← România

DECIZIA nr. 262 din 23 aprilie 2019

DECIZIA nr. 262 din 23 aprilie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 667 din 9 august 2019 Valer Dorneanu- președintePetre Lăzăroiu- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorLivia Doina Stanciu- judecătorSimona-Maya Teodoroiu- judecătorVarga Attila- judecătorPatricia Marilena Ionea- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

  1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Gheorghe Manea, Radu Stancu, Aurel Dumbravă, Constantin Udrea și Cezarian Buga - judecători la Curtea Militară de Apel București, Viorica Stoian, Mihaela Vișinoiu, Floarea Soare, Maria Mareș, Elena Popa, Liliana Moise, Minodora Elena Lazăr, Cristina Mioara Vreanu, Mihaela Ciurcă, Eugen Cristian Luchian și Iulian Marius Sîrbu - personal auxiliar de specialitate, personal conex și Marcel Bodeanu, Dumitru Comănoiu, Gheorghe Stan, Dan Vilan și Florina Lebe - personal auxiliar de specialitate, personal conex și personal contractual în cadrul Curții Militare de Apel București în Dosarul nr. 7.342/2/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.297D/
  2. ...
  3. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
  4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispozițiile de lege care prevăd că pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază în cadrul unei instituții se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în acte normative, cu excluderea celor prevăzute prin hotărâri judecătorești, au fost deja declarate neconstituționale prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie
  5. Ceea ce rămâne ca obiect al sesizării Curții Constituționale este art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care definește sintagma „fiecare funcție“, față de care nu sunt aduse critici concrete de neconstituționalitate, distincte de cele aduse textului de lege deja constatat ca fiind neconstituțional. Prin urmare, pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, așa cum se impune după pronunțarea Deciziei nr. 794 din 15 decembrie
  6. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
  7. Prin Sentința civilă nr. 1.731 din 11 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 7.342/2/2016, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Manea, Radu Stancu, Aurel Dumbravă, Constantin Udrea și Cezarian Buga - judecători la Curtea Militară de Apel București, Viorica Stoian, Mihaela Vișinoiu, Floarea Soare, Maria Mareș, Elena Popa, Liliana Moise, Minodora Elena Lazăr, Cristina Mioara Vreanu, Mihaela Ciurcă, Eugen Cristian Luchian și Iulian Marius Sîrbu - personal auxiliar de specialitate, personal conex și Marcel Bodeanu, Dumitru Comănoiu, Gheorghe Stan, Dan Vilan și Florina Lebe - personal auxiliar de specialitate, personal conex și personal contractual în cadrul Curții Militare de Apel București. ...
  8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că dispozițiile art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 43/2016, sunt contrare art. 16, art. 1 alin.

(4), art. 124 și 126 din Constituție. În acest sens, arată că dispozițiile de lege care prevăd că pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în acte normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești creează o discriminare între persoanele care au obținut anterior recunoașterea unor indemnizații mărite prin hotărâre judecătorească și cei care nu au apelat la justiție. Astfel, se ajunge în situația în care persoane care se află în situații profesionale identice să fie salarizate diferit. De asemenea, arată că hotărârile judecătorești excluse de executiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 au interpretat și au aplicat acte normative cu caracter general din domeniul salarizării. Excluderea expresă din sfera legalității a hotărârilor judecătorești, a căror autoritate de lucru judecat determină prezumția de dezlegare a problemei de drept și a căror forță executorie derivă tot din lege este de natură a afecta un principiu fundamental al statului de drept, respectiv principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, consacrat de art. 1 alin.
(4)din Legea fundamentală. Interpretarea restrictivă a noțiunii de „drepturi salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“ cu excluderea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești conduce la excluderea din ordinea juridică a situațiilor în care legea, cu aplicabilitate generală, a fost aplicată în favoarea unei persoane prin hotărâri judecătorești, cu atât mai mult cu cât acestea au fost date în aplicarea unor legi cu aplicabilitate generală. Aceste hotărâri se deosebesc de ipotezele în care, tot prin hotărâre judecătorească, ar fi fost recunoscute drepturi în baza unor situații de fapt particulare, cum ar fi sporul de doctorat, fără aplicabilitate generală. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, invocând dispozițiile art. 29 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, constatând că, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate referitoare la acest text de lege. De asemenea, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, constatând că, în realitate, critica formulată de autorii excepției nu privește acest text de lege, precum și excepția privind dispozițiile art. 3^1 alin. (1^4) din aceeași ordonanță de urgență, întrucât acestea nu sunt incidente în cauză. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, se limitează la a arăta doar că este admisibilă, fără a-și exprima opinia cu privire la temeinicia acesteia. ... 7. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ...
  1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
  2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ...
  1. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, așa cum au fost introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august
  2. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: „Sintagma «fiecare funcție» prevăzută la alin.
(1)reprezintă funcțiile prevăzute în aceeași anexă, capitol, literă, număr și număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“ ... 11. Curtea constată că acest text de lege a fost abrogat prin art. 44 alin.
(1)pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, însă, având în vedere cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și incidența în cauză a dispozițiilor de lege criticate, Curtea urmează să analizeze dispozițiile de lege cu care a fost invocată. ... 12. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate contravin următoarelor prevederi ale Legii fundamentale: art. 1 alin.
(4)privind principiul separației puterilor în stat, art. 16 alin.
(1)referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și art. 126 privind instanțele judecătorești. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că argumentele de neconstituționalitate invocate de autorii excepției privesc în mod exclusiv reglementarea care exclude drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești de la stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice, de care trebuie să beneficieze, începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice, potrivit art. 3^1 alin.
(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Or, reglementarea criticată este cuprinsă în art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, potrivit căruia „în aplicarea prevederilor alin.
(1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești.“ În mod corect, instanța de judecată a respins ca inadmisibilă sesizarea Curții Constituționale cu privire la acest text de lege, întrucât, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, instanța de contencios constituțional a constatat neconstituționalitatea acestor dispoziții de lege, reținând, în esență, că „pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.“ De asemenea, Curtea a precizat că, efect al neconstituționalității art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016), nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare la care se face egalizarea prevăzută de art. 3^1 alin.
(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016) trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică (paragrafele 31 și 32). ...
  1. Cât privește dispozițiile art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea constată că, față de acestea, autorii excepției nu au formulat o critică distinctă. De altfel, raportându-se la aceleași texte constituționale care au fost invocate și în prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, paragraful 33, a arătat că acestea nu sunt neconstituționale. ...
  2. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.
(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Manea, Radu Stancu, Aurel Dumbravă, Constantin Udrea, Cezarian Buga, Viorica Stoian, Mihaela Vișinoiu, Floarea Soare, Maria Mareș, Elena Popa, Liliana Moise, Minodora Elena Lazăr, Cristina Mioara Vreanu, Mihaela Ciurcă, Eugen Cristian Luchian, Iulian Marius Sîrbu, Marcel Bodeanu, Dumitru Comănoiu, Gheorghe Stan, Dan Vilan, Florina Lebe în Dosarul nr. 7.342/2/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.