HOTĂRÂRE nr. 53 din 29 ianuarie 1999*)

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice, republicată, Guvernul României hotărăşte: Articolul 1 Se aprobă Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA, elaborata de Comisia Naţionala pentru Statistica, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 CPSA constituie cadrul unitar de interes general, a carei utilizare este obligatorie pentru ordonarea şi evidenta informaţiilor referitoare la produse şi servicii, şi este organizată potrivit Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 5 noiembrie 1997. Articolul 3

(1)CPSA se aplică în toate domeniile de activitate economică şi socială şi este obligatorie pentru toate organele administraţiei publice centrale şi locale, unităţi bugetare, agenţi economici indiferent de forma de proprietate, organizaţii patronale, sindicale, profesionale şi politice, fundaţii, asociaţii şi alte persoane fizice şi juridice, la completarea documentelor oficiale, ori de câte ori se cere precizarea produselor şi serviciilor care fac obiectul activităţilor desfăşurate. ...

(2)Elaborarea de către organismele prevăzute la alin.

(1)a unor nomenclatoare proprii de produse şi servicii, în scopuri specifice activităţii acestora, prin detalieri sau combinatii ale ultimului nivel de structura, este obligatoriu condiţionată de asigurarea corespondentei informaţiilor respective cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în CPSA. ... Articolul 4

(1)Comisia Naţionala pentru Statistica va asigura actualizarea acestei clasificari, în concordanta cu modificările care se vor produce în structura economiei naţionale, în Clasificarea activităţilor din economia naţionala - CAEN, precum şi în nomenclatoarele de produse şi servicii elaborate de organismele de specialitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Comunităţii Europene. ...

(2)Punerea în aplicare a modificărilor efectuate va fi facuta prin ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Statistica, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... Art. 5 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga orice dispoziţie contrară. p. PRIM-MINISTRU, VICTOR BABIUC Contrasemnează: ──────────────- p. Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Statistica, Constantin Chirca, vicepreşedinte p. Ministrul industriei şi comerţului, Sorin Potanc, secretar de stat p. Ministrul finanţelor, Bujor Bogdan Teodoriu, secretar de stat Notă ... *) Hotărârea Guvernului nr. 53/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 25 februarie 1999, este reprodusa şi în acest număr bis. Anexa 1 CLASIFICAREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR ASOCIATE ACTIVITĂŢILOR - CPSA CUPRINS PRINCIPII DE ELABORARE ŞI UTILIZARE I. Prezentare generală Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA este organizată după structura Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. Elaborarea acestui nomenclator se înscrie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 575bis/1992, în strategia de armonizare şi aliniere a statisticii publice româneşti la standardele internaţionale, având ca obiectiv principal colectarea, prelucrarea, analiza şi diseminarea datelor statistice prin care se asigura caracterizarea corecta şi completa a economiei naţionale, precum şi furnizarea de date comparabile organismelor internaţionale. Nomenclatorul îndeplineşte următoarele funcţiuni: . asigura informaţii la nivelul de detaliere cerut pentru gestionarea proceselor economice şi sociale; . satisface cerinţele de agregare şi detaliere în funcţie de scopul cercetărilor statistice; . structura CPSA evita proliferarea sistemelor incompatibile de codificare şi facilitează identificarea unitară a produselor şi serviciilor; . asigura un cadru de referinţa care permite compararea datelor statistice pentru producţie, consum, comerţ exterior şi transporturi; . asigura interpretarea unitară a datelor statistice de către toţi utilizatorii; . asigura comparabilitatea cu datele statistice internaţionale. Până în prezent a fost utilizata Clasificarea unica a produselor şi serviciilor (CUPS), aprobată prin H.C.M. nr. 352/1971, care a avut la baza Clasificarea ramurilor din economia naţionala (CREN) şi care a funcţionat în conformitate cu H.C.M. nr. 483/1962. Noua clasificare a activităţilor economiei naţionale (CAEN), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 şi aliniata la Nomenclatorul activităţilor din Comunitatea Europeană (NACE-rev.1), a impus elaborarea acestei clasificari de produse şi servicii asociate activităţilor. Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor a fost elaborata urmărindu-se obligatoriu armonizarea directa sau prin tabele de trecere cu următoarele clasificari internaţionale: . Clasificarea produselor asociate activităţilor (CPA), nomenclator general de produse pentru ţările membre ale Uniunii Europene (U.E.); . Clasificarea centrala a produselor (CPC), nomenclator general de produse elaborat de organismele specializate ale O.N.U; . Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor (SH) din care a derivat Nomenclatorul combinat (NC) pe baza căruia a fost elaborata Clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României (TVIR). Prin produse se înţelege bunurile transportabile şi netransportabile, iar prin servicii se înţelege activităţile prin care se satisfac cerinţele materiale şi spirituale ale populaţiei, ale întreprinderilor şi instituţiilor şi care nu se exprima direct şi imediat prin produse. Serviciile pot fi comerciale şi necomerciale. CPSA reprezintă o primă versiune de ordonare a principalelor familii de produse şi servicii şi este concepută pe niveluri ierarhice succesive: secţiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe, clase, subclase, subclase elementare. Sistemul de codificare este alfa-numeric, arborescent şi semnificativ. Corespondenta CPSA cu CAEN este asigurata la nivelul entitatilor din nomenclatorul CAEN, în asa fel încât codurile şi numărul secţiunilor, subsectiunilor, diviziunilor, grupelor şi claselor sunt identice în cele doua tipuri de clasificari, astfel: Schema de codificare CPSA mai cuprinde: . nivelul 6 - subclasa - identificat printr-un cod format din 4 caractere numerice care reprezintă clasa CAEN, la care se adauga un punct şi un caracter numeric (xxxx.x); . nivelul 7 - subclasa elementara - identificat printr-un cod format din 4 caractere numerice care reprezintă clasa CAEN, la care se adauga un punct şi doua caractere numerice (xxxx.xx). Subclasa este o grupare de produse sau de servicii al carei grad de omogenitate este superior celui din clasa CAEN. Subclasa elementara, constituită prin detalierea subclasei, exprima cea mai omogenă grupare a produselor şi serviciilor din nomenclator. În ceea ce priveşte legătură CPSA cu CAEN, exista situaţii când dintr-o clasa CAEN s-a creat, în CPSA, o singura subclasa, din care s-a detaliat o singura subclasa elementara. Aceasta particularitate este determinata de gradul de omogenitate foarte ridicat a produselor şi serviciilor din unele clase CAEN, care se poate identifica cu gradul de omogenitate impus de structura CPSA. De exemplu: clasa CAEN 0123 "Creşterea porcinelor" (care cuprinde porcine pentru prasila, producţie şi sacrificare) a fost detaliată astfel: Asemenea situaţii se regăsesc mai frecvent în sfera serviciilor comerciale şi necomerciale. II. Corespondenta dintre CPSA şi nomenclatoarele internaţionale Corespondenta dintre CPSA şi CPA Faţa de CPA, în care prin produse se înţelege bunurile transportabile, bunurile netransportabile şi serviciile, în nomenclatorul CPSA, prin produse se înţelege bunurile transportabile şi netransportabile, iar prin servicii se înţelege atât serviciile comerciale, cat şi cele necomerciale. Detasarea notiunii bunuri de noţiunea servicii a fost determinata de traditia utilizării acestor notiuni în statistica românească. CPA deriva din Nomenclatorul de activităţi economice din Uniunea Europeană (NACE-rev.1), a cărui structura are 7 niveluri, primele 4 niveluri (secţiunile, subsectiunile, diviziunile, grupele) fiind identice între cele doua nomenclatoare europene, iar sistemul de codificare este alfa-numeric, arborescent şi semnificativ. În CPA numărul claselor este mai mic decât în NACE, diferenţa provenind de la grupa 171 "Fibre şi fire textile", care în CPA conţine o singura clasa, iar în NACE este dezvoltata în 7 clase, pe tipuri de fibre şi fire. CPA utilizează pentru nivelurile 6 şi 7 notiunile categorie şi, respectiv, subcategorie. Sistemul de codificare din CPA diferă de cel utilizat în CPSA, începând de la nivelul 4 (grupa), prin faptul ca nomenclatorul european introduce câte un punct după fiecare grupa de 2 caractere numerice, în timp ce CPSA introduce un punct după 4 caractere numerice (clasa CAEN). Precizam ca în ambele nomenclatoare după ultimul caracter numeric din cod nu se pune punct. Schema de structura Schema de codificare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CPA CPSA ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nivel 1 o litera o litera o litera Nivel 2 2 litere 2 litere 2 litere Nivel 3 2 cifre xx xx Nivel 4 3 cifre xx.x xxx Nivel 5 4 cifre xx.xx xxxx Nivel 6 5 cifre xx.xx.x xxxx.x Nivel 7 6 cifre xx.xx.xx xxxx.xx ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Asa cum se observa din cele doua scheme, structurile clasificarilor comparate sunt echivalente, trunchiul diviziunilor este neschimbat, diferind numai gradul de detaliere (de la nivelul 3 în jos), care este mai mare în CPSA decât în CPA pentru a răspunde mai riguros la specificul şi cerinţele naţionale. Legătură dintre cele doua nomenclatoare se realizează prin tabele de conversie (corespondenta) care se pot crea din CPSA. Codurile CPA se regăsesc în coloana 3 din nomenclator. Corespondenta dintre CPSA şi CPC Clasificarea centrala a produselor (CPC) este primul nomenclator general de produse elaborat de organismele specializate ale O.N.U. şi adoptat cu titlu provizoriu în februarie 1989, având ca obiect furnizarea unui cadru pentru compararea internationala a diverselor categorii de bunuri şi servicii. Nu este complet integrat în Clasificarea internationala standard a activităţilor (CITI-rev.3) la care sunt aliniate NACE-rev.1 a U.E. şi CAEN a României. Legătură dintre CPC şi CITI se face prin tabele de trecere. Structura CPC este formată din secţiuni, diviziuni, grupe, clase şi subclase, iar sistemul de codificare este numeric, arborescent şi semnificativ, fără nici o separare între caracterele numerice. Corespondenta dintre CPSA şi CPC se regaseste la nivelul de subclasa elementara CPSA şi la nivelul de subclasa din CPC. Subclasele CPC sunt constituite după principiul omogenitatii, ca totalitate a produselor sau serviciilor care au caracteristici comune, şi sunt identificate printr-un cod numeric format din 5 caractere. Deoarece gradul de omogenitate a subclaselor elementare din CPSA este uneori diferit de cel al subclaselor din CPC, deosebire determinata de specificul şi cerinţele naţionale la care trebuie să răspundă CPSA, se desprind următoarele aspecte ale corespondentei dintre cele doua nomenclatoare:

1. a)când subclasa elementara CPSA conţine un număr mare de produse sau servicii, omogene, acesteia i-au fost ataşate mai multe coduri de subclase CPC; ...
2. b)când subclasa CPC a inclus o gama foarte mare de produse sau servicii, codul acesteia se regaseste asociat la mai multe subclase elementare CPSA. Din acelaşi motiv, în unele cazuri, s-a considerat a fi necesară detalierea codului subclasei CPC la 6 caractere, introducând un punct între caracterul 5 şi 6 (xxxxx.x). ... În CPSA, ca şi în CPA, exista situaţii când la ultimul nivel de detaliere nu s-au putut asocia coduri CPC. De exemplu: - Clasa CAEN 0130 (Activităţi mixte - cultura vegetala şi producţia animala). Produsele acestei clase se regăsesc în clasele grupelor CAEN 011 (Cultura vegetala) şi 012 (Creşterea animalelor), ale căror subclase elementare din CPSA au corespondenta cu codurile CPC; - Subclasa CPSA 5139.2 (Comerţ cu ridicată nespecializat cu produse alimentare diverse), grupele 521 (Vânzări cu amănuntul în magazine nespecializate), 525 (Vânzări cu amănuntul ale bunurilor de ocazie efectuate prin magazine), 526 (Vânzări cu amănuntul efectuate în afară magazinelor). Varietatea de produse cuprinse în aceste grupări ar fi necesitat asocierea unui număr foarte mare de coduri CPC. Produsele care fac obiectul acestor tipuri de comerţ au asociate coduri CPC la subclasele elementare detaliate din clasele CAEN din care provin. Corespondenta dintre CPSA şi CPC este asigurata prin tabele de trecere care se pot crea din prezentul nomenclator. Codurile CPC se regăsesc în coloana 4 din CPSA. Corespondenta dintre CPSA, SH/NC şi TVIR Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor (SH), elaborat sub egida Consiliului de Cooperare Vamală de la Bruxelles, este un nomenclator destinat comerţului internaţional şi este utilizat în mod unitar de toţi participanţii la aceasta activitate. La nivelul cel mai detaliat, SH conţine 4.500 de poziţii codificate cu 6 cifre, cu o separare printr-un punct a primelor 4 caractere numerice de următoarele doua caractere (xxxx.xx). Nomenclatorul combinat (NC), subinteles ca o combinare de date tarifare şi statistice, este o versiune detaliată a SH, conţine 10.000 de poziţii codificate cu 8 cifre, prin adăugarea la codul SH a unui punct şi a doua caractere numerice (xxxx.xx.xx). Clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României (TVIR), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 120/1993, are structura şi codificarea identice cu cele ale Nomenclatorului combinat: secţiuni, capitole, grupe de marfa, poziţii SH, poziţii tarifare, respectiv codurile numerice formate din 8 caractere, cu o separare după 4 cifre şi următoarele doua cifre din Sistemul armonizat. În CPSA s-au utilizat, numai pentru subclasele elementare, codurile la nivel de 8 caractere din TVIR, care corespund în acelaşi timp poziţiilor tarifare ale produselor. Acest nivel reprezintă ultimele ramificatii detaliate încadrate în CPSA şi asigura cel mai înalt grad de detaliere şi omogenitate ale produselor. Unei subclase elementare CPSA îi corespund una sau mai multe poziţii tarifare din TVIR. Legătură dintre CPSA şi TVIR presupune următoarele precizări:
3. a)subclasele referitoare la laptele muls, de vacă şi bivolita, oaie şi capra (cod: 0121.2, 0122.2); la energia termica şi apa calda (cod: 4031.1), nu au asociate coduri TVIR, deoarece produsele respective, prin natura şi particularităţile lor, nu pot face obiectul comerţului exterior; ...
4. b)subclasele elementare ale CPSA din sfera serviciilor comerciale sau necomerciale nu au asociate coduri TVIR, acesta fiind în exclusivitate un nomenclator de mărfuri destinate schimburilor internaţionale. Fac excepţie de la aceasta regula numai anumite tipuri de produse din cadrul CPSA care se regăsesc în sfera serviciilor, având următoarele coduri: ...
5. c)spre deosebire de corespondenta cu celelalte nomenclatoare de produse, legătură dintre CPSA şi TVIR este mai instabila, datorită modificărilor frecvente care apar în codificarea poziţiilor tarifare ale mărfurilor din cel de-al doilea nomenclator. ... Codurile TVIR sunt înscrise în coloana 5 din CPSA. Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor face parte dintr-un sistem integrat de nomenclatoare naţionale şi internaţionale de activităţi, produse şi servicii. SCHEMA SISTEMULUI INTEGRAT DE CLASIFICARI ŞI NOMENCLATOARE Semnificatia simbolurilor Semnificatia siglelor *1 Pentru produsele energetice se utilizează nomenclatorul specific acestora. *2 Idem 1. III. Precizări de conţinut Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor se referă la toate produsele (principale, secundare, subprodusele şi deşeurile) şi serviciile puse în circulaţie între întreprinderi, agenţi economici sau instituţii şi între acestea şi populaţie, indiferent de destinaţia pe care o primesc, de gradul de prelucrare la care au fost supuse anterior şi de faptul ca provin din producţia interna sau din import. Totodată, sunt cuprinse şi acele produse care circulă numai în cadrul unor întreprinderi cu proces de producţie integrat, dar pentru care este necesară urmărirea distinctă a producţiei, miscarii şi consumului acestora. Produsele din import sunt tratate la fel ca produsele care provin din producţia interna, fără a fi scoase în evidenta, după provenienţă lor, prin denumire, grupare şi codificare. Astfel, în CPSA s-au inclus produse cum sunt fructele şi alte plante exotice, care nu se cultiva în România, dar care se încadrează, prin convenţie, în clasele CAEN corespunzătoare celor din clasificarile standard internaţionale. Convenţia s-a aplicat în nomenclator din necesitatea ca acesta sa satisfacă şi alte cerinţe decât încadrarea în activităţi a produselor (importul, activitatea de comerţ etc.). Fac, de asemenea, obiectul clasificarii deşeurile care sunt valorificate printr-o noua prelucrare sau prin vânzare şi care ocazioneaza astfel relaţii între producători, colectori-distribuitori şi consumatori, precum şi reziduurile radioactive. Încadrarea deşeurilor în clasele, subclasele şi subclasele elementare din CPSA prezintă următoarele particularităţi: CPSA are, de asemenea, ca obiect clasificarea tuturor serviciilor realizate în economie, indiferent de tipul şi locul consumarii lor. Diferenţa dintre bunuri şi servicii este determinata de mai multe criterii: corporal/necorporal, stocabil/nestocabil, transportabil/netransportabil, criterii valabile pentru majoritatea situaţiilor, dar care nu exclud şi excepţii referitoare la crearea de bunuri din activităţi de servicii (fotografii, benzi magnetice înregistrate, lucrări de arta şi altele). În nomenclator sunt cuprinse atât serviciile realizate la cererea beneficiarilor, cat şi serviciile realizate numai din iniţiativa prestatorilor, fără a se face deosebirea dintre serviciile cu plata şi cele fără plata. Serviciile nu sunt tratate rigid, pe criteriu de clientela, întrucât acestea se adresează atât agenţilor economici, cat şi populaţiei. Nomenclatorul cuprinde toate serviciile realizate în marile categorii de activităţi economice: În CPSA mai sunt cuprinse în subclase elementare distincte: alte servicii colective şi personale; servicii ale organizaţiilor asociative; servicii recreative, culturale şi sportive; servicii ale personalului angajat în gospodării; servicii personale; servicii ale organismelor extrateritoriale. IV. Utilizarea CPSA După adoptarea prin act normativ, Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor devine obligatorie pentru toţi agenţii economici şi organismele dependente de administraţia publică. CPSA este un instrument oferit utilizatorilor pentru efectuarea grupărilor economice după principii unitare, indiferent de domeniul de activitate. Nomenclatorul constituie, alături de CAEN, baza de referinţa pentru elaborarea esantioanelor în cercetările statistice privind: veniturile, cheltuielile şi consumurile populaţiei; preţurile; producţia agricolă şi industriala; construcţiile; transporturile şi comunicaţiile; comerţul; turismul; sănătatea; învăţământul; prestările de servicii şi altele. De asemenea, este un nomenclator de baza pentru recensământul produselor şi serviciilor din economia naţionala. Conţinutul CPSA asigura compatibilitatea cu alte sisteme informationale: clasificarile similare elaborate de organismele de specialitate ale O.N.U. şi U.E., precum şi alte clasificari de produse, servicii şi comerţ exterior, cu o mare transparenta. CPSA poate genera alte clasificari şi nomenclatoare specializate, cu o strânsă legătură între ele. Nomenclatorul nu este conceput rigid, pe baza acestuia putându-se face detalieri sau combinatii într-un anumit domeniu, în vederea unor aplicaţii statistice specifice, cum ar fi, de exemplu, turismul, care combina transporturile, hotelurile şi restaurantele, serviciile recreative, culturale şi sportive. Astfel de combinatii se pot realiza plecand numai de la componentele (subclasele) elementare ale CPSA. Clasificarile detaliate se determina prin descompunerea exactă a produselor şi serviciilor cuprinse într-o subclasa elementara CPSA. Precizam ca o detaliere a CPSA se regaseste în PRODROM (Nomenclatorul de produse pentru anchetele statistice de producţie - în curs de elaborare), detaliere la coduri de 9 cifre, efectuată cu ajutorul poziţiilor tarifare din Nomenclatorul combinat (la care a fost aliniat, până la identificare, Tariful vamal de import al României). CPSA va permite colectarea, prelucrarea şi publicarea informaţiilor referitoare la produsele şi serviciile realizate în economia românească, în condiţiile asigurării compatibilitatii atât cu cerinţele interne, cat şi cu cele internaţionale. ------------