← România

DECIZIE nr. 629 din 26 iunie 2007

DECIZIE nr. 629 din 26 iunie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 518 din 1 august 2007 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Antonia Constantin - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, excepţie ridicată de Niculae Răduţă în Dosarul nr. 705/30/2006 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilă. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, argumentele invocate în susţinerea criticii vizând aspecte de interpretare şi aplicare a legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 12 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 705/30/2006, Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, excepţie ridicată de Niculae Răduţă. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, prin interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 213/1998 în litigiul aflat pe rolul instanţei judecătoreşti, respectiv ale normelor ce constituie dreptul comun în materia bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, se încalcă prevederile constituţionale referitoare la administraţia publică locală şi dreptul la informare al cetăţenilor. Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 213/1998 nu au legătură cu prevederile constituţionale pe care autorul excepţiei îşi fundamentează critica. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Guvernul consideră excepţia de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, arătând că prevederile constituţionale în raport de care se argumentează critica nu au incidenţă în cauză. Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, text de lege care are următorul conţinut: "
(1)Regimul juridic al dreptului de proprietate publică este reglementat de prezenta lege, dacă prin legi organice speciale nu se dispune altfel.
(2)Dreptul de proprietate privată al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun, dacă legea nu dispune altfel." ... Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 31 referitoare la dreptul la informaţie, precum şi prevederile Secţiunii a 2-a din Capitolul V al Titlului III, privind "Administraţia publică locală". Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate reglementează regimul juridic al dreptului de proprietate publică, în vreme ce dreptul de proprietate privată al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun. Or, nu se poate reţine nicio legătură între aceste dispoziţii şi dreptul la informaţie, prevăzut de art. 31 din Constituţie, sau prevederile referitoare la administraţia publică locală, excepţia astfel formulată fiind lipsită de temei. Mai mult, Curtea observă că autorul excepţiei nu face o veritabilă critică de neconstituţionalitate, problemele pe care le ridică fiind de aplicare şi interpretare a legii, chestiuni care ţin exclusiv de competenţa instanţelor de judecată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, excepţie ridicată de Niculae Răduţă în Dosarul nr. 705/30/2006 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2007. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu -------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.