← România

DECIZIE nr. 844 din 28 noiembrie 2006

DECIZIE nr. 844 din 28 noiembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală şi ale art. 54 alin.

(4)din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 22 ianuarie 2007 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală şi ale art. 54 alin.
(4)din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Gheorghe Ghiurău în Dosarul nr. 4.691/2005 al Tribunalului Bihor - Secţia penală. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 15 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 4.691/2005, Tribunalul Bihor - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală şi ale art. 54 alin.
(4)din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Gheorghe Ghiurău în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale aflate în calea de atac a apelului. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate aduc atingere prevederilor constituţionale invocate, deoarece nu este respectată numirea celui de-al treilea judecător în completul de divergenţă, în mod aleatoriu, în sistem informatizat, aşa cum se aplică în toate celelalte cauze deduse judecăţii. În opinia sa, textele supuse controlului instanţei de contencios constituţional permit repartizarea celui de-al treilea membru al completului în mod preferenţial, cum ar fi în situaţia în care se amână pronunţarea hotărârii pentru o dată la care este planificat de permanenţă un judecător dorit. În consecinţă, pentru a asigura justiţiabilului o instanţă independentă se impune completarea art. 54 alin.
(4)din Legea nr. 304/2004, în sensul includerii celui de-al treilea judecător în completul de divergenţă, în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Tribunalul Bihor - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are libertatea de a stabili prin lege organică modalitatea efectivă de compunere a completelor de judecată, fără a se produce prin aceasta lezarea dreptului la un tratament egal, de care trebuie să se bucure toţi cetăţenii în faţa legii. Prin dispoziţiile legale criticate s-a stabilit că din completul de divergenţă va face parte, alternativ, unul din cei patru judecători menţionaţi, fără a se considera că este o ordine de prioritate. Potrivit art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate creează acelaşi regim juridic pentru toţi cetăţenii. Posibilitatea introducerii unui judecător în planificarea de permanenţă nu afectează independenţa şi imparţialitatea judecătorilor, acestea fiind garantate prin lege, iar în cazul în care nu sunt respectate există posibilitatea sancţionării judecătorilor. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate, prin care se instituie reguli privind luarea hotărârii şi constituirea completului de divergenţă, se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice. În plus, prevederile legale criticate sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit art. 126 alin.
(2)din Constituţie, atributul exclusiv al legiuitorului. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală "Luarea hotărârii", şi art. 54 alin.
(4)din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, care au următorul conţinut: Art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală: "Dacă completul de judecată este format din doi judecători şi unanimitatea nu poate fi întrunită, judecarea cauzei se reia în complet de divergenţă." Art. 54 alin.
(4)din Legea nr. 304/2004: "Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă." Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin.
(1), referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, şi ale art. 124 alin.
(2), referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală reglementează modalitatea de luare a hotărârii în complet de divergenţă în situaţia în care nu poate fi întrunită unanimitatea. Aşa fiind, textul nu conţine nicio dispoziţie de natură a afecta principiul egalităţii în faţa legii a cetăţenilor, deoarece se aplică fără niciun fel de discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale. Trebuie menţionat că, în vederea înlăturării subiectivismului şi a oricăror suspiciuni privind atribuirea dosarelor, art. 53 din Legea nr. 304/2004 a instituit, ca un plus de garanţie a imparţialităţii judecătorilor, atât obligativitatea repartizării în mod aleatoriu, informatizat a cauzelor pe complete de judecată, cât şi principiul continuităţii completului de judecată, în baza căruia cauzele repartizate unui complet nu pot fi trecute la altul decât în condiţiile legii. Prevederile art. 54 alin.
(4)din Legea de organizare judecătorească individualizează persoanele care pot fi incluse în completul de divergenţă (preşedintele sau vicepreşedintele instanţei, preşedintele de secţie ori judecătorul din planificarea de permanenţă). Această enumerare nu conţine nicio dispoziţie care să aducă atingere în vreun fel principiilor constituţionale invocate, ordinea consemnată de legiuitor nefiind o enumerare prestabilită. Desemnarea unuia sau a altuia dintre cei patru judecători menţionaţi de textul legal criticat în vederea constituirii completului de divergenţă se va face ţinându-se seama de o multitudine de aspecte obiective, cum ar fi cauzele concrete aflate pe rolul unei instanţe, eliminarea posibilităţii de desemnare a preşedintelui de secţie dacă acesta face deja parte din complet etc. Acestea sunt însă mai mult criterii ce ţin de modul de aplicare a legii. În sfârşit, dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură, pe care, în virtutea art. 126 alin.
(2)din Constituţie, legiuitorul are deplina libertate să le adopte, Legea fundamentală necuprinzând norme referitoare la constituirea completelor de judecată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. 5 din Codul de procedură penală şi ale art. 54 alin.
(4)din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Gheorghe Ghiurău în Dosarul nr. 4.691/2005 al Tribunalului Bihor - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2006. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru -------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.