DECIZIA nr. 583 din 8 octombrie 2019

(2)pct. 3 și alin.

(3)din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 142 din 21 februarie 2020 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin.

(2)pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 291/57/2017 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.170D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că instanța constituțională s-a mai pronunțat asupra unor critici similare, spre exemplu, prin Decizia nr. 819 din 11 decembrie
4. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 29 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 291/57/2017, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin.

(2)pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației în anulare formulată împotriva unei decizii a Curții de Apel Alba Iulia prin care a fost respins apelul formulat de autoarea excepției de neconstituționalitate. ...

1. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât limitează exercitarea contestației în anulare numai împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele de recurs. Or, în condițiile în care hotărârile judecătorești pronunțate în materia restituirii dreptului de proprietate - Legea nr. 165/2013 - nu sunt susceptibile de toate gradele de jurisdicție, fiind prevăzută doar calea de atac a apelului, și nu și cea a recursului, se apreciază că, în acest mod, sunt încălcate drepturile constituționale invocate. ...
2. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că apelul are caracter devolutiv, instanța de apel statuând în fapt și în drept. ...
3. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ...

1. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții, spre exemplu, Decizia nr. 483 din 23 iunie
2. ...
3. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
4. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 11. – Art. 503 alin.

(2)pct. 3:

(2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:[...]3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; ... ... – Art. 503 alin.

(3): „

(3)Dispozițiile alin.

(2)pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“ ... ... 12. În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, având în prezent următorul cuprins: „

(3)Dispozițiile alin.

(2)se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“ ... 13. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin.

(1)și ale art. 31 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispozițiile legale criticate în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/

1. ...
2. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. ...
3. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai examinat dispozițiile legale criticate din perspectiva unor critici similare, spre exemplu, prin Decizia nr. 57 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 31 mai 2018, constatând constituționalitatea acestora. Curtea a reținut că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. ...
4. Ca atare, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție. ...
5. Curtea a mai observat că o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanța care va soluționa contestația în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul. ...
6. Având în vedere că, până în prezent, nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ...
7. Distinct de cele arătate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale în prezenta cauză, precum și pronunțării deciziei antereferite, Parlamentul a modificat dispozițiile art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă, în sensul dorit de autoarea excepției de neconstituționalitate. Astfel, în prezent, enumerarea de la art. 503 alin.

(3)din Codul de procedură civilă include și art. 503 alin.

(2)pct. 3 din Codul de procedură civilă. Acest fapt, în sine, nu reprezintă un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții. Constatarea, în trecut, a constituționalității soluției legislative criticate în prezenta cauză nu poate fi înțeleasă decât în sensul că aceasta se situează în marja de apreciere a legiuitorului primar în reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de atac, în particular a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum și a motivelor pentru care poate fi formulată. ... 20. Așa cum a subliniat Curtea în Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, prin care a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 503 alin.

(2)din Codul de procedură civilă, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Bělěs și alții împotriva Republicii Cehe, paragraful 61, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere. ... 21. Ca atare, constatarea constituționalității soluției legislative criticate în cauza de față și care a fost înlocuită de către Parlament prin Legea nr. 310/2018 nu poate fi înțeleasă ca o statuare a faptului că această soluție era/este singura compatibilă cu Constituția. ... 22. * Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 4 noiembrie 2019. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 291/57/2017 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 503 alin.

(2)pct. 3 și alin.

(3)din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 8 octombrie 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----