ANEXĂ nr. 50 din 5 ianuarie 2000 MATASE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 CONSIDERATII GENERALE Studiul acestui capitol trebuie să se efectueze în corelatie cu Consideratiile generale ale Capitolului XI. În acest Capitol prin matase se înţelege nu numai materialul fibros secretat de Bombyx mori (viermele de matase al dudului) ci şi produsele secretiei, numite matasuri salbatice, ale unor insecte similare (de exemplu Bombyx textor). Dintre aceste matasuri salbatice, numite astfel deoarece omizile care le produc au putut fi rareori domesticite, cea mai importanţa este matasea tussah produsa de viermele de matase al stejarului. Matasea de paianjen şi matasea marina sau byssus (filamente care servesc ca organ de fixare al molustelor din genul Pinna, pe pietre) sunt clasificate de asemenea, în prezentul Capitol. Capitolul 50 cuprinde, în mod general matasea, inclusiv amestecurile de materiale textile care îi sunt asimilate în diversele stadii ale transformarii lor, de la materie prima la tesatura. Capitolul cuprinde de asemenea, parul de Mesina. 50.01 - GOGOSI DE VIERMI DE MATASE DE PE CARE SE POT DEPANA FIRE. Pozitia cuprinde numai gogosile susceptibile de a furniza la depanare un fir utilizabil pentru obtinerea unui filament de matase bruta (borangic). Gogosile improprii pentru depanare sunt clasificate la pozitia nr. 50.
- În general, gogosile de viermi de matase sunt galbui, albicioase sau uneori verzui. 50.02 - MATASEA BRUTA (NERASUCITA). Matasea bruta de la aceasta pozitie provine din depanarea gogosilor. În practica, deoarece firele, a caror infasurare constituie fiecare gogoasa, sunt foarte fine, matasea bruta se obtine prin juxtapunerea longitudinala a mai multor fire (în general 4 - 20) în cursul depanarii, aceste fire aglutineaza (se alipesc) unele de altele datorita unei substante pe bază de guma (sericina) de care sunt acoperite în mod natural şi formeaza un filament de matase bruta (fir de borangic). În cursul depanarii, filamentele de matase bruta se rasucesc pentru a se deshidrata mai rapid, pentru uniformizarea texturii şi a secţiunii şi pentru a corija unele defecte ale filamentelor; frecvent, în urma acestei operaţiuni filamentele capata o anumita rasucire. Totusi, aceasta rasucire fiind extrem de slaba, filamentele de matase bruta în aceasta etapa de prelucrare nu trebuie confundate cu firele pentru brodat simple menţionate la pozitia nr. 50.
- Filamentele de matase bruta sunt în general galbui, albicioase sau uneori verzui. Rămân clasificate aici filamentele degomate (adica debarasate de substantele lipicioase, prin tratarea cu apa calda cu sapun, cu solutii alcaline diluate) sau vopsite, dar nerasucite. Filamentele de matase bruta sunt de obicei prezentate în lungimi mari, fie pe bobine conice, fie în sculuri în general innodate şi de greutate variabila, care sunt numite colace. Matasea rasucita se clasifica la pozitia nr. 50.
- 50.
- - DESEURI DE MATASE (INCLUSIV GOGOSI NEDEPANABILE, DESEURI DE FIRE ŞI DESTRAMATURA). 5003.10 - Necardate şi nepieptanate 5003.90 - Altele Pozitia cuprinde deseuri de matase de toate felurile, în stare neprelucrata sau în diferite stadii de prelucrare anterioare transformarii în fire prin toarcere propriu-zisa, precum şi produse de filatura din aceste deseuri. Dintre ele se pot menţiona: A) Deseuri care provin din materia prima, adica: 1) Gogosi improprii depanarii: gogosi perforate, intepate sau destramate (de către fluturele insusi, de către paraziti, accidental sau altfel), al cărui fir este rupt pe alocuri; gogosi destul de puternic avariate pentru ca firul, desi nu este inca taiat, să se rupa în timpul depanarii în locurile atinse (de exemplu acesta este cazul gogosilor muiate negre, cu sau fără crisalida, a gogosilor topite, foarte patate sau murdarite) etc. 2) Retele matasoase, formate dintr-un fir slab şi incalcit, cu care viermele de matase a acoperit gogoasa pentru a-i asigura fixarea pe ramuri; de aceea conţin uneori resturi de frunze sau de lemn. B) Deseuri care provin din depanare, în special: 1) Fire buclate. Acest termen se referă la partea groasa a firelor constituind infasurarile exterioare ale gogosilor; aceste fire buclate se agata cu ajutorul unor perii mici, apoi se taie pentru a nu se depana decat partea filabila a firului; în general, se prezinta sub forma de gheme sau corti neregulate. 2) Gogosi de tip talger. Gogosi ale caror defecte sunt constate în cursul depanarii. 3) Peletele sau "telettele". Reprezinta partea nefilabila a firului, care formeaza infasurarile interioare ale gogosii şi care inveleste inca crisalida, precum şi peladele care sunt obtinute prin macerarea peletelor în apa calda, debarasarea de crisalide şi uscare. C) Resturi de fibre sau fire (calti). Resturile de fibre sau fire constau în mod obisnuit din deseuri de la bobinare sau de la rasucire, precum fire innodate, rupte sau incalcite etc. Totusi, în practica prin termenul resturi de fibre sau de fire se înţelege, de asemenea, celelalte deseuri utilizate pentru fabricarea impasliturilor din deseuri de matase (care sunt denumite în unele tari "schappe"), ca de exemplu retelele matasoase, firele buclate, peletele, scamele şi deseurile de la tesere. D) Impasliturile din deseuri de matase (care sunt cunoscute sub denumirea "schappe"). Impasliturile din deseuri de matase (denumite în unele tari "schappe") sunt obtinute prin pieptanarea maselor de fibre sau fire rupte, innodate sau incalcite, în prealabil degomate. Se prezinta sub forma de foi. Intr-un stadiu ulterior toarcerii matasii brute, se obtin panglici şi suvite de matase. Trebuie să se mentioneze ca suvitele de matase pot, după trecerea pe flaiere să aibă un diametru relativ apropiat de cel al firelor simple de matase indicate la pozitia nr. 50.05 şi în plus, să prezinte o usoara rasucire. Totusi, nefiind supuse operaţiei de toarcere ele nu constituie inca fire şi, la fel ca panglicile menţionate mai sus, rămân clasificate la aceasta pozitie. E) Pieptanatura (buretele). Pieptanatura este reziduul pieptanarii deseurilor utilizate la obtinerea impasliturilor din deseuri de matase. Acest reziduu având o calitate inferioara deseurilor utilizate la obtinerea impasliturilor din deseuri de matase, fiind format din fibre mai scurte, nu mai este susceptibil de a fi pieptanat, dar poate fi cardat şi supus unei operaţiuni ulterioare de filare. Perisorul astfel prelucrat, dar nesupus inca operaţiei de filare se clasifica de asemenea, aici. F) Puful. Sunt fibrele reziduale de la cardarea perisorului. G) Scamele. Se obtin prin destramarea carpelor sau a altor deseuri de tesaturi, stofe sau articole de matase. Pozitia exclude: a) Vata (pozitia nr. 30.05 sau 56.01). ... b) Puful provenind de la tunderea postavului, nodurile şi butonii de matase (pozitia nr. 56.01). ... c) Zdrentele de matase (Capitolul 63). ... 50.04 - FIRELE DE MATASE (ALTELE DECAT FIRELE DIN DESEURI DE MATASE) NECONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL. Pozitia cuprinde matasea rasucita (numita şi lucrata sau toarsa), adica firele obtinute prin rasucirea unuia sau mai multor filamente de matase bruta de la pozitia nr. 50.
- Totusi, pozitia exclude firele condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 50.06) sau cele care corespund definitiei sforilor de la (pozitia nr.56.07 (vezi părţile
(1)(B) 2) şi 3) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele de matase se diferentiaza de firele din deseuri de matase care se clasifica la pozitia urmatoare, deoarece sunt formate din fibre continui. Exista numeroase tipuri dintre care mentionam: 1) Firele simple cunoscute sub numele de monofilamente care sunt obtinute prin rasucirea unui singur filament de matase bruta (borangic). Monofilamentele puternic torsionate, sunt deseori numite monofilamente creponate sau muselinate. 2) Firele numite de batatura (matase de batatura). Acestea rezultă din rasucirea slaba a doua sau mai multe filamente de matase bruta care nu au fost rasucite individual în prealabil. 3) Firele denumite creponate sunt fabricate în general la fel ca batatura, dar sunt puternic torsionate. 4) Firele numite organzine (matase de urzeala) se obtin rasucind într-un anumit sens doua sau mai multe filamente de borangic impreunate după ce au fost rasucite individual în sens contrar. Grenadina este organzin cu rasucire foarte puternica. Toate aceste fire pot fi degomate sau finisate. Pozitia exclude imitatiile de catgut obtinute din firele de matase de la pozitia nr. 56.04 50.05 - FIRE DIN DESEURI DE MATASE, NECONDITIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL. Pozitia cuprinde firele simple din deseuri de matase, obtinute prin toarcerea pieptanaturii sau a altor deseuri de matase de la pozitia nr. 50.03. Pozitia cuprinde de asemenea, firele obtinute din aceste fire simple. Totusi, pozitia exclude firele condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul (pozitia nr. 50.06) sau cele care corespund definitiei sforilor de la pozitia nr. 56.07 (vezi părţile
(1)(B) 2) şi 3) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). A) Firele din resturi de fire sau fibre de matase. Firele obtinute din resturi de fire sau fibre de matase, spre deosebire de firele de matase de la pozitia precedenta, sunt formate din fibre discontinui. Aceste fibre care au o lungime de maxim 20 cm, sunt paralele dand firului un aspect neted, regulat şi destul de stralucitor; aceste caracteristici sunt cele care le diferentiaza de firele obtinute din pieptanatura de matase. B) Fire din pieptanatura de matase. Firele din pieptanatura de matase sunt de o calitate scazuta faţă de firele din resturi de fire sau fibre de matase; ele sunt formate din fibre de lungimi diferite, dar în general sub 5 cm; aceste fibre care nu au fost pieptanate, ci numai cardate, rămân de obicei puţin incalcite şi formeaza pe alocuri mici noduri; firele din pieptanatura de matase nu au deci nici lungimea şi nici rezistenta firelor din resturi de fire sau fibre de matase; aspectul lor este aproape mat. Firele din resturi de fire sau fibre de matase şi firele din pieptanatura de matase pot fi obtinute prin prelucrarile descrise în partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. Pozitia exclude imitatiile de catgut obtinute din firele de matase de la pozitia nr. 56.
- 50.06 - FIRE DE MATASE SAU DIN DESEURI DE MATASE, CONDIŢIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL; PAR DE MESINA (PAR DE FLORENTA). A) Fire de matase şi fire din deseuri de matase. Aceasta categorie cuprinde firele de matase şi firele din deseuri de matase condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul în sensul dispoziţiilor din partea I-B 3) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). B) Par de Mesina (Par de Florenta). Parul de Mesina sau parul de Florenta se obtine prin extragerea glandelor sericigene ale viermelui de matase, care a fost în prealabil introdus intr-o solutie de acid acetic (otet) exact în momentul când este gata sa produca gogoasa. Parul de Mesina este mai puţin flexibil şi mai stralucitor decat firele de par de cal şi rareori depăşeşte 50 cm în lungime. Pozitia exclude: a) Parul de Mesina sterificat (pozitia nr. 30.06). ... b) Imitatiile de catgut obtinute din fire de matase de la pozitia nr. 56.
- ... c) Parul de Mesina prevăzut cu carlige de undita pentru pescuit (pozitia nr. 95.07). ... 50.07 - TESATURI DIN MATASE SAU DIN DESEURI DE MATASE (+). 5007.10 - Tesaturi din pieptanatura de matase 5007.20 - Alte tesaturi care conţin minim 85% din greutate, matase sau deseuri de matase, altele decat pieptanatura de matase. 5007.90 - Alte tesaturi Pozitia cuprinde tesaturi asa cum sunt definite în partea I-C din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. Pozitia cuprinde tesaturi fabricate din fire de matase, din pieptanatura de matase sau din alte deseuri de matase. Dintre ele, se pot menţiona: 1) Habutai, santung, Tusor şi alte tesaturi din Extremul Orient. 2) Crep. 3) Tesaturi de genul muselinei, grenadinei, voalurilor etc. 4) Tesaturi compacte precum taftaua, satinurile, moarul, damascul etc. Totusi, pozitia exclude tesaturile din Capitolul 57 până la 59 (de exemplu panza tifon şi panza pentru site de la pozitia nr. 59.11). Note explicative de subpozitie. Subpozitia nr. 5007.20 Subpozitia 5007.20 cuprinde numai tesaturile care conţin minimum 85% din greutate, matase sau deseuri de matase altele decat pieptanatura de matase; pieptanatura de matase nu trebuie inclusa în procentul de 85%. ---------