DECLARAŢIE SOLEMNĂ din 1 decembrie 1990

DECLARAŢIE SOLEMNĂ din 1 decembrie 1990 a Parlamentului tarii cu prilejul aniversarii Zilei Naţionale a României, 1 Decembrie Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 2 decembrie 1990 Sarbatorim astazi, aici la Alba Iulia, pentru prima oara în istoria neamului, 1 Decembrie ca Zi Naţionala a României. Între restituirile remarcabile de după Revolutia din decembrie 1989 se afla şi aceea a asezarii marilor evenimente istorice în locul lor firesc. În devenirea noastra milenara, Ziua Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a marcat incheierea unui intreg trecut de lupte şi jertfe ale poporului nostru pentru a trai în cadrul unuia şi aceluiasi stat - România. De aceea Parlamentul tarii a decis ca această dată sa devina Ziua Naţionala a României. 1 Decembrie sintetizeaza o întreaga evolutie istorica a poporului român, care secole de-a randul a trebuit sa lupte pentru pastrarea fiintei sale etnice, pentru a trai liber şi neatarnat pe pamantul stramosesc. Aspiratia spre unitate statala şi-a gasit o stralucita intruchipare în fapta lui MIhai Viteazul, care în anul 1600 a reusit sa realizeze pentru prima oara unirea Tarii Romanesti, Transilvaniei şi Moldovei. Prin stradaniile patriotice ale revolutionarilor din generatia de la 1848 şi prin lupta poporului român s-a infaptuit în anul 1859 unirea Moldovei şi Munteniei şi s-au pus bazele statului român modern, care la 9 mai 1877 şi-a proclamat independenta deplina. La sfîrşitul secolului al XIX-lea şi inceputul celui de-al XX-lea, lupta de eliberare a românilor din Transilvania, Bucovina şi Basarabia, puternic sprijiniti de cei din Regat, a intrat în faza finala. Participarea României la primul razboi mondial, decisa de regele Ferdinand I şi de guvernul condus de Ion C. Bratianu, sprijinit de intregul popor, a avut ca obiectiv eliberarea Transilvaniei şi Bucovinei, unirea acestor stravechi teritorii româneşti cu patria mama. Prin lupta şi sacrificiul lor, ostasii români au contribuit la realizarea acestui mare deziderat naţional. Pe fundalul evenimentelor ce marcau deznodamantul primului razboi mondial s-au prabusit cele doua mari imperii vecine - tarist şi habsburgic - creandu-se condiţiile pentru realizarea statului naţional unitar român. În ziua de 27 martie (9 aprilie) 1918, Sfatul Tarii din Basarabia a decis unirea acesteia cu România, iar la 28 noiembrie Congresul general din Bucovina a hotarat unirea ei cu patria mama. Doua zile mai tarziu, la 1 decembrie 1918, Adunarea Naţionala, intrunita la Alba Iulia, a adoptat rezolutia prin care - în numele "tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Tara Ungureasca" - decreta "unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu România". Pentru prima data de-a lungul istoriei sale milenare, poporul român îşi vedea realizat idealul naţional. Voinţa unanima exprimata la Alba Iulia a daramat şi ultimul hotar care despartea fratii de frati. Din acel moment, românii îşi aveau statul lor naţional unic. 1 Decembrie 1918 este ziua izbanzii nepieritoare a poporului român de a fi el insusi, de a trai liber şi demn în patria sa unica şi unitara - România. Actele Unirii au avut un caracter plebiscitar; deputatii au fost aleşi de masele de cetăţeni, ei reprezentand voinţa unanima a acestora; la infaptuirea lor au participat sute de mii de oameni, veniti să le sustina şi să le aprobe. Proclamatia ce consfintea Unirea dovedea o profunda deschidere democratica şi înţelegere faţă de problematica minoritatilor naţionale şi condiţiile convietuirii lor în viitorul stat român unitar. Acestora li s-au asigurat posibilitati de a-şi promova cultura şi învăţămîntul proprii, de a se bucura de aceleasi drepturi şi libertati ca şi natiunea română majoritara. Principiile enuntate la 1 Decembrie 1918 au anticipat în mod stralucit ideile democratice şi cele privitoare la drepturile omului şi ale minoritatilor, care se afirma şi îşi gasesc o recunoastere tot mai larga în Europa de azi. Ca şi în alte împrejurări din zbuciumata sa istorie, şi în acel memorabil an 1918, românii au avut în fruntea lor mari personalitati, precum Vasile Goldis, Gheorghe Pop de Basesti, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Ion Flueras şi altii, care au stiut să-şi conjuge eforturile, sa conlucreze strans şi sa puna interesele naţionale fundamentale deasupra celor de grup, de partid sau categoria sociala. Actul istoric de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia are o puternica rezonanta în contemporaneitate. Astazi, la aproape un an de la Revolutia din decembrie 1989, România se găseşte în faţa unui proces innoitor care cuprinde toate laturile existentei sale. Rasturnand regimul comunist totalitar, revolutia a deschis larg calea procesului de democratizare a tarii, afirmarii libertatii şi demnitatii umane, triumfului principiilor şi normelor pluralismului politic în societatea românească, exprimarii libere a optiunilor - politice, culturale, religioase ale diferitelor categorii şi grupuri socio-profesionale şi ale minoritatilor naţionale. Se afla la primii săi pasi o reforma economica profunda, a carei substanţa o constituie tranzitia de la economia supercentralizata, mostenita de la regimul comunist, la o economie moderna de piaţa, deschisa nevoilor umane. Infaptuirea acestor transformari cere acum şi va cere şi în viitor eforturi deosebite, o incordare puternica a energiilor intregului popor, pentru a pune astfel bazele unei economii sanatoase, rational corelata cu resursele materiale şi umane ale tarii, cu necesitatile unei vieti demne şi imbelsugate. Nevoi spirituale, reprimate decenii la rand, îşi cer dreptul la afirmare şi implinire. Învăţămîntul românesc se confrunta cu exigenta de a fi conceput şi organizat intr-o perspectiva noua, în pas cu tendintele de dezvoltare ale lumii contemporane. Obiective similare se pun şi în faţa stiintei din tara noastra, avînd în vedere rolul şi functiile ei primordiale în dezvoltarea şi modernizarea oricarei societăţi din zilele noastre. Se adancesc şi se diversifica trebuintele culturale ale oamenilor, cresc cerinţele şi interesele lor de cunoastere şi informare. Din toate acestea rezultă nevoia de a trata cu toata atenţia problematica intelectualitatii şi de a crea condiţii optime pentru cresterea inrauririi ei asupra ansamblului proceselor dezvoltării sociale. Intr-un proces atît de amplu şi dificil - în care societatea îşi croieste un alt model de existenta, în concordanta cu valorile universale ale democratiei şi cu cerinţele de dezvoltare general umana - apar, inerent, greutati şi contradictii. Este vital ca societatea noastra să-şi gaseasca sursele launtrice pentru a le depăşi. Pentru aceasta, cetatenii tarii - indiferent de originea lor etnica, de statut social sau afiliere politica - trebuie să gaseasca drumul înţelegerii, al inlaturarii dezbinarilor, al unirii eforturilor în vederea conlucrarii lor şi a infaptuirii concordiei naţionale. O mare importanţa are în acest sens grija faţă de problematica minoritatilor naţionale, care trebuie sasi gaseasca rezolvarea pe baza consecvent democratice. Un rol hotarator revine, în acest context, partidelor şi formatiunilor politice care, pe deasupra intereselor şi optiunilor politice specifice, trebuie să tina seama de imperativele naţionale ale momentului; stabilitatea politica şi sociala a tarii, continuarea şi adancirea procesului transformarilor inceput o dată cu Revolutia din decembrie 1989. Acesta este dezideratul major al timpului şi reprezinta unica sansa ce ni se deschide pentru a opri degradarea vietii economice şi sociale în tara, escaladarea conflictelor şi neintelegerilor. Spre acest tel ne indeamna nu numai nevoile stringente ale prezentului, ci şi marea lectie a Unirii de acum 72 de ani, pe care o sarbatorim în chiar locul în care s-a infaptuit. În aceste momente de sarbatoare, Parlamentul adreseaza poporului român, formatiunilor politice, tuturor organizaţiilor chemarea de a contribui din toate puterile la reconstructia democratica şi la prosperitatea României. Fie ca ziua de 1 Decembrie 1990 sa constituie, pentru toţi cetatenii României, un indemn la unitate şi munca spornica! Fie ca urmasii nostri să poată spune ca generatia Revolutiei din decembrie 1989 şi-a facut datoria faţă de Patrie! Aceasta Declaratie solemna a fost prezentată în sesiunea solemna a Parlamentului României, care a avut loc la ALba Iulia la 1 decembrie 1990. PRESEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BARLADEANU PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR DAN MARTIAN ----------