DECIZIE nr. 192 din 27 aprilie 2004

(1)teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 432 din 13 mai 2004 Nicolae Popa - preşedinte Costică Bulai - judecător Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Lucian Stângu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Ioan Vida - judecător Aurelia Popa - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin.

(1)teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul Tinerilor din România în Dosarul nr. 3.115/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin preşedinte şi asistat de avocat Ionuţa Preotu, precum şi Partidul Tineretului Democrat, prin preşedinte Raj Alexandru Tunaru, Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună, prin preşedinte Ioan Antonescu, constatându-se lipsa părţilor Cristian Ardeleanu, Daniel Şerban şi Elena Toader, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea ei, arătând, în esenţă, că textul de lege criticat nu oferă suficiente garanţii pentru diferenţierea denumirii partidelor politice. Reprezentantul Partidului Tineretului Democrat solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât partidul pe care îl reprezintă a fost înfiinţat şi înregistrat cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi, în consecinţă, apreciază că textul de lege criticat nu contravine art. 8 din Constituţie, republicată, referitor la pluralismul politic, şi nici libertăţii de asociere în partide politice, prevăzută de art. 40 din aceasta. Reprezentantul Partidului Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună solicită admiterea excepţiei. Consideră că prevederile art. 5 alin.

(1)teza a doua din Legea nr. 14/2003 confirmă discriminarea între partidele politice şi, în acest sens, depune Hotărârea nr. 9 din 24 aprilie 2004 a Biroului Electoral Central, prin care este respinsă cererea de înregistrare a semnului electoral al acestui partid. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât apreciază că dispoziţiile criticate din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 22 ianuarie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 3.115/2003, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin.

(1)teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul Tinerilor din România într-o cauză având cererea de înregistrare a Partidului Tineretului Democrat în Registrul Partidelor Politice al Tribunalului Bucureşti. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile de lege criticate "conferă partidelor politice existente un <<drept de autor>> în ceea ce priveşte denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent, ca elemente esenţiale ce asigură identificarea şi individualizarea respectivului partid politic faţă de celelalte formaţiuni politice existente sau care urmează a se înfiinţa". Se arată că "la prima vedere" prevederile art. 5 alin.

(1)teza a doua din legea criticată pun în valoare principiile constituţionale al pluralismului politic (art. 8) şi al dreptului fundamental la asociere (art. 40), dar în practică textul ce face obiectul excepţiei este interpretat şi aplicat de către instanţele de judecată astfel încât "principiile pe care legiuitorul a dorit să le garanteze şi să le protejeze sunt încălcate cu bună ştiinţă". Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că dispoziţiile art. 5 alin.

(1)teza a doua din Legea nr. 14/2003 sunt constituţionale. În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că reglementarea cuprinsă în art. 5 alin.

(1)teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 "este ea însăşi o garanţie a pluralismului în societatea românească", întrucât "o identitate de denumiri şi semne permanente ale diverselor partide politice ar submina chiar perceperea pluralismului de către opinia publică şi ar face ca acesta să nu poată fi, aşa cum o cere Constituţia, o garanţie a democraţiei constituţionale". Preşedintele Senatului apreciază că "excepţia invocată este nelegală", întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 8 şi ale art. 40 alin.

(1)din Constituţie, republicată. De altfel, autorul excepţiei de neconstituţionalitate contestă modul de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele de judecată, aspect asupra căruia Curtea Constituţională nu este competentă să se pronunţe. Guvernul consideră că prevederile art. 5 alin.

(1)teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003 "nu încalcă Legea fundamentală, ci, dimpotrivă, creează cadrul legislativ pentru corecta aplicare a prevederilor acesteia", astfel că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate sunt conforme cu dispoziţiile art. 8 şi ale art. 40 alin.

(1)din Constituţie, republicată, referitoare la constituirea şi desfăşurarea activităţii partidelor politice, în condiţiile legii, respectiv cele referitoare la dreptul cetăţenilor de a se asocia liber în partide politice. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 1 alin.

(1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin.

(1)teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003, al căror conţinut este următorul: "[...] Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate." În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 8 referitoare la "Pluralismul şi partidele politice" şi celor ale art. 40, privind "Dreptul de asociere". În esenţă, potrivit susţinerilor formulate, contrarietatea constă în aceea că, "în practică, textul ce face obiectul excepţiei este interpretat şi aplicat de către instanţele de judecată astfel încât <<principiile pe care legiuitorul a dorit să le garanteze şi să le protejeze sunt încălcate cu bună ştiinţă>>". Examinând excepţia ridicată şi motivele invocate în susţinerea ei, Curtea constată că, în realitate, acestea nu privesc constituţionalitatea textului criticat, ci se contestă modul lui de interpretare şi de aplicare de către instanţele de judecată. Or, potrivit art. 2 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, aceasta "nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei". De altfel şi în cadrul şedinţei publice de dezbatere a excepţiei de neconstituţionalitate reprezentanţii părţilor prezente au înfăţişat doar aspecte ce ţin de situaţia de fapt şi nu au formulat argumente de drept din care să rezulte în ce anume constă încălcarea dispoziţiilor art. 8 şi 40 din Constituţie, republicată. Aşa fiind, excepţia urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin.

(1)lit. A.c) şi al art. 23 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin.

(1)teza a doua din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul Tinerilor din România în Dosarul nr. 3.115/2003 al Curţii de Apel Bucureşti Secţia a III-a civilă. Definitivă şi obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 aprilie 2004. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent şef, Gabriela Dragomirescu _______________