DECLARAŢIA SOLEMNĂ nr. 1 din 31 martie 2009

DECLARAŢIA SOLEMNĂ nr. 1 din 31 martie 2009 cu ocazia aniversării a 60 de ani de existenţă a Alianţei Nord-Atlantice şi marcării a 5 ani de la aderarea României la NATO Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 9 aprilie 2009 Acum 5 ani, la 2 aprilie 2004, România a deschis un capitol nou şi decisiv din istoria sa. Aderarea oficială la Alianţa Nord-Atlantică, cea mai puternică şi de succes organizaţie de securitate colectivă din toate timpurile, a marcat împlinirea unuia dintre obiectivele majore ale politicii externe şi de securitate româneşti, dar şi un moment crucial al definirii locului nostru ca stat pe scena internaţională contemporană. După anii de izolare în spatele Cortinei de Fier, România revenea în familia euroatlantică de securitate şi valori. La 6 decenii de la crearea sa, NATO continuă să joace un rol primordial în securitatea euroatlantică, precum şi de liant indispensabil între Europa şi America de Nord. Apartenenţa la NATO, alături de calitatea dobândită ulterior, aceea de membru al Uniunii Europene, furnizează României cadrul principial şi instrumentele esenţiale de abordare a politicii sale externe, conform valorilor la care am aderat şi în care credem. La nivel simbolic, armonizarea obiectivelor noastre cu cele ale aliaţilor noştri, în plan regional, european şi internaţional, consfinţeşte ieşirea României din logica acţiunii individuale şi a izolării şi trecerea la o abordare modernă a rolului său în lume. Beneficiile se fac simţite în viaţa de zi cu zi a fiecăruia dintre noi: stabilitate, predictibilitate, solidaritate transatlantică şi garanţii solide de securitate. În acelaşi timp, acest statut ne oferă şansa şi capacităţile de a ne manifesta pe deplin ca stat generator de stabilitate şi securitate. Aderarea României la NATO a contribuit în mod esenţial la transformarea democratică, la consolidarea statului de drept, la progresul economic şi social din ţara noastră. În egală măsură, acest proces a consolidat securitatea şi stabilitatea în spaţiul euroatlantic, în regiunea noastră şi chiar dincolo de aceasta. România nu a întârziat să se remarce ca un membru activ, dinamic, flexibil şi creativ al Alianţei, printr-o participare consistentă şi cu rezultate larg apreciate, alături de parteneri, în toate operaţiunile şi în conturarea politicilor NATO. Ţara noastră şi-a câştigat astfel un profil strategic bine conturat, care valorizează poziţia geostrategică a României, ca stat a cărui frontieră naţională coincide cu frontiera externă sud-estică a NATO. Am pledat cu consecvenţă pentru politica "uşilor deschise", pentru intensificarea legăturilor dintre NATO şi toate statele partenere. Am afirmat energic necesitatea continuării extinderii Alianţei în Balcanii de Vest şi regiunea extinsă a Mării Negre, drept unica modalitate de a asigura pe termen lung apărarea colectivă şi stabilitatea pe continentul european şi nu numai. În contextul procesului profund parcurs de NATO de adaptare a capacităţilor şi structurilor sale la noul context global de securitate, România s-a afirmat ca un aliat responsabil, generator de valoare adăugată, având drept obiectiv menţinerea relevanţei şi eficacităţii NATO ca pilon fundamental al securităţii euroatlantice la începutul secolului XXI. Desemnarea României ca ţară-gazdă a Summit-ului NATO din 2008, cea mai mare reuniune la vârf de până acum din istoria Alianţei, a reprezentat o recunoaştere simbolică a relevanţei contribuţiei noastre. La cinci ani de la aderare îi asigurăm astăzi, din nou, pe partenerii noştri din NATO de angajamentul nostru ferm în raport cu ţelurile, valorile şi sarcinile Alianţei. NATO se poate baza pe România, acum şi în viitor. Exprimăm astăzi respectul nostru faţă de muncă şi devotamentul exemplar ale militarilor români în misiunile asumate, dar şi faţă de impresionanta investiţie de încredere a societăţii româneşti. Succesul pe care îl marcăm acum nu înseamnă doar afirmarea identităţii şi demnităţii noastre ca membri respectaţi ai familiei euroatlantice, ci şi oportunitatea exprimării voinţei noastre înnoite ca statutul de membru al NATO şi al Uniunii Europene să însemne beneficii şi pentru cetăţenii României. Ajunşi la deplină maturitate ca membri ai Alianţei, înţelegem să facem un obiectiv prioritar din valorificarea maximă a acestui statut, printr-o contribuţie sporită la evoluţia NATO. Summit-ul de la Strasbourg-Kehl are potenţialul de a consolida rolul NATO de alianţă de apărare colectivă deschisă spre cooperări la nivel global, iar România îşi doreşte o Alianţă capabilă să se adapteze continuu şi eficient la noile ameninţări şi la contextul de securitate global, menţinându-şi, în acelaşi timp, coeziunea şi capacitatea de acţiune flexibilă şi promptă în toate situaţiile. Considerăm că NATO trebuie să rămână, în primul rând, o Alianţă de apărare colectivă, cu o abordare cuprinzătoare asupra securităţii, şi că trebuie să îşi diversifice instrumentele de protejare a păcii şi stabilităţii membrilor săi, prin parteneriate, prin continuarea politicii de extindere, prin sprijinirea capacităţilor de menţinere a păcii ale altor organizaţii cu valori similare. Susţinem promovarea în continuare a unei politici active a NATO de atragere a statelor din Balcanii de Vest, prin valorificarea adecvată a oportunităţilor de cooperare şi dialog politic. Susţinem în continuare aspiraţiile euroatlantice ale Georgiei şi Ucrainei, în contextul în care acestea îşi vor demonstra capacitatea de a îndeplini criteriile impuse de NATO, manifestând un comportament responsabil şi predictibil în relaţiile internaţionale. Considerăm aniversarea din acest an a 60 de ani de existenţă a Alianţei drept un moment de cotitură, care să consolideze realizările de până acum, dar să constituie cu atât mai mult o oportunitate de reafirmare a valorilor care au dus la crearea NATO şi care fac din acestea motorul progresului intern, în statele care năzuiesc către asocierea la această distinsă comunitate de principii şi acţiune. Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 31 martie 2009. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ Bucureşti, 31 martie 2009. Nr. 1. --------