DECIZIE nr. 105*) din 1 octombrie 1996

(2)din Legea nr. 47/1992, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata: Prin încheierile din 28 mai 1996 şi 27 februarie 1996, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Hotărârea Guvernului nr. 20/1996 pentru stabilirea Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, invocată de Radu Marvan, în Dosarul nr. 9.460/1995, şi de Patrascanu Sorin, în Dosarul nr. 10.812/1995. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia, în ambele cauze, prin acelaşi avocat, arata, în esenta, următoarele: - Guvernul nu are competenţa de a adopta legi privind regimul juridic general al proprietăţii, nu are dreptul de a adopta sau de a emite legi organice şi nu poate schimba caracterul de lege organică al reglementării dreptului de proprietate, or, prin alin.

(2)şi

(3)ale art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 20/1996, "definind noţiunea de titlu şi modul de transmitere" a proprietăţii, acesta îşi depăşeşte atribuţiile constituţionale şi încalcă dispoziţiile art. 107 alin.

(2), ale art. 72 alin.

(1)şi ale art. 74 din Constituţie; - limitarea şi condiţionarea drepturilor derivate din Legea nr. 112/1995 la existenta cetateniei române la data intrării în vigoare a legii, prin art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 20/1996, reprezintă încălcarea prevederilor art. 15-20 din Constituţie; - dispoziţiile art. 1 şi 2 din hotărâre încalcă prevederile art. 21 din Constituţie; - definitia titlului de proprietate, data prin art. 1 alin.

(2)şi

(3)din Hotărârea Guvernului nr. 20/1996, nu se aplică retroactiv, titlul de proprietate şi modalitatea de dobândire şi transmitere a dreptului de proprietate trebuind a fi discutate în condiţiile legilor existente la data când statul pretinde ca a devenit proprietar. Exprimindu-şi opinia în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauzele a căror judecata a suspendat-o sesizind Curtea Constituţională, judecătoria considera ca, faţă de prevederile art. 144 lit. c) din Constituţie, aceasta nu intra sub incidenţa controlului Curţii, dar ca, potrivit art. 3 alin.

(2)din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională este singura în drept sa hotărască asupra competentei sale. CURTEA, examinînd încheierile de sesizare, raportul întocmit în cauza şi dispoziţiile art. 1 şi 2 din Hotărârea Guvernului nr. 20/1996, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate care au fost formulate şi înaintate cu respectarea prevederilor art. 144 lit.

1. c)din Constituţie şi ale art. 23 din Legea nr. 47/1992. Deoarece încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale provin de la aceeaşi instanţa, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, în scopul mai bunei administrări a justiţiei, fiind întrunite cerinţele art. 164 din Codul de procedură civilă, urmează să se conexeze Dosarul nr. 203C/1996 la Dosarul nr. 202C/1996. În ceea ce priveşte competenţa Curţii de a soluţiona excepţia de neconstituţionalitate a hotărîrilor Guvernului, aceasta s-a pronunţat prin Decizia nr. 37 din 6 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 1 septembrie 1993, prin Decizia nr. 5 din 17 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 10 martie 1994 şi prin Decizia nr. 89 din 3 octombrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 28 noiembrie 1994, statuând că nu intră în competenţa sa verificarea constituţionalităţii acestora, în esenta, pentru următoarele motive: - atribuţiile Curţii Constituţionale sunt expres şi limitativ menţionate în art. 144 lit.
2. c)din Constituţie, care se referă doar la controlul constituţionalităţii legilor şi a ordonanţelor, dispoziţie preluată şi în art. 23 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992; - hotărârile Guvernului pot fi atacate doar în faţa instanţelor judecătoreşti, pe calea contenciosului administrativ. Aceste considerente care fundamentează deciziile susamintite, consacrate în practica jurisdicţională a Curţii Constituţionale, subzistă şi în speta de faţa, având ca obiect neconstituţionalitatea art. 1 şi 2 din Hotărârea Guvernului nr. 20/1996, întrucît nu exista nici un element nou care să le infirme şi deci să facă necesară reconsiderarea lor. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.

(2)din Constituţie, al art. 13 alin.

(1)lit. A.c) şi al art. 24 alin.

(2)din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 164 din Codul de procedură civilă, cu unanimitate de voturi, CURTEA În numele legii DECIDE:

1. Conexarea Dosarului nr. 203C/1996 la Dosarul nr. 202C/
3. Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Hotărârea Guvernului nr. 20/1996 pentru stabilirea Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, invocată în faţa Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti de Radu Marvan în Dosarul nr. 9.460/1995 şi de Patrascanu Sorin în Dosarul nr. 10.812/
4. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa din 1 octombrie
5. PREŞEDINTE, dr. Mihai Constantinescu Magistrat-asistent, Valer-Vasilie Bica ------------------