← România

DECIZIE nr. 730 din 1 iunie 2010

DECIZIE nr. 730 din 1 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 16, art. 21 alin.

(3), art. 32 alin.
(2), art. 33 şi art. 34 alin.
(1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 403 din 17 iunie 2010 Ion Predescu - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent-şef Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 16, art. 21 alin.
(3), art. 32 alin.
(2), art. 33 şi art. 34 alin.
(1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Ion Ion în Dosarul nr. 11.158/303/2009 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din data de 6 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 11.158/303/2009, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 16, art. 21 alin.
(3), art. 32 alin.
(2), art. 33 şi art. 34 alin.
(1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia a fost ridicată de Ion Ion cu ocazia soluţionării unei plângeri contravenţionale având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenţie. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale menţionate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin.
(3), art. 11, art. 12, art. 15 alin.
(2), art. 16, art. 20, art. 21, art. 23 alin.
(11), art. 24, art. 49, art. 52 alin.
(1)şi
(2), art. 124 alin.
(1)şi
(2), art. 126 alin.
(6)teza întâi şi art. 129, precum şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens arată, în esenţă, că textele de lege criticate încalcă prezumţia de nevinovăţie şi principiul statului de drept, deoarece organul constatator este liber să constate contravenţiile, să stabilească vinovăţia şi să aplice sancţiunile, potrivit unei competenţe foarte largi, fiind scutit apoi de orice sarcină a probării acuzaţiilor şi sancţiunilor îndreptate împotriva contravenientului, care însă trebuie să îşi probeze nevinovăţia în faţa instanţei. Autorul excepţiei consideră că prin aplicarea dispoziţiilor de lege criticate se încalcă prezumţia de nevinovăţie aplicabilă şi în materia contravenţională, după cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Anghel contra României din 2008. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5, art. 16, art. 21 alin.
(3), art. 32 alin.
(2), art. 33 şi art. 34 alin.
(1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: - Art. 5: "
(1)Sancţiunile contravenţionale sunt principale şi complementare.
(2)Sancţiunile contravenţionale principale sunt: ...
  1. a)avertismentul; ...
  2. b)amenda contravenţională; ...
  3. c)prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. ...
(3)Sancţiunile contravenţionale complementare sunt: ...
  1. a)confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii; ...
  2. b)suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi; ...
  3. c)închiderea unităţii; ...
  4. d)blocarea contului bancar; ...
  5. e)suspendarea activităţii agentului economic; ...
  6. f)retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv; ...
  7. g)desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială. ...
(4)Prin legi speciale se pot stabili şi alte sancţiuni principale sau complementare. ...
(5)Sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite. ...
(6)Sancţiunile complementare se aplică în funcţie de natura şi de gravitatea faptei. ...
(7)Pentru una şi aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune contravenţională principală şi una sau mai multe sancţiuni complementare."; ... - Art. 16: "
(1)Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea. (1^1) În cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
(2)-
(4)Abrogate.
(5)În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia. ...
(6)În situaţia în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă. ...
(7)În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal."; ... - Art. 21 alin.
(3): "Sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal."; - Art. 32 alin.
(2): "Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia."; - Art. 33: "
(1)Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.
(2)În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, judecătoria va cita şi societatea de asigurări menţionată în procesul-verbal de constatare a contravenţiei."; ... - Art. 34 alin.
(1): "Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării." Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin.
(3)privind statul de drept, ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 15 alin.
(2)care consacră principiul neretroactivităţii legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 23 alin.
(11)privind prezumţia de nevinovăţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor, art. 52 alin.
(1)şi
(2)privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 126 alin.
(6), potrivit cărora controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor administrative pe calea contenciosului administrativ este garantat, şi pe cele ale art. 129 privind căile de atac, cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale şi convenţionale invocate şi în cauza de faţă şi cu motivare similară. Într-o jurisprudenţă constantă, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 5, art. 16, art. 21 alin.
(3), art. 32 alin.
(2), art. 33 şi art. 34 alin.
(1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, criticate fie separat, fie împreună cu alte texte din acelaşi act normativ, dar din perspectiva unor susţineri asemănătoare, sunt constituţionale. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 259 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 216 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie 2008, Decizia nr. 490 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008, Decizia nr. 167 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 11 martie 2009, şi Decizia nr. 179 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţia de neconstituţionalitate. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea acestei jurisprudenţe, cele statuate anterior de Curte sunt valabile şi în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 16, art. 21 alin.
(3), art. 32 alin.
(2), art. 33 şi art. 34 alin.
(1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Ion Ion în Dosarul nr. 11.158/303/2009 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010. PREŞEDINTE, ION PREDESCU Magistrat-asistent-şef, Doina Suliman --------------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.