REZOLUTIE nr. 1.003 din 1 iulie 1993

REZOLUTIE nr. 1.003 din 1 iulie 1993 cu privire la etica ziaristica*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 20 septembrie 1994 ADUNAREA PARLAMENTARA A CONSILIULUI EUROPEI A 44-a Sesiune ordinara ------------ Notă ... *) Text adoptat de Adunare la data de 1 iulie 1993 (cea de-a 42-a sedinta). Adunarea afirma urmatoarele principii ale ziaristicii, cu convingerea ca acestea ar trebui puse în aplicare de cei care practica aceasta meserie în întreaga Europa. Informaţii şi opinii

1. În afara drepturilor şi obligaţiilor legale, stipulate în legislatia de specialitate, mijloacele de informare în masa au o raspundere morala faţă de cetăţeni şi de societate, raspundere care trebuie scoasa în evidenta mai ales în momentul actual, când informatia şi comunicarea joaca un rol de mare importanţa în ceea ce priveste atit formarea atitudinii individuale a cetateanului, cit şi evolutia societatii şi a vietii democratice.
2. Profesia de ziarist implica drepturi şi obligaţii, libertati şi responsabilităţii.
3. Principiul de baza al oricarei evaluari etice a ziaristicii este ca trebuie facuta o distinctie clara între stiri şi pareri, evitindu-se orice confuzie între acestea. Stirile sunt informaţii, adica fapte şi date, în timp ce opiniile exprima gânduri, idei, convingeri sau judecati de valoare ale mijloacelor de informare în masa, editorilor sau ziaristilor.
4. Stirile trebuie difuzate cu respectarea adevarului, după ce au fost efectuate verificările de rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea fiind facute într-un mod impartial. Zvonurile nu trebuie confundate cu stirile. Titlurile şi rezumatele stirilor trebuie să reflecte cit mai fidel conţinutul faptelor şi al datelor prezentate.
5. Exprimarea opiniilor poate consta în reflectii sau comentarii asupra unor idei generale sau în observatii privind informaţii având legătură cu evenimente concrete. Desi opiniile sunt inevitabil subiective şi, prin urmare, nu pot şi nu trebuie supuse criteriului adevarului, ele trebuie totusi exprimate intr-o maniera onesta şi etica.
6. Opiniile exprimate sub forma de comentarii ale unor evenimente sau acţiuni cu referinţa la persoane sau institutii nu trebuie să nege sau sa ascunda în mod intentionat fapte sau date reale. Dreptul la informatie ca drept fundamental al omului - editori, patroni şi ziaristi
7. Activitatea mijloacelor de informare în masa este una de "mediere"; ele presteaza servicii de informare şi drepturile de care se bucura în ceea ce priveste libertatea informatiei sunt în functie de destinatari, adica de cetăţeni.
8. Informatia este un drept fundamental, evidentiat de jurisprudenta Comisiei Europene şi a Curtii Europene pentru Drepturile Omului în legătură cu art. 10 al Convenţiei europene a drepturilor omului şi recunoscut ca atare în art. 9 al Convenţiei europene privind canalele de televiziune transnationale, precum şi în toate constitutiile democratice. Este un drept al cetateanului, care are, prin urmare, şi dreptul de a cere ca informatia furnizata de ziaristi să fie transmisa cu respectarea adevarului, în cazul stirilor, şi în mod onest, în cazul opiniilor, fără nici o interventie exterioara, fie din partea autorităţilor publice, fie din partea sectorului privat.
9. Autorităţile publice nu trebuie să se considere proprietari ai informatiei. Reprezentativitatea acestor organe este baza legala a eforturilor vizind garantarea şi dezvoltarea pluralismului în cadrul mijloacelor de informare în masa şi crearea condiţiilor necesare pentru exercitarea libertatii de expresie şi a dreptului la informare, cenzura fiind exclusa. Sunt aspecte de care Comitetul Ministrilor este constient, astfel cum dovedeste şi Declaratia sa privind libertatea expresiei şi informatiei, adoptata la 29 aprilie
11. Trebuie avut în vedere faptul ca ziaristica se sprijina pe mijloacele de informare în masa, care, la rindul lor, au la baza o structura de intreprindere în cadrul careia trebuie facuta distinctie între editori, patroni şi ziaristi. În acest sens, pe linga libertatea mijloacelor de informare în masa, trebuie asigurata şi protejata de presiuni interne libertatea în cadrul mijloacelor de informare în masa.
12. Companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul informatiei trebuie să fie agenti socioeconomici cu caracter special, ale caror obiective patronale trebuie să tina seama de necesitatea de a asigura exercitarea unui drept fundamental.
13. Organizaţiile respective trebuie să asigure o totala transparenta în materie de proprietate şi gestiune a mijloacelor de informare, astfel incit cetatenii sa cunoasca exact cine sunt proprietarii şi ce interese economice au în legătură cu mijloacele de informare în masa.
14. În cadrul acestor organizaţii, editorii şi ziaristii trebuie să coabiteze, tinind seama de faptul ca respectul legitim faţă de orientarea ideologica a editorilor sau patronilor este limitat de imperativul absolut al corectitudinii, în cazul stirilor, şi al onestitatii, în cazul opiniilor. Este un element esential al respectarii dreptului fundamental al cetatenilor la informatie.
15. Consecinţa acestor imperative este necesitatea de a intari garantiile libertatii de expresie a ziaristilor, pentru ca ei sunt aceia care, în ultima instanţa, transmit informatia. În acest sens, trebuie precizat şi dezvoltat cadrul legal al clauzei de constiinta şi al secretului profesional faţa de sursele confidentiale şi, în acelasi timp, puse de acord prevederile legislaţiei naţionale în acest domeniu, pentru ca acestea să poată fi aplicate în cadrul mai larg al spatiului democratic european.
16. Nici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie să considere ca informatia este un bun personal. Organizaţiile care se ocupa de difuzarea informatiei nu trebuie să o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al cetateanului. În consecinţa, nici calitatea informaţiilor sau opiniilor, nici substanţa acestora nu trebuie exploatate în scopul de a spori numărul de cititori sau de a largi audienta şi, prin urmare, veniturile publicitare.
17. Orice informatie conforma imperativelor etice necesita o tratare a beneficiarilor ei ca persoane şi nu ca masa. Functia ziaristului şi activitatea sa etica
18. Informarea şi comunicarea, sarcini de care se achită ziaristul prin intermediul mijloacelor de informare în masa, beneficiind de sprijinul deosebit al noilor tehnologii, joaca un rol determinant în evolutia individului şi a societatii. Sunt elemente indispensabile ale vietii democratice, deoarece garantarea participării cetatenilor la viaţa publică este o condiţie a dezvoltării plenare a democratiei. Aceasta participare nu ar fi posibila dacă cetatenii nu ar primi informaţiile necesare despre viaţa publică pe care mijloacele de informare în masa au datoria să le furnizeze.
19. Importanţa informatiei, în special a stirilor transmise de radio şi televiziune, în domeniul culturii şi educatiei a fost subliniata în Recomandarea nr. 1067 a Adunarii. Impactul informatiei asupra opiniei publice tine de domeniul evidentei.
20. Ar fi greşit să se traga de aici concluzia ca mijloacele de informare în masa reprezinta opinia publică sau ca trebuie să inlocuiasca functiile specifice ale autorităţilor publice sau ale instituţiilor cu caracter educativ sau de cultura, cum ar fi scolile.
21. Aceasta ar echivala cu o transformare a mijloacelor de informare în masa şi a ziaristicii în puteri sau contraputeri ("mediocratia"), fără însă ca acestea sa reprezinte cetăţeni sau să fie supuse controlului democratic, asa cum sunt autorităţile publice, şi fără ca sa dispună de cunoştinţele de specialitate ale instituţiilor culturale sau educationale de resort.
22. Prin urmare, ziaristica nu trebuie să denatureze informatia adevarata, impartiala, şi opiniile oneste, nici să le exploateze în scopuri proprii, intr-o incercare de a crea sau modela opinia publică, deoarece legitimitatea să se bazeaza pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetatenilor la informatie, ca parte a respectului pentru valorile democratice. În acest sens, legitimitatea ziaristicii investigative depinde de adevarul şi corectitudinea informatiei şi a opiniilor exprimate şi este incompatibila cu campaniile ziaristice organizate pornind de la pozitii prestabilite şi interese particulare.
23. În redactarea informaţiilor şi a opiniilor, ziaristii trebuie să respecte principiul prezumtiei de nevinovatie, în mod special în cazurile care sunt în curs de judecată, şi să se abtina de la formularea de verdicte.
24. Trebuie respectat dreptul cetatenilor la viaţa privată. Persoanele care deţin functii publice au dreptul ca viaţa lor particulara să fie aparata, cu excepţia acelor cazuri în care viaţa lor particulara are un efect asupra vietii publice. Faptul ca o persoană detine o functie publică nu înseamnă ca poate fi privată de dreptul la viaţa particulara.
25. Încercarea de a realiza un echilibru între dreptul la respectarea vietii private, consacrat în art. 8 al Convenţiei europene a drepturilor omului, şi libertatea de expresie, stipulata în art. 10, este amplu ilustrata de jurisprudenta recenta a Comisiei Europene şi a Curtii Europene pentru Drepturile Omului.
26. În ziaristica scopul nu scuza mijloacele; informatia trebuie obtinuta prin mijloace legale şi etice.
27. La cererea persoanelor interesate, mijloacele de informare în masa trebuie să rectifice, prin mijloace informative adecvate, automat şi urgent, furnizind toate informaţiile şi opiniile care s-au dovedit false sau eronate. Legislatia naţionala trebuie să prevada sancţiuni adecvate şi, acolo unde este cazul, despăgubiri.
28. Pentru a armoniza aplicarea şi exercitarea acestui drept în statele membre ale Consiliului Europei, trebuie puse în aplicare Rezolutia nr.