa coloranta rosie, este utilizata la prepararea carminului (pozitia nr. 32.03) şi a lacului de culoarea carminului (pozitia nr. 32.05). Printre insectele asemanatoare cu Cosenila, cea mai importanţa este kermesul animal, care traieste intr-o varietate de stejar pitic. Aceasta este folosita pentru vopsiri în culoarea rosu. Culoarea care se obtine este vie şi foarte rezistenta; se clasifica la pozitia nr. 32.03. Kermesul animal nu trebuie confundat cu kermesul mineral (pozitia nr. 38.24). Cosenilele şi insectele similare sunt uscate şi prezentate fie intregi, fie sub forma de pulbere. 5) Icrele şi laptii de peste necomestibili, dintre care mai ales: 1°) Icrele fecundate, vii, destinate reproducerii, care pot fi recunoscute prin prezenta, pe suprafaţa lor, a doua mici pete negricioase, care corespund ochilor viitorului alevin. 2°) Icrele sarate de morun, macrou şi pesti similari, care constituie momeala pentru pescuit şi care se deosebesc de inlocuitorii caviarului (pozitia nr. 16.04) prin mirosul neplacut şi prin faptul ca sunt prezentate în butoaie. Icrele şi laptii de peste comestibili se clasifica la Capitolul 3. 6) Deseurile de peste sau de crustacee, de moluste sau de alte nevertebrate acvatice. Prin aceste denumiri se înţeleg mai ales: 1°) Solzii de albisoara sau de pesti similari, proaspeti sau conservati, dar fără solvent, destinati prepararii esentei numita Orient, care este folosita la fabricarea perlelor false. 2°) Vezicile inotatoare brute, uscate sau sarate sumar, folosite la fabricarea cleiului sau pentru uz alimentar. 3°) Intestinele şi deseurile din piele de peste folosite la fabricarea cleiului etc. 4°) Capetele şi alte deseuri. Pozitia exclude de asemenea:
  17. a)Ficatul comestibil de peste (Capitolul 3). ...
  18. b)Cochiliile şi carapacele de moluste, de crustacee sau de echinoderme de la pozitia nr. 05.08 ...
  19. c)Ficatul necomestibil de peste, folosit pentru prepararea produselor farmaceutice (pozitia nr. 05.10). ... 7) Ouale de viermi de matase numite graunte pentru ca au aspectul unor graunte extrem de marunte, de culoare galben deschis care se schimba treptat în gri cenusiu sau în galben pamantos. Sunt importate, în general, în cutii (sau celule) sau în saculeti din panza. 8) Ouale de furnica. 9) Tendoanele şi nervii, cum ar fi deseurile de la punctele 10) şi 11), sunt folosite, în mod esential, ca materii prime la fabricarea cleiului solid. 10) Resturile şi deseurile similare din piei brute. 11) Deseurile din piei (deseuri ce provin din pieile acoperite cu par, brute, neprelucrate, neapretate şi evident neutilizabile în industria pielariei). 12) Animalele moarte din speciile vizate la Capitolele 1 sau 3, necomestibile sau recunoscute ca improprii alimentatiei umane; carnea şi maruntaiele necomestibile sau recunoscute ca improprii alimentatiei umane, în afara celor vizate la pozitia nr. 02.09 sau la una din pozitiile precedente ale Capitolului. Pozitia nu cuprinde nici:
  20. a)Selacul (pozitia nr. 13.01). ...
  21. b)Grasimile animale de la Capitolul 1; ...
  22. c)Colectiile zoologice şi specimenele pentru colectiile zoologice care sunt alcatuite din animale din toate speciile (impaiate sau conservate prin orice procedeu), insecte, moluste prevăzute cu cochilie, oua etc. (pozitia nr. 97.05). ... ----------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.