DECIZIA nr. 605 din 16 iulie 2020

(2)din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și ale art. 451 alin.

(2)din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1238 din 16 decembrie 2020 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecătorMarian Enache- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia Doina Stanciu- judecătorElena-Simina Tănăsescu- judecătorVarga Attila- judecătorValentina Bărbățeanu- magistrat-asistent 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 54 alin.

(2)din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și ale art. 451 alin.

(2)din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța în Dosarul nr. 4.853/118/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.921D/

1. ...
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25 iunie 2020, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 și art. 58 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 9 iulie 2020, când a constatat că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbaterea publică, astfel că a amânat pronunțarea pentru data de 16 iulie 2020, când a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.853/118/2016, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 54 alin.

(2)din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și ale art. 451 alin.

(2)din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs împotriva sentinței prin care Tribunalul Constanța a respins pretențiile vizând serviciile sociale destinate protecției persoanei adulte cu handicap, reținând incidența art. 54 din Legea nr. 448/2006, și a dispus reducerea valorii onorariului avocațial solicitat în cauză. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că art. 54 alin.

(2)din Legea nr. 448/2006 încalcă art. 11 alin.

(1)și art. 47 din Constituție, având în vedere obligația de a acționa cu toate resursele disponibile, asumată de statul român prin Convenția privind dreptul persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie

1. Or, soluția legislativă cuprinsă în textul de lege criticat, referitoare la finanțarea centrelor publice din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea, nu este justificată sub aspectul indisponibilității unor alte resurse din bugetul public național. ...
2. Autorul excepției precizează că, astfel cum reglementează Legea nr. 448/2006, într-un centru public, de zi sau rezidențial, serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat cu serviciile medicale, de educație, de locuire, de ocupare a forței de muncă și altele asemenea, drepturi recunoscute persoanelor cu handicap prin Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, și pentru asigurarea cărora statul român s-a angajat să acționeze cu toate resursele disponibile. În conformitate cu art. 50 din Constituție, persoanele cu handicap se bucură de protecție specială, ceea ce impune cu atât mai mult ca statul să acționeze pentru finanțarea centrelor publice pentru persoane cu handicap cu toate resursele disponibile din bugetul public național. ...
3. Se mai susține că se încalcă art. 1 alin.

(5)din Constituție prin lipsa de precizie și claritate a textului de lege supus controlului. Astfel, cadrul de reglementare în materia asistenței sociale nu indică drept unică sursă de finanțare a centrelor publice bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea. Din contră, pe de o parte, legile anuale ale bugetului de stat reglementează finanțarea acestora de la bugetul de stat, iar, pe de altă parte, normele legale în ansamblul lor indică drept surse de finanțare și bugetele locale, respectiv cele ale comunelor, orașelor și municipiilor. ... 7. Se mai apreciază că soluția legislativă prevăzută de dispoziția criticată este incompletă, în condițiile în care, din întregul cadru de reglementare rezultă că voința legiuitorului a fost ca finanțarea acestor centre publice să se realizeze din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea (întrucât aceste centre publice sunt subordonate consiliilor județene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București) din sumele alocate de la bugetul de stat și bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale județelor. Pornind de la principiul constituțional consacrat de dispozițiile art. 122 alin.

(1), conform căruia consiliile județene sunt autoritățile administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, care au autonomie locală administrativă și financiară, precum și de la obligația constituțională a acestora din urmă de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, incluzând gestionarea resurselor, nu își găsește fundament obligația instituită de art. 54 alin.

(2)din Legea nr. 448/2006 exclusiv în sarcina consiliilor județene de a finanța centrele publice pentru persoane cu handicap, în care sunt protejate persoane provenite de pe raza teritorial-administrativă a tuturor comunelor, orașelor și municipiilor din județ. ... 8. Referitor la prevederile art. 451 alin.

(2)din Codul de procedură civilă, se susține că sunt contrare art. 1 alin.

(5)din Constituție, având în vedere necorelarea cu dispozițiile art. 1.349 din Codul civil, care instituie regula reparării integrale a prejudiciului, precum și faptul că o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile și accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul. Sintagmele „vădit disproporționat“ și „în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei“ nu respectă exigențele constituționale din perspectiva cerințelor calitative privind previzibilitatea, precizia și claritatea. Totodată, părțile nu au dreptul la un proces echitabil în componenta sa referitoare la principiul contradictorialității, fiind restrâns nejustificat dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către instanță din oficiu. ... 9. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, nefiind încălcate dispozițiile din Legea fundamentală indicate de autoarea excepției. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale. ...
2. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
3. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 14. – Art. 54 alin.

(2)din Legea nr. 448/2006:Finanțarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea. ... – Art. 451 alin.

(2)din Codul de procedură civilă:

(2)Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. ... ... 15. În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin.

(5)care consacră principiul legalității în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 11 alin.

(1)privind obligația statului român de a respecta obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte și art. 20 alin.

(2)referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 120 alin.

(1)care instituie principiile pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale, art. 121 alin.

(1)care arată care sunt autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe și art. 122 alin.

(1)privind consiliile județene. ...

1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, statuând, prin prisma unor critici similare, cu privire la conformitatea acestora cu prevederile din Constituție invocate și în cauza de față. Este vorba despre Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, Decizia nr. 258 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 5 august 2019, și Decizia nr. 791 din 3 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 6 martie
2. ...
3. Astfel, prin Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, Curtea a observat (paragraful 24), în ceea ce privește finanțarea măsurilor de protecție, constând în servicii și prestații sociale acordate persoanelor cu handicap, că, potrivit art. 94 alin.

(1)coroborat cu art. 54 alin.

(2)din Legea nr. 448/2006, aceasta se face fie din bugetul local al comunelor, orașelor și municipiilor (pentru serviciile sociale care, potrivit legii, sunt organizate și administrate de autoritățile administrației publice locale), fie din bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București sau din bugetul de stat. În acest sens, art. 32 și 33 din actul normativ criticat prevăd că persoanele adulte cu handicap beneficiază de servicii sociale acordate la domiciliu, în comunitate, în centre de zi și centre rezidențiale, publice sau private, iar autoritățile administrației publice locale au obligația de a organiza, administra și finanța servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, în condițiile legii. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 40 din Legea nr. 448/2006, autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii, iar, în temeiul art. 58 alin.

(10), sumele aferente anumitor prestații sociale destinate beneficiarilor legii se vor asigura prin bugetele proprii ale județelor/sectoarelor municipiului București din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute cu această destinație. ... 18. Curtea a reținut (paragraful 25) că Legea nr. 448/2006 prevede în mod distinct, în privința finanțării măsurilor de protecție instituite, atât obligații în sarcina autorităților administrației publice locale, respectiv consiliile locale și consiliile județene sau sectoarele municipiului București, cât și în sarcina administrației publice centrale, iar, în acest sens, prevederile legale criticate stabilesc în sarcina consiliilor județene suportarea cheltuielilor destinate centrelor publice de îngrijire și protejare a persoanelor cu handicap, pe teritoriul cărora funcționează acestea. Prin urmare, prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, nefiind în contradicție cu dispozițiile art. 1 alin.

(5)din Legea fundamentală. ...

1. Curtea a subliniat, că, astfel cum se desprinde din jurisprudența sa, normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. Mai mult, în legătură cu principiul previzibilității normei legale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, de exemplu prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvényi împotriva Ungariei, paragraful 34, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere unei rigidități excesive a reglementării (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 39 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, paragraful 17). ...
2. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea obligațiilor ce incumbă statului român din tratatele la care este parte, cu referire la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Curtea a apreciat (paragraful 26) că finanțarea măsurilor de protecție a persoanelor cu handicap din mai multe surse ale administrației publice, respectiv bugetul local al comunelor, orașelor și municipiilor, bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București sau bugetul de stat, nu este de natură să contravină prevederilor constituționale cuprinse în art. 11 alin.

(1)privind obligația statului român de a respecta obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte și art. 20 alin.

(2)referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ci sunt în acord cu principiul constituțional al protecției speciale de care se bucură persoanele cu handicap, reglementat de art. 50 din Constituție. Mai mult, modul în care statul asigură resursele necesare realizării politicii naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în sensul acestor dispoziții constituționale, constituie un aspect de oportunitate a reglementării legale, ce ține marja de apreciere a legiuitorului. Pentru aceleași considerente, Curtea a constatat (paragraful 26) că nu pot fi reținute nici susținerile referitoare la obligația constituțională a consiliilor locale și orășenești de a gestiona resursele locale. ... 21. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 451 alin.

(2)din Codul de procedură civilă, Curtea a observat (paragraful 29) că, în legătură cu obligativitatea plății cheltuielilor de judecată, incluzând onorariul avocatului, de către partea care pierde procesul, a reținut, prin Decizia nr. 401 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune, în mod necesar, ca acesta să îi fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil. În acord cu jurisprudența sa anterioară, Curtea a reținut (paragraful 30) că prevederile textului de lege criticat îndeplinesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, instituind criterii clare prin raportare la care instanța de judecată poate reduce, motivat, partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, apreciind asupra proporționalității acestora în raport cu obiectul cauzei, valoarea sau complexitatea acesteia ori cu activitatea desfășurată de avocat. Mai mult, așa cum prevede expres textul de lege criticat, măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. De altfel, în legătură cu activitatea avocatului, Curtea a statuat că acesta, prin exercitarea profesiei sale, îndeplinește o activitate economică, activitate care constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piață liberă (Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 februarie 2002, pronunțată în Cauza Wouters și alții, paragraful 49), însă orice activitate economică se desfășoară „în condițiile legii“, și a reținut că, în consecință, legiuitorul a apreciat că valoarea onorariului trebuie să fie proporțională cu serviciul prestat, instituind astfel posibilitatea limitării sale în cazul în care nu există un just echilibru între prestația avocațială și onorariul solicitat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 471 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 17 august 2017, paragraful 20). ... 22. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, Curtea a reținut (paragraful 33) că principiul contradictorialității este un principiu fundamental al procesului civil, constituind în același timp o garanție a respectării dreptului la apărare și a egalității părților în procesul civil, elemente componente ale dreptului la un proces echitabil, reglementat și de art. 14 din Codul de procedură civilă. Principiul contradictorialității se aplică judecății propriu-zise și a executării silite, nefiind incident în faza deliberării și a pronunțării hotărârii judecătorești, astfel încât Curtea a apreciat că nu este aplicabil prerogativei instanței de a micșora, motivat, prin hotărârea pronunțată în cauză, cuantumul cheltuielilor de judecată, constând și în onorariul avocaților. ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudența Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile anterior menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța în Dosarul nr. 4.853/118/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 54 alin.

(2)din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și ale art. 451 alin.

(2)din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 16 iulie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu -----