← România

DECIZIE Nr. 75*) din 27 iulie 1995

DECIZIE Nr. 75*) din 27 iulie 1995 Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 294 din 20 decembrie 1995 Notă ... *) Definitivă prin nerecurare. Antonie Iorgovan - preşedinte Viorel Mihai Ciobanu - judecător Mihai Constantinescu - judecător Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin.

(2)din Legea nr. 47/1992, constata următoarele: Prin Încheierea din 30 martie 1995 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în Dosarul nr. 1.292/R/1994, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a Decretului prezidential nr. 186/1989 privind exproprierea unor imobile, demolarea unor construcţii, autorizarea efectuării unor schimburi de imobile, scoaterea din funcţiune a unor fonduri fixe, precum şi realizarea şi desfiinţarea unor artere de circulaţie, situate în judeţul Covasna. În motivarea excepţiei se susţine, în esenta, ca, după intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991, actele emise de fostul Consiliul de Stat, precum şi decretele prezidenţiale de expropriere au devenit caduce în măsura în care imobilele la care se referă nu au fost preluate efectiv în vederea demolarii. Se apreciază, de asemenea, ca decretele de expropriere au format corp comun cu Legea nr. 58/1974, astfel încât, prin abrogarea ei, acestea au devenit caduce. Curtea de Apel Braşov, exprimindu-şi opinia, considera excepţia intemeiata. În temeiul art. 24 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. Senatul, în punctul sau de vedere, arata ca situaţia imobilelor din categoria în care se afla şi cel care face obiectul cauzei îşi găseşte rezolvarea în Legea cu privire la situaţia imobilelor trecute în proprietatea statului, care se afla în curs de adoptare. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia este nefondata, întrucît Decretul nr. 467/1979, cu ale cărui dispoziţii erau incidente decretele de expropriere, a fost abrogat prin Legea nr. 33/1994, urmînd ca instanţa de fond să se pronunţe cu privire la efectele produse de decretele de expropriere faţă de persoanele în cauza. Camera Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere. CURTEA, analizînd actele dosarului, punctele de vedere ale Senatului şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile Decretului prezidential nr. 186/1989, raportate la dispoziţiile constituţionale, retine următoarele: Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate, care a fost invocată în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, întrucît se contesta valabilitatea unui act anterior Constituţiei, a cărui aplicare este posterioară intrării în vigoare a acesteia. Prin acţiune civilă, reclamantele Herman Marta, Kovacs Gizella şi Pataki Ildiko au chemat în judecata pe piritii: Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, Casa de Pensii şi Asigurări Sociale pentru Taranime şi Societatea Comercială "Extens" - S.R.L. Sfântu Gheorghe, solicitând anularea contractelor de închiriere încheiate cu casa de pensii şi cu societatea comercială menţionate şi obligarea pârâţilor la respectarea proprietăţii şi a posesiei asupra imobilelor în cauza, care sunt intabulate pe numele reclamantelor. Judecătoria Sfântu Gheorghe, prin Sentinta nr. 371/1993, a respins acţiunea. Sentinta a fost atacată cu apel la Tribunalul Covasna, care a menţinut soluţia instanţei de fond, pronuntind Decizia nr. 186A/1994. Împotriva acestei decizii, reclamantele au declarat recurs, iar la termenul de judecată din 30 martie 1995 au invocat excepţia de neconstituţionalitate a Decretului prezidential nr. 186/1989, în baza căruia s-a dispus exproprierea şi trecerea în proprietatea statului, în administrarea directa a fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Sfântu Gheorghe, printre altele şi a imobilelor proprietatea reclamantelor. În susţinerea excepţiei, se arata ca, după intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991, actele normative emise de fostul Consiliu de Stat, precum şi decretele prezidenţiale de expropriere au devenit caduce în măsura în care imobilele la care se referă nu au fost preluate efectiv în vederea demolarii. Se mai susţine ca decretele de expropriere au devenit caduce şi deoarece Legea nr. 58/1974, cu care acestea formau corp comun, a fost abrogată. Potrivit regimului juridic al exproprierilor din anul 1989, când a fost emis Decretul prezidential nr. 186/1989 pe care se întemeiază acţiunea reclamantelor, asa cum rezultă din prevederile art. 4 din Decretul nr. 467/1979, imobilele nepreluate efectiv de stat, în vederea demolarii, rămân în proprietatea deţinătorilor. Pe cale de consecinţa, în măsura în care un imobil expropriat nu a fost preluat efectiv de la proprietar până la intrarea în vigoare a Constituţiei, dreptul proprietarilor expropriati nu mai poate fi transferat la stat, ca urmare a actului de preluare, neexistand un temei legal pentru o asemenea operaţiune. Deci, după intrarea în vigoare a Constituţiei, în măsura în care un imobil expropriat nu a fost preluat anterior, nu mai este posibila constituirea proprietăţii de stat asupra acelui imobil, în temeiul decretului de expropriere. În acest sens este Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 14 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 6 septembrie 1993, care, potrivit art. 145 alin.
(2)din Constituţie, este obligatorie pentru cetăţeni şi pentru toate autorităţile publice. Astfel cum s-a precizat şi în cuprinsul acestei decizii, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţa numai asupra problemelor de drept, asa încât nu intră în competenţa sa de a stabili dacă a existat un act de preluare anterior Constituţiei, condiţie de care depinde constituirea dreptului de proprietate al statului, şi dacă acesta a avut loc înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei. Fiind o problemă de fapt, acest aspect este de competenţa exclusiva a instanţelor de judecată, care urmează, în acest sens, a se pronunţa şi asupra consecinţelor corespunzătoare cu privire la efectele decretului de expropriere. Faţa de cele arătate, rezultă ca excepţia de neconstituţionalitate este lipsită de interes, scopul urmărit prin invocarea ei fiind realizat în conformitate cu decizia Curţii sus-menţionată, bineînţeles numai în măsura în care se va constata de către instanţa de judecată ca imobilul nu a fost preluat de stat înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei. În consecinţa, ţinând seama de decizia Curţii sus-menţionată, care este obligatorie în temeiul art. 145 alin.
(2)din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă, în sensul art. 24 alin.
(2)din Legea nr. 47/1992, ca vadit nefondata. Faţa de cele arătate, potrivit prevederilor art. 144 lit. (c) şi ale art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin.
(1)lit. A.c), ale art. 24 alin.
(2)şi ale art. 25 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, în unanimitate, CURTEA În numele legii DECIDE:
  1. Constata ca art. 4 din Decretul nr. 467/1979 privind evaluarea construcţiilor, terenurilor şi plantaţiilor, ce se preiau, cu plata, în proprietatea statului prin expropriere sau în alte cazuri prevăzute de lege, este abrogat de la intrarea în vigoare a Constituţiei, astfel cum s-a reţinut prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1/1993, rămasă definitivă.
  2. În consecinţa, respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate invocată de Herman Marta, domiciliata în municipiul Oradea, str. Nufarul nr. 13, bl. D137, ap. 8, judeţul Bihor, Kovacs Gizella, domiciliata în municipiul Sfântu Gheorghe, b-dul Grigore Balan nr. 35, bl. 52, sc. C, ap. 6, judeţul Covasna, şi Pataki Ildiko, domiciliata în municipiul Sfântu Gheorghe, str. Nicolae Iorga nr. 59, bl. 10, sc. F, ap. 14, judeţul Covasna, în Dosarul nr. 1.292/R/1994 al Curţii de Apel Braşov. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa din 27 iulie
  3. PREŞEDINTE, prof. univ. dr. Antonie Iorgovan Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu ---------------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.