HOTĂRÎRE Nr. 3 din 16 martie 1994

(2)din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NASTASE PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN Anexa 1 RAPORTUL DE ACTIVITATE AL FONDULUI PROPRIETĂŢII DE STAT PE ANUL 1993 Capitolul 1 Cadrul legislativ şi organizatoric al funcţionarii F.P.S. 1.

1. Cadrul legislativ Activitatea Fondului Proprietăţii de Stat (F.P.S.) s-a desfăşurat în conformitate cu legislaţia în vigoare : Legea nr. 15/1990 şi Legea nr. 58/
2. În cursul anului 1993 cadrul legislativ care reglementează procesul privatizării şi, implicit, activitatea Fondului Proprietăţii de Stat a fost completat cu o serie de acte normative ca: - modificarea Legii investiţiilor străine (Legea nr. 35/1991) care, prin Legea nr. 57/1993 a eliminat unele interpretări ale legii şi a instituit facilităţi privind transferul integral al profitului şi al capitalului social deţinute de partenerul străin; - crearea şi funcţionarea fondurilor de investiţii (Ordonanţa Guvernului nr. 24/1993) - intermediari necesari în domeniul investiţiilor financiare; - Legea contractului de management; - instituirea regimului de supraveghere financiară (Hotărârea Guvernului nr. 301/1993) care, prin Comitetul de Restructurare analizează activităţile celor 30 de unităţi nominalizate şi face propuneri de restructurare/lichidare a societăţilor comerciale vizate; - instituirea regimului de incapacitate de plată, pe baza Legii nr. 76/1992 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 23/1993, prin care Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României au declarat primele 20 societăţi comerciale în stare de prefaliment; - eliminarea controlului statului asupra preţurilor, prin Hotărârea Guvernului nr. 206/1993; - eliminarea cotei de adaos comercial; - descurajarea creării de arierate, ca urmare a amendării Legii nr. 76/1992, prin introducerea unor penalităţi zilnice. Cadrul legislativ existent în domeniu în anul 1993 poate fi apreciat ca incomplet, el nesatisfăcând decît într-o mica măsura cerinţele impuse de accelerarea procesului de privatizare. 1.
3. Organizarea Fondului Proprietăţii de Stat Fondul Proprietăţii de Stat şi-a desfăşurat activitatea pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a F.P.S., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 643/
4. În cursul anului, ca urmare a evoluţiei cadrului legislativ, al analizelor de stare efectuate de Fondul Proprietăţii de Stat şi firme de consultanţa, suportul organizatoric a fost restructurat, perfectionat şi adaptat mai bine condiţiilor concrete necesare realizării obiectivelor prevăzute de Legea nr. 58/
5. - F.P.S. dispune de o structura organizatorică şi de personal de specialitate, de proceduri şi tehnici manageriale, care-i permit sa satisfacă în mai mare măsura realizarea obiectivelor sale. Structura actuala a F.P.S. cuprinde următoarele direcţii: strategie, politica economică şi metode

(1); restructurare-privatizare

(5); operaţiuni de supraveghere

(1); coordonare filiale şi reprezentanţi

(1); actionariat şi fonduri

(1); control documentare-restructurare-privatizare

(1); buget-finanţe-contabilitate

(1); management şi administrativ

(1). - Numărul de personal, în total 148, astăzi, poate fi apreciat ca fiind insuficient în raport cu ritmul cerut de privatizare şi de calitatea acestui proces. - Baza materială a F.P.S. se apreciază ca fiind necorespunzătoare: - Sediul din C.A. Rosetti nr. 21 - în proces de renovare şi dotare cu instalaţiile necesare desfăşurării activităţii are o capacitate redusă (pentru circa 200 de angajaţi). - Dotarea cu birotica este în curs de realizare. - Informatizarea proceselor şi procedurilor este la început. - Dotările efectuate şi cele în curs nu au fost în măsura sa faciliteze o activitate normală. Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a F.P.S. (Hotărârea Guvernului nr. 643/1992), Consiliul de administraţie a indrumat întreaga activitate a F.P.S. Consiliul de administraţie a funcţionat în cadrul legal, membrii săi indeplinindu-şi obligaţiile ce le revin conform legii. Consiliul de administraţie a hotărît delegarea unor competente preşedintelui consiliului de administraţie şi directorului general executiv, imprimând procesului un caracter de descentralizare. - Inexistenta filialelor judeţene a ingreunat procesul şi ritmul privatizării, ceea ce a condus la urgentarea constituirii acestora. 1.

1. Formarea patrimoniului gestionat de F.P.S. Patrimoniul gestionat de F.P.S. este format din cota de 70% din capitalul social al: - societăţilor comerciale şi societăţilor cu răspundere limitată; - societăţilor comerciale formate prin asocierea societăţilor comerciale cu acţionar unic statul român; - regiilor autonome ce se transforma prin hotărâri ale Guvernului în societăţi comerciale. Absenta unor reglementări juridice suficient de explicite referitoare la modul de transfer al proprietăţii de stat în patrimoniul F.P.S. (executanţi, termene, sancţiuni) a determinat necunoaşterea exactă a patrimoniului gestionat de F.P.S. Astfel, în evidenta F.P.S. au fost transferate un număr de circa 5.934 societăţi comerciale cu 4,17 milioane angajaţi şi cu un capital social de 11.661 miliarde lei. În municipiul Bucureşti s-a definitivat transferul pentru un număr de numai 520 societăţi comerciale, faţă de 1.081 societăţi comerciale (baza de date F.P.S.) sau 883 societăţi comerciale (baza de date A.N.P.). În ceea ce priveşte înregistrarea societăţilor comerciale la Registrul comerţului cu F.P.S. şi Fondurile Proprietăţii Private (F.P.P.) acţionari, în baza actelor de transmitere, s-a constatat ca un număr de circa 2.300 societăţi comerciale, deşi au semnat actele de transmitere, acestea nu sunt înregistrate la Registrul comerţului, întârziind încheierea procesului juridic. Datorită acestui fenomen a apărut intirzierea numirii reprezentanţilor F.P.S. şi F.P.P. în adunarea generală a acţionarilor. Actul intitulat "Acord al acţionarilor", semnat între F.P.S. şi F.P.P. reglementează coordonarea celor două instituţii implicate în gestionarea societăţilor comerciale şi în privatizarea-restructurarea lor. A fost aprobat Contractul de reprezentare, care stabileşte limitele organizatorice şi decizionale în care îşi desfăşoară activitatea reprezentantul F.P.S în adunarea generală a acţionarilor. În luna septembrie a început numirea reprezentanţilor şi semnarea contractelor, pe baza propunerilor înaintate de diverse ministere, organisme şi instituţii. Până la data raportului s-au realizat numirile reprezentanţilor în 35 de judeţe. 1.
2. Sistemul de relaţii cu ministerele şi alte instituţii şi organisme de stat Cadrul legislativ implica în procesul privatizării diverse organisme şi instituţii: Agenţia Naţionala pentru Privatizare (A.N.P.), Agenţia Română de Dezvoltare (A.R.D.), Consiliul de Coordonare, Strategie şi Reforma Economică (C.C.S.R.E.), Fondul Proprietăţii de Stat (F.P.S.), Fondurile Proprietăţii Private (F.P.P.), ministere etc., cu atribuţii bine definite. Conlucrarea strinsa între aceste instituţii a avut un rol însemnat în conceperea, coordonarea şi derularea proceselor de privatizare şi restructurare în anul
3. Activitatea F.P.S. ca gestionar al participatiei statului în societăţile comerciale a depins în buna măsura de colaborarea cu ministerele şi cu alte instituţii abilitate cu coordonarea şi elaborarea politicii de reforma, la nivel macroeconomic şi sectorial. Atingerea obiectivelor prevăzute în "Strategia de reforma economico-socială a programului de guvernare", cît şi strategia de privatizare a F.P.S. a presupus o abordare coerenta a problematicii. Consiliul de Coordonare, Strategie şi Reforma Economică, prin integrarea diferitelor componente ale reformei elaborate în diverse instituţii şi asistate de diferite programe de finanţare multilaterala şi bilaterala, elaborează strategii de ajustare structurală, cu obiective pe termen mediu şi lung, privind ansamblul economiei româneşti, iar F.P.S. elaborează strategii de privatizare şi restructurare la nivelul societăţii comerciale. F.P.S. a ţinut seama în deciziile sale de orientările macroeconomice ale programului de reforma, fără sa susţină ca pe parcursul anului ar fi existat o sistematica colaborare de analiza şi decizie cu C.C.S.R.E În relaţia F.P.S. - ministere au apărut greutăţi generate de problematica delimitării sferei de activitate şi statuarea modului de colaborare. Ministerele fiind în prezent într-un proces de modificare a rolului lor, atribuţiile principale ale acestora fiind legate de elaborarea strategiilor sectoriale, ele se adapteaza mai greu acestui statut. Modificarea atribuţiilor ministerelor prin dinamica legislaţiei şi a instituţiilor a creat o aparenta dezorientare a lor, prin dispariţia brusca a unor activităţi "traditionale". Din acest motiv au apărut şi unele incoerente referitoare la atribuţii, care au influentat negativ relaţiile cu F.P.S. O conlucrare buna a fost realizată cu Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (M.L.P.A.T.) şi Ministerul Turismului. Astfel, M.L.P.A.T. a colaborat eficient în realizarea privatizării în
4. Ministerul Turismului, prin analizele şi studiile efectuate, a informat permanent F.P.S., atât asupra impedimentelor constatate (incertitudini patrimoniale, rezultate nesatisfacatoare ale locatiilor de gestiune şi închiriere etc.), cît şi asupra soluţiilor de privatizare. O modalitate importanţa a colaborării F.P.S. - ministere, a constituit-o atragerea specialiştilor din diverse ramuri de activitate economică la acţiunile F.P.S., în principal, la gestionarea societăţilor comerciale privatizabile prin: - mandatarea în calitate de reprezentanţi ai F.P.S. în adunările generale ale acţionarilor, a specialiştilor din ministere; - constituirea societăţilor de strategie formate pentru grupuri de societăţi comerciale angrenate în proiecte mai ample şi de durata vizind privatizarea şi restructurarea subsectoriala sau intersectoriala - pe lantul productiv. Constituite sau contractate de către acţionari, potrivit legii, utilizînd specialişti în management financiar, industrial şi comercial, inclusiv din ministere, aceste echipe multidisciplinare vor asigura strategia comuna, elaborarea, derularea şi managementul proiectelor respective de restructurare-privatizare la nivelul grupului de societăţi. Se imbina astfel utilizarea eficienta a fondului restrîns de specialişti (cu orientare de piaţa) cu descentralizarea şi accelerarea procesului. În procesul de restructurare, rolul ministerelor este complex, el presupunind participarea directa a acestora de la identificarea societăţilor comerciale restructurabile, care trebuie să ţină seama de viziunea strategica de ansamblu, dar şi de caracteristicile individuale şi "istorice" ale fiecărei societăţi comerciale până la finalizarea acţiunii. Lipsa criteriilor, optiunilor şi orientarilor de restructurare sectoriala/ subsectoriala în studiile elaborate de către ministere, a ingreunat selectarea societăţilor comerciale supuse regimului de supraveghere financiară, precum şi a societăţilor comerciale declarate în incapacitate de plată. Potrivit prevederilor legale cu care este abilitata A.N.P., de elaborare a normelor metodologice de organizare şi vînzare de acţiuni şi active, F.P.S. şi A.N.P. au elaborat Normele metodologice nr. 1/1992 privind procedura standard de vînzare a acţiunilor societăţilor comerciale mici. În baza acestei metodologii, s-au asigurat facilităţi din partea F.P.S. pentru asociaţia ("Programul acţiunii salariaţilor") salariaţilor şi conducerii societăţii, de natura sa sporeasca interesul şi potenţialul acestora de participare în procesul de privatizare. Colaborarea F.P.S. cu A.N.P. s-a desfăşurat în condiţiile legii, A.N.P. pastrindu-şi rolul de coordonare a activităţii de privatizare pe ansamblu; F.P.S., în exercitarea rolului sau, a beneficiat de o serie de elemente informationale existente în gestiunea A.N.P. Având în vedere rolul investiţiilor străine în procesul de privatizare şi restructurare, în colaborare cu A.R.D. s-au întreprins acţiuni pentru menţinerea şi dezvoltarea contactelor cu potenţiali investitori străini şi pentru îmbunătăţirea cadrului metodologic, care reglementează înfiinţarea societăţilor comerciale mixte. Capitolul 2 Elemente strategice privind procesul de privatizare 2.
5. Obiective urmărite Obiectivul major al procesului de privatizare - transferul efectiv de proprietate, care să genereze comportamente responsabile din partea noilor proprietari şi apariţia unor entităţi economice eficiente, competitive, mai dinamice, cu o capacitate sporită de adaptabilitate la mediul concurential intern şi internaţional - a fost urmărit sistematic de către Fondul Proprietăţii de Stat. Orientările strategice de privatizare ale F.P.S., pentru anul 1993, au decurs din strategia de reforma economico-socială a Programului de guvernare şi au ţinut seama de analizele sectoriale ale ministerelor, în măsura disponibilităţii şi utilităţii acestora în raport cu specificitatea procesului de privatizare. Aceste orientări au vizat: - privatizarea cu prioritate a societăţilor comerciale mici; - demararea şi accelerarea privatizării societăţilor comerciale mici din domeniul agriculturii şi transportului rutier; - privatizarea societăţilor comerciale mijlocii prin diverse metode şi combinatii de metode; - restructurarea societăţilor comerciale în vederea pregătirii lor pentru privatizare; - descentralizarea privatizării prin mandatarea societăţilor de strategie constituite, în elaborarea proiectelor de restructurare şi privatizare şi implementarea acestora; - pregătirea acţiunilor de privatizare, procedurile şi normele metodologice elaborate au constituit premisele pentru accelerarea procesului de privatizare în anul
6. 2.
7. Metode şi mijloace aplicate Conform prevederilor art. 46 din Legea nr. 58/1991, vânzarea acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţilor comerciale deţinute de F.P.S. către persoane fizice sau juridice române sau străine s-a realizat prin următoarele metode: - oferta publică; - vânzarea pe bază de licitaţie deschisă sau licitaţie cu participanţi preselectionati; - vânzarea prin negociere directa; - combinatii ale metodelor de mai sus. Combinarea metodelor de privatizare s-a aplicat, de regula, în cazurile în care din analiza societăţii comerciale s-a constatat necesitatea asigurării unei structuri optime a actionariatului (investitor strategic şi/sau actionariat public) sau în cazurile societăţilor comerciale ale căror acţiuni s-au putut vinde în mai multe etape. Alegerea metodei sau a combinatiei de metode de vînzare s-a decis de către acţionari (F.P.S. şi F.P.P.) de la caz la caz, prin planul de privatizare aprobat pentru fiecare societate comercială, elaborat în urma unor analize sau conform procedurilor aplicabile pentru unele categorii de societăţi comerciale selectate. Pentru asigurarea unei dinamici susţinute a procesului de privatizare, societăţile comerciale mici s-au privatizat conform metodologiei standard prin ofertarea la un preţ egal cu valoarea patrimoniului net reevaluat existent la data ultimei raportări contabile, fiind exceptate cele stabilite de Consiliul de administraţie al F.P.S. Ţinând seama de condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea societăţile comerciale din agricultura, precum şi cele din transportul rutier, F.P.S. în colaborare cu ministerele coordonatoare au stabilit norme metodologice specifice pentru demararea şi accelerarea privatizării în aceste domenii. Privatizarea societăţilor comerciale mijlocii s-a făcut prin vânzarea de acţiuni prin negociere directa, în doua variante: vânzarea unui pachet de acţiuni către un investitor strategic sau către o asociaţie dintre salariaţi şi conducere; şi vânzarea de pachete de acţiuni prin licitaţie. La vânzarea de acţiuni prin negociere directa, valoarea de vînzare a acţiunilor s-a evaluat în funcţie de valoarea patrimoniului, a profitului prognozat şi o estimare a preţului pieţei. Capitolul 3 Desfăşurarea procesului de privatizare 3.
8. Condiţiile economico-sociale Procesul de privatizare s-a desfăşurat în anul 1993 în condiţii economico-sociale caracterizate prin: - producţia industriala realizată pe primele 8 luni ale anului a înregistrat o tendinta constanta de redresare comparativ cu realizarile din perioadele corespunzătoare din anul
9. Contribuţia decisiva la acest proces de redresare au avut-o sectoarele extractiv şi energetic, în timp ce unele ramuri ale industriei prelucratoare se menţin încă sub nivelul realizarilor anului trecut; - rata inflaţiei a crescut, cu tendinta de majorare spre sfârşitul anului. În medie, pe primele 8 luni, rata lunară a inflaţiei a fost de 12,1%, superioară anului 1992; - rata somajului a atins 9% din populaţia activa la începutul anului
10. Se atinge astfel un prag ingrijorator, cu consecinţe sociale; - devalorizarea monedei naţionale este în continua creştere. Faţa de începutul anului 1993, cursul de schimb al leului faţă de dolar a crescut de la 480 la 1.050, având consecinţe importante asupra comerţului exterior; - deficitul balanţei de plati a comerţului exterior s-a menţinut în anul 1993; - soldul balanţei comerciale a continuat să fie negativ, înregistrând un deficit de circa 500 milioane dolari. 3.
11. Factori de influenţa Privatizarea, proces complex şi de durata, a fost influentata în anul 1993 de o serie de factori: - blocajul financiar - menţinerea în circuitul economic a societăţilor comerciale nerentabile; - lipsa de capital autohton; - informarea insuficienta a populaţiei cu privire la procesul de privatizare; - deficitul din bugetul de stat nu a făcut posibila sprijinirea financiară a procesului de restructurare şi privatizare; - evoluţia cursului de schimb al leului; - absenta unei pieţe de capitaluri (legea bursei de valori); - interesul scăzut al investitorilor străini. În procesul de privatizare în anul 1993, întreprinzătorii străini nu au fost interesaţi în cumpărarea de acţiuni la societăţi comerciale ci şi-au canalizat fondurile financiare spre mărirea capitalului social la societăţile existente; - obţinerea titlurilor de proprietate asupra terenurilor, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 834/1992, se realizează deosebit de greu pe întregul lant de avize. Din primele 3 liste de societăţi comerciale mici, care insumeaza 421 societăţi, un număr de 77 societăţi nu au titlu de proprietate asupra terenurilor. De asemenea, exista multe situaţii litigioase, atât în cadrul societăţilor comerciale propuse a se privatiza, cît şi în relaţiile acestora cu terţii, care impieteaza asupra privatizării. 3.
12. Evaluarea perspectivelor privatizării în raport cu "starea" sistemului economic Având în vedere situaţia economico-socială concretă a României, precum şi dificultăţile intimpinate în procesul de privatizare în anul 1993, durata acestuia estimată realist va fi mai mare de 7 ani. Din experienta acumulată în anul 1993 rezultă următoarele constatări: - privatizarea standard, conform Normelor metodologice nr. 1/1992, sub raportul condiţiilor de creditare (avans, termen final de plată), este aplicabilă numai pentru societăţile comerciale mici şi, în unele cazuri, şi societăţilor comerciale mijlocii. Având în vedere situaţia financiară a cumparatorilor potenţiali şi faptul ca ratele de rambursare sunt dimensionate potrivit profitului net estimat în planul de afaceri al societăţii, va creşte ponderea societăţilor comerciale pentru care, atât preţul acţiunilor, bazat pe activul net, cît şi durata de 6 ani a creditului F.P.S. nu sunt accesibile cumparatorilor reali. Aceasta va crea, în anul 1994, necesitatea modificării procedurii standard, în sensul reducerii preţului şi al extinderii duratei şi volumului creditului acordat de F.P.S., pentru a menţine prioritatea societăţilor mici şi preferinta pentru oferta salariaţilor şi conducerii; - şi în cazul societăţilor comerciale mici, care se preteaza la metoda standard de privatizare, exista unele dificultăţi pentru cele din transportul rutier, servicii pentru agricultura, comerţ, turism; principalele dificultăţi privind clarificarea situaţiei patrimoniale a societăţilor depind de aplicarea altor legi (Legea fondului funciar, regimul bunurilor confiscate abuziv) şi, împreună cu durata de soluţionare a litigiilor aferente, vor greva şi în următorii ani numărul de societăţi privatizabile; - societăţile mari necesita o perioadă mai mare de pregătire a privatizării şi un capital financiar substanţial acumulat în sectorul privat şi atras din exterior. Rolul de catalizator al investiţiilor străine în procesul de restructurare şi privatizare este încă departe de a fi atins. Volumul mediu anual al investiţiilor străine de circa 200 milioane dolari, precum şi preponderenta orientare a companiilor cu capital străin constituite spre sectorul de comerţ nu au creat fluxurile de investiţii străine necesare, care să aibă impact semnificativ; - insuficienta numerică a personalului din instituţiile implicate în procesul de privatizare, precum şi faptul ca acest personal se afla în curs de formare şi specializare; - existenta unor disfunctii în colaborarea dintre F.P.S., F.P.P., ministere, A.N.P. şi societăţile comerciale etc. Capitolul 4 Acţiuni şi rezultate în privatizare şi restructurare în anul 1993 4.
13. Vinzari de acţiuni Vînzarea acţiunilor societăţilor comerciale gestionate de F.P.S. s-a făcut către persoane fizice şi juridice române sau străine prin următoarele metode: - oferta publică; - vânzarea pe bază de licitaţie; - vânzarea prin negociere directa; - combinatii ale metodelor de mai sus. Până în prezent, F.P.S. a selectat şi publicat un număr de 669 societăţi comerciale, însumând un capital social de 383 miliarde lei, care au început pregătirea privatizării, la care se adauga cele 3 societăţi în lichidare cu capital social de 15,4 miliarde lei. Faţa de un capital social total, conform datelor din bilanţul contabil la 31.12.1992, în valoare de 11.649 miliarde lei, F.P.S. a oferit spre vînzare acţiuni, care insumeaza un capital ce reprezintă circa 3,5% din acesta. Se afla în curs de aprobare lista nr. 5 cuprinzând circa 154 societăţi comerciale mici, oferite de către F.P.S. spre privatizare. Privatizarea societăţilor comerciale de către F.P.S. a început, practic, în luna aprilie 1993, iar prima lista cu societăţile comerciale mici propuse pentru privatizare s-a publicat pe 9 martie 1993 în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. În prima faza a procesului de privatizare s-a consumat un volum mare de timp cu acordarea de consultanţa pentru investitori, salariaţi şi conducerile societăţilor comerciale, privind aplicarea prevederilor legii (inclusiv a Legii nr. 31/1990). În acelaşi timp, personalul F.P.S. s-a implicat efectiv în soluţionarea multiplelor probleme legate de aplicarea de către societăţile comerciale a normelor legale privind procesul de privatizare. 4.
14. Vinzari de societăţi comerciale mici Din cele 5.934 de societăţi comerciale transferate la F.P.S., peste 2.600 sunt societăţi comerciale mici, ce insumeaza un capital social de circa 400 miliarde lei, ceea ce reprezintă 3,4% din capitalul social total deţinut. În aceste societăţi îşi desfăşoară activitatea 465 mii de salariaţi. În cele 4 liste *) succesive publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, din anul 1993, au fost înscrise 561 societăţi comerciale mici cu un capital social de 95 miliarde lei. Dintre acestea erau privatizate la 31 octombrie 1993 134 societăţi comerciale mici cu un capital social total de 18,5 miliarde lei, din care partea F.P.S. reprezintă 2.691.925 acţiuni cu valoarea nominală totală de 13 miliarde lei, vîndute la un preţ de 23,8 miliarde lei. Numărul salariaţilor din aceste societăţi se ridica la 28.876 persoane (anexa nr. 1). Societăţile comerciale privatizate sunt din sectorul: construcţii - 41; comerţ interior - 16; publicitate, mass-media - 13; cercetare-proiectare - 10; servicii - 9; confecţii-textile - 6; transport auto -
15. Toate aceste societăţi comerciale mici s-au privatizat conform Normelor metodologice nr. 1/1992 privind procedura standard de privatizare în următoarele condiţii: - avansul plătit într-o perioadă de timp cuprinsă între 15-30 zile de la data semnării contractului de vînzare-cumpărare, în cuantumul de 15-30% din preţul de vînzare; - restul sumei de achitat în rate eşalonate, de regula semestrial, într-un interval de 6-10 ani; - dobinda percepută la rate a fost cuprinsă între 24,5-26% anual; - pentru partea de 30% din preţul total s-au utilizat carnetele cu certificate de proprietate, care în perioada analizata au avut valoarea de 135.000 lei în trimestrul II 1993, de 141.000 lei în trimestrul III 1993 şi, respectiv, de 145.000 lei în trimestrul IV 1993; - pentru anumite sectoare de activitate (servicii pentru agricultura şi transporturi rutiere), Consiliul de administraţie al F.P.S. a aprobat (pentru societăţile comerciale mici) proceduri specifice de privatizare privitoare la modalităţile de plată (avans, rate, dobinzi). Se estimeaza ca până la 31 decembrie 1993 numărul societăţilor comerciale mici privatizate se va ridica la circa
16. 4.
17. Vinzari de societăţi comerciale mijlocii Fondul Proprietăţii de Stat a publicat liste **) conţinând 109 societăţi comerciale mijlocii şi mari, ce insumeaza un capital social de 288 miliarde lei, care sunt propuse pentru privatizare. Din cele 97 societăţi comerciale mijlocii aflate în procesul de privatizare, până în prezent s-au privatizat următoarele societăţi: --------- Notă ... *) Listele nr. 1, 2, 3 şi 4 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, Supliment 1 din 9 martie 1993, Supliment 2 din 29 aprilie 1993, Supliment 3 din 5 iulie 1993 şi Supliment 5 din 13 septembrie
18. Notă ... **) Societăţile mijlocii şi mari propuse pentru privatizare sunt cuprinse în listele nr. 1 şi 2, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, Supliment 7 din 12 octombrie 1993 şi Supliment 11 din 9 decembrie
19. De asemenea, se afla într-o faza avansată de negociere societăţile comerciale: Notă ... *) Societate comercială mare. 4.
20. Reabilitarea economico-financiară a unor societăţi comerciale În urma solicitărilor Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei privind alocarea unor fonduri pentru recapitalizarea societăţilor comerciale din sectorul avicol, F.P.S. a aprobat constituirea unui fond de restructurare financiară de 10,5 miliarde lei. După analiza documentaţiei tehnico-economice a unui număr de 61 societăţi comerciale avicole, au fost selectate 32 societăţi pentru restructurare financiară. Fondul alocat s-a distribuit în doua transe (iulie şi august) pe baza semnării "Convenţiei privind restructurarea financiară în vederea reabilitării şi privatizării". Banca Agricolă- S.A. a fost acreditata cu verificarea modului de utilizare a fondurilor. Ea poate sista operaţiunea de finanţare când sumele alocate sunt utilizate în alte scopuri. Societăţile comerciale avicole pentru care s-a aprobat restructurarea financiară vor fi trecute pe listele ce se vor publică în vederea privatizării. Se afla în atenţia F.P.S. şi procesul de restructurare financiară a societăţile comerciale de creştere a porcilor. În procesul de analiza vor intra cu prioritate societăţile comerciale de selecţie şi testare. Consiliul de administraţie al F.P.S.,la solicitarea M.A.A., a aprobat, de asemenea, un fond de 7 miliarde lei, din care 2,5 miliarde lei pentru societăţile comerciale de selecţie şi 4,5 miliarde lei pentru cele 29 societăţi comerciale profilate pe producţia de carne. De îndată ce ministerele vor propune pentru reabilitare şi capitalizare societăţi comerciale din alte domenii de activitate, ele vor fi analizate cu prioritate. 4.
21. Restructurarea societăţilor comerciale F.P.S. a întocmit metodologia de restructurare a societăţilor comerciale, care a fost adusă la cunoştinţa ministerelor. Potrivit acesteia, documentele obligatorii sunt studiul de strategie sectoriala/subsectoriala, care se întocmeşte de către ministere şi studiul de restructurare. Până în prezent, F.P.S. a analizat un număr de 28 de studii de restructurare, din care numai 4 studii vor fi înaintate, în luna noiembrie 1994, spre aprobare, Consiliului de administraţie. Celelalte studii nu sunt complete (lipsa avize, nerespectarea metodologiei cunoscute etc.). Conform prevederilor legale, F.P.S. în colaborare cu ministerele a adoptat o serie de măsuri în plan organizatoric prin crearea societăţilor de strategie, care grupează societăţi cu interese comune. Acestea asigura elaborarea prognozelor şi strategiilor de restructurare, sunt mandate sa gestioneze şi sa implementeze proiectele de restructurare aprobate şi asigura reprezentarea fondurilor în adunările generale ale societăţilor comerciale la care acestea deţin acţiuni. S-au aprobat până în prezent statutele şi contractele de reprezentare pentru următoarele societăţii comerciale de strategie : "Romtub" - S.A. Bucureşti, "Sideron" - S.A. Bucureşti, "Conef" - S.A. Bucureşti şi "Refarom" - S.A. Braşov. Un număr de 30 societăţi comerciale cu capital de stat din sectoarele construcţii de maşini, chimie şi petrochimie, metalurgie etc., cu situaţie financiară critica, au fost supuse, în baza Hotărârii Guvernului nr. 301/1993, unui regim strict de supraveghere economico-financiară. Acesta a fost exercitat prin comisii de supraveghere constituite la nivelul fiecărei societăţi comerciale, conduse şi coordonate de Comitetul de restructurare. Anexa 2 SITUAŢIA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE PRIVATIZATE PE SECTOARE DE ACTIVITATE Data : 31/10/1993 - lei SITUAŢIA CONTRACTELOR DE PRIVATIZARE PE SECTOARE DE ACTIVITATE Data : 29/10/1993 - lei - ---------------------------