DECIZIE nr. 70 din 28 aprilie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 26 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 9 iunie 1998 Ioan Muraru - preşedinte Costica Bulai - judecător Mihai Constantinescu - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Paula C. Pantea - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent Pe rol, pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a art. 26 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, invocată de Oprea Gheorghe în Dosarul nr. 8.198/1996 al Judecătoriei Oradea. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 21 aprilie 1998, în prezenta lui Oprea Gheorghe şi a reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa Consiliului Judeţean Bihor - Comisia judeteana de aplicare a Legii nr. 112/1995, legal citata, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 28 aprilie
- CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Judecătoria Oradea, prin Încheierea din 27 februarie 1997, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 26 din Legea nr. 112/1995, ridicată de Oprea Gheorghe. În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 112/1995 sunt neconstituţionale, întrucât încalcă prevederile art. 41 din Constituţie, potrivit cărora proprietatea privată este ocrotită de lege, şi ca orice despăgubire este stabilită de comun acord cu proprietarul, iar în caz de divergenta, prin justiţie. Se arata ca despăgubirea primită pentru cele cinci apartamente ale sale, care au fost trecute în proprietatea statului, a fost derizorie şi nu a reprezentat o reparatie efectivă şi legală. Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca excepţia este vadit nefondata, deoarece art. 26 din Legea nr. 112/1995 nu contravine art. 41 din Constituţie, ci doar exceptează anumite categorii de persoane de la beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de lege. În speta, actul normativ prin care s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea statului, respectiv art. 56 alin. 2 din Legea nr. 4/1973, este anterior Constituţiei din anul
- Potrivit art. 24 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca art. 26 din Legea nr. 112/1995 nu contravine Constituţiei, ci exceptează de la beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de lege pe foştii proprietari ale căror locuinţe au trecut în proprietatea statului "cu plata unor despăgubiri" sau "prin hotărâri judecătoreşti penale ori în temeiul Legii nr. 18/1968". Aspectul referitor la cuantumul insuficient al despăgubirilor primite nu priveşte constituţionalitatea legii, ci interpretarea şi aplicarea acesteia, care sunt de competenţa exclusiva a instanţelor judecătoreşti. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele: În temeiul art. 144 lit.
- c)din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocată. Art. 26 din Legea nr. 112/1995 stabileşte ca foştii proprietari ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, cu plata unor despăgubiri, nu mai beneficiază de măsurile reparatorii reglementate de lege, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 2 alin. 2 din aceasta. Alin. 2 al art. 26 dispune ca măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 112/1995 sa nu se aplice în cazul imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului prin hotărâri judecătoreşti penale ori în temeiul Legii nr. 18/1968. La alin. 3 al art. 26 din Legea nr. 112/1995 se stipulează ca suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor, rămân în proprietatea statului. În speta, Curtea constata ca autorul excepţiei se referă la cuantumul insuficient al despăgubirii primite la data trecerii celor cinci apartamente ale sale în proprietatea statului în temeiul Legii nr. 4/1973. Potrivit art. 26 alin. 1 din Legea nr. 112/1995, foştii proprietari ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, cu plata unor despăgubiri, nu mai beneficiază de măsurile reparatorii reglementate de lege, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 2 alin. 2. Prevederea citata nu exclude însă posibilitatea ca imobilele trecute în proprietatea statului sa constituie obiectul unei reglementări viitoare. Aceasta soluţie legislativă este prevăzută în mod expres la art. 25 din Legea nr. 112/1995, care stabileşte ca, prin legi speciale, se vor reglementa situaţiile juridice ale altor imobile decât cele care fac obiectul acestei legi, trecute în proprietatea statului înainte de 22 decembrie 1989, indiferent de destinaţia lor iniţială, inclusiv ale celor demolate pentru cauze de utilitate publică. Asadar, în fapt, problema despăgubirilor primite de proprietari la data trecerii imobilului în proprietatea statului nu constituie ea însăşi o problemă de constituţionalitate a Legii nr. 112/1995, ea reprezentând obiectul unei reglementări legislative ulterioare, de domeniul unor legi speciale, astfel ca, în prezent, Curtea Constituţională nu este competenţa să se pronunţe asupra acestei probleme. În acest sens Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 48 din 7 martie 1997, rămasă definitivă în urma respingerii recursului prin Decizia nr. 471 din 18 noiembrie 1997, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 10 februarie 1998. Deoarece nu au intervenit elemente noi care să determine modificarea practicii Curţii, soluţia pronunţată îşi menţine valabilitatea şi în acest dosar. Totodată, cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 112/1995, Curtea s-a pronunţat prin decizii definitive şi obligatorii, dintre care menţionăm Decizia nr. 278 din 30 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 26 februarie 1998, şi Decizia nr. 549 din 4 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 11 februarie 1998. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
- c)şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.
(1)lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, invocată de Oprea Gheorghe în Dosarul nr. 8.198/1996 al Judecătoriei Oradea. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 1998. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu ---------