DECIZIE Nr. 62*) din 1 iunie 1994

(2)din Legea nr. 47/1992, constata următoarele: Prin Încheierea din 7 aprilie 1994 a Curţii de Apel Cluj, Secţia civilă şi de contencios administrativ, Curtea Constituţională a fost sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Decretului nr. 223/1974, invocată de recurentii reclamanţi Hriny Mihai, Hriny Magdalena şi Hriny David Iosif în Dosarul nr. 970/1993. În motivarea excepţiei, reclamanţii solicita să se verifice, sub aspectul constituţionalităţii, Decretul nr. 223/1974 "prin raportare la efectele produse de acesta după adoptarea actului Constituţiei", având în vedere ca atât Constituţia anterioară din anul 1965, cît şi Codul civil (art. 480) recunosteau, la data emiterii Decretului nr. 223/1974, dreptul de proprietate personală. Instanţa, în opinia exprimată, apreciază ca excepţia este nefondata retinind, în esenta, ca Decretul nr. 223/1974 a fost abrogat prin Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, iar Curtea Constituţională are competenţa de a verifica numai constituţionalitatea legilor în vigoare. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ, având în vedere susţinerile reclamanţilor, raportul întocmit de judecătorul desemnat, prevederile Decretului nr. 223/1974, ale art. 144 lit.

1. c)din Constituţie, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Cu privire la Decretul nr. 223/1974, se constată că prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 14 şi 15 din 10 martie 1993, definitive prin nerecurare, s-au respins ca vadit nefondate excepţiile de neconstituţionalitate a acestui decret, în principal, pentru următoarele motive: - Decretul nr. 223/1974 a fost expres abrogat prin Decretul-lege nr. 9/1989 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 9 din 31 decembrie 1989, iar intervenţia Curţii Constituţionale în aprecierea constituţionalităţii unei norme juridice care şi-a încetat existenta înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei ar fi nu numai contrară rolului şi funcţiilor sale constituţionale, dar şi o încălcare flagrantă a principiului neretroactivitatii legilor, de aceea, pentru a fi caracterizată ca o excepţie de neconstituţionalitate, în sensul art. 144 lit.
2. c)din Constituţie, este necesar ca ea sa priveasca o norma "în vigoare şi contrară Constituţiei"; - competenţa Curţii Constituţionale priveşte numai raporturile juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991; - caracterul vadit nefondat al excepţiei rezultă şi din împrejurarea ca se solicita constatarea neconstitutionalitatii Decretului nr. 223/1974 în raport cu Constituţia din 1965, ea însăşi abrogată. Potrivit art. 29 din regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept. Prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 27/1993 su nr. 36/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 1993 şi, respectiv, nr. 230 din 1993, s-a hotărît ca în situaţia în care o excepţie respinsă este reiterata, dar de către alte părţi - ca în speta -, decizia anterioară de respingere este obligatorie potrivit art. 145 alin.

(2)din Constituţie, astfel încât, atât timp cît motivele care au justificat-o subzistă, soluţia nu poate fi diferita. Rezultă deci ca modul în care au fost rezolvate excepţiile referitoare la Decretul nr. 223/1974, prin deciziile nr. 14 şi 15 din 10 martie 1993, îşi păstrează obligativitatea şi în ceea ce priveşte excepţia de faţa, neexistand nici un motiv ulterior pronunţării acestor decizii care să justifice, schimbarea soluţiei. Pe cale de consecinţa, excepţia invocată este vadit nefondata în sensul art. 24 alin.

(2)din Legea nr. 47/1992. Ca atare, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al art. 13 alin.

(1)lit. A.c) şi al art. 24 alin.

(2)din Legea nr. 47/1992, în unanimitate, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 223/1974, invocată de Hriny Mihai, Hriny Magdalena şi Hriny David Iosif în Dosarul nr. 970/1993 al Curţii de Apel Cluj, Secţia civilă şi de contencios administrativ. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa din 1 iunie 1994. PREŞEDINTE, prof. univ. dr. Antonie Iorgovan Magistrat-asistent, Constantin Burada --------------