← România

HOTARARE 39 23/12/2009 - Portal Legislativ

HOTARARE 39 23/12/2009 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Articolul UNICAnexa 1Anexa 2 Reveniti in topul paginii Forma printabilă HOTĂRÂRE nr. 39 din 23 decembrie 2009pentru acordarea încrederii GuvernuluiEMITENT PARLAMENTUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 907 din 23 decembrie 2009 În temeiul art. 103 alin.

(3)din Constituţia României, republicată,în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 23 decembrie 2009,având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 23 decembrie 2009 asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. + Articolul UNIC
(1)Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. ...
(2)Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. ... Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 23 decembrie 2009.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORROBERTA ALMA ANASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂBucureşti, 23 decembrie 2009.Nr.
  1. + Anexa 1 LISTAGuvernului României
  2. Emil Boc - prim-ministru
  3. Marko Bela - viceprim-ministru
  4. Vasile Blaga - ministrul administraţiei şi internelor
  5. Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu - ministrul finanţelor publice
  6. Adriean Videanu - ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri
  7. Teodor Baconschi - ministrul afacerilor externe
  8. Radu Mircea Berceanu - ministrul transporturilor şi infrastructurii
  9. Borbely Laszlo - ministrul mediului şi pădurilor
  10. Elena Gabriela Udrea - ministrul dezvoltării regionale şi turismului
  11. Gabriel Oprea - ministrul apărării naţionale
  12. Kelemen Hunor - ministrul culturii şi patrimoniului naţional
  13. Cătălin Marian Predoiu - ministrul justiţiei
  14. Gabriel Sandu - ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale
  15. Mihai Constantin Şeitan - ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale
  16. Daniel Petru Funeriu - ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului
  17. Cseke Attila - ministrul sănătăţii
  18. Mihail Dumitru - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale + Anexa 2 PROGRAM DE GUVERNARE2009-2012România a parcurs în ultimii 20 de ani un proces amplu şi complex de transformare sistemică, de reconstrucţie a cadrului legal, instituţional şi organizatoric, având ca obiectiv instaurarea unui sistem democratic şi tranziţia la economia de piaţă.Din acest punct de vedere, România sfârşitului de an 2009 este una semnificativ diferită de cea din urmă cu 20 de ani. Putem spune că astăzi România a recuperat o parte dintre valorile naţiunilor moderne. Integrarea ţării în NATO şi aderarea la Uniunea Europeană confirmă încheierea cu succes a etapei de transformare sistemică. Instituţiile economiei de piaţă sunt funcţionale, iar românii au demonstrat că au deprins rigorile exerciţiului democratic.Cu toate acestea, procesul de transformare este departe de a fi încheiat. Reformele realizate - de multe ori în ritmuri dezamăgitoare pentru români - sunt incomplete şi imperfecte, motiv pentru care persistă disfuncţionalităţi în multe domenii, inechităţi şi frustrări sociale. 2009 a reprezentat anul în care executivul a demonstrat că a înţeles necesitatea unui nou moment de cotitură: au fost întreprinse primele măsuri ferme de reformă coerentă a statului, a sistemului legislativ şi a sistemului de educaţie. Aceasta este o primă realitate de la care pornim în conturarea programului nostru de guvernare. Continuarea reformei reprezintă prioritatea absolută.Criza financiară declanşată în 2007 s-a propagat rapid într-o economie mondială tot mai globalizată, transformându-se în scurtă vreme nu numai în cea mai gravă criză economică postbelică, dar şi în prima criză care prefigurează o reaşezare a ordinii economice mondiale. România nu s-ar fi putut sustrage acestui tăvălug, dar, în plus, a fost dezavantajată de lipsa de viziune şi responsabilitate politică în perioada de creştere. Pe lângă efectele evidente de scădere a producţiei, creştere a şomajului, deteriorare a nivelului de trai şi sporire a incertitudinii şi instabilităţii, criza a pus în evidenţă o serie de probleme privind eficienţa unor instituţii. Executivul a înţeles rapid necesitatea încheierii acordului de finanţare cu instituţiile internaţionale şi a creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene. Au fost adoptate măsuri de reorganizare instituţională şi de reaşezare a finanţelor publice pe fundamente sănătoase.Modernizarea administraţiei publice rămâne un obiectiv prioritar, căruia i se subsumează o serie de reforme. Contextul actual trebuie să fie folosit ca oportunitate pentru accelerarea modernizării instituţiilor publice. Întârzierea procesului de modernizare nu poate fi o opţiune! Sunt în joc şansele de dezvoltare pe termen lung a României în cadrul UE şi în cadrul unei economii mondiale tot mai competitive.Dincolo de priorităţile pe termen scurt, de relansare economică, şi de cele pe termen mediu, legate de continuarea integrării în UE, este timpul să fie declanşată o dezbatere la nivel naţional cu privire la obiectivele şi proiectele pe termen lung. O etapă istorică s-a încheiat şi trebuie să conturăm drumul pentru viitor. Deşi un program de guvernare reprezintă agenda de lucru a unui guvern cu un mandat limitat în timp, el se înscrie într-o succesiune pe termen lung, care trebuie să fie cât mai coerentă şi consecventă cu putinţă. Nu ne putem permite să o luăm de la capăt iar şi iar!Programul de guvernare pe care îl supunem aprobării Parlamentului are în vedere 3 etape:● Pe termen scurt, prioritatea Guvernului va fi legată de relansarea economică şi asigurarea sustenabilităţii politicilor publice. În primul rând, avem în vedere respectarea acordului cu instituţiile financiare internaţionale prin promovarea rapidă a unui buget pentru anul 2010 care să se înscrie în reperele convenite. Acordul oferă, pe de o parte, cadrul de stabilitate macroeconomică necesar funcţionării în bune condiţii a economiei şi, pe de altă parte, impulsul pentru reforme structurale care să asigure sustenabilitatea pe termen lung şi sporirea eficienţei politicilor publice. Orice derapaj riscă să aibă efecte destabilizatoare extrem de puternice. În al doilea rând, optăm pentru menţinerea actualelor facilităţi fiscale, în vigoare în
  19. Strategia de redresare macroeconomică trebuie să se bazeze pe tripleta care se compune din reducerea datoriei şi a deficitului, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi reforma sistemului de protecţie socială, componente indispensabile pentru majoritatea programelor de relansare economică din ţările UE.● Pe termen mediu, Guvernul se va concentra pe continuarea procesului de integrare europeană, acordând o atenţie specială pregătirii pentru adoptarea euro. Criteriile de la Maastricht, care trebuie îndeplinite ca o condiţie prealabilă trecerii la euro, impun deja un cadru foarte riguros pentru politicile macroeconomice din perioada următoare. Acesta trebuie însă completat cu măsuri de ordin structural, care să asigure buna funcţionare şi competitivitatea economiei româneşti şi după adoptarea euro. Astfel, investiţiile în infrastructură reprezintă o prioritate, având în vedere decalajele mari care ne separă de ţările europene în acest domeniu. Flexibilizarea şi creşterea eficienţei diverselor pieţe, îmbunătăţirea şi în acelaşi timp asigurarea predictibilităţii cadrului legal şi fiscal în care operează mediul de afaceri, stimularea dezvoltării de abilităţi şi competenţe manageriale sunt printre măsurile ce se vor afla în atenţia Guvernului în vederea pregătirii economiei româneşti pentru adoptarea euro. Proiectele de dezvoltare regională şi de dezvoltare a infrastructurii trebuie să contribuie în mai mare măsură la punerea în valoare a potenţialului economic al României, inclusiv în domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale.● Guvernul îşi propune, de asemenea, să iniţieze elaborarea unui document în baza căruia să se desfăşoare o largă dezbatere privind perspectivele, obiectivele şi modelele de dezvoltare pe termen lung. Chiar dacă este membră a Uniunii Europene, România trebuie să îşi contureze propria ei viziune privind dezvoltarea pe termen lung, pe care să o confrunte şi să o negocieze în cadrul multilateral oferit de Uniunea Europeană. Strategia de la Lisabona, care va fi probabil relansată în 2010 cu un nou orizont de cel puţin 10 ani, constituie o oportunitate pentru care trebuie să fim pregătiţi.Documentul va detalia în cele ce urmează aspectele menţionate mai sus, insistând pe cele imediate, esenţiale pentru depăşirea crizei. Se prezintă, de asemenea, obiectivele şi măsurile avute în vedere de Guvern, atât cele cuprinse în acordul cu FMI, cât şi cele ce vizează termenul mediu. Sunt prezentate detaliat obiectivele şi măsurile avute în vedere la nivelul domeniilor de activitate guvernamentală. + Capitolul 1 Contextul macroeconomic, intern şi internaţionalEconomia românească se află într-o recesiune economică severă. În primele 9 luni ale anului curent, produsul intern brut (PIB) a scăzut în termeni reali cu 7,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Declinul economic prognozat pentru anul 2009 este în jur de 7,0%, o redresare moderată de peste 1,0% fiind anticipată pentru 2010.Dezechilibrul extern nu mai este o sursă de risc. Contracţia simultană a cererii interne şi a celei externe, pe fondul unei prudenţe crescute, al încetinirii ritmului de creştere a veniturilor disponibile şi al menţinerii unor standarde de creditare restrictive, a determinat o corecţie severă a dezechilibrelor externe de la valorile nesustenabile înregistrate anterior. Deficitul de cont curent anticipat pentru sfârşitul anului este de 4,6% din PIB, în reducere cu aproximativ 7,2 puncte procentuale faţă de cel înregistrat în 2008 (11,8% din PIB, conform datelor revizuite ale BNR). Deficitul astfel rezultat devine sustenabil, fiind - în primele 10 luni ale anului curent - finanţat în proporţie de 94% din fluxul de investiţii străine directe ale nerezidenţilor, care pentru perioada menţionată au totalizat 3.720 milioane euro.Deficitul bugetar a devenit un factor de risc. Deficitul bugetului general consolidat în primele 10 luni ale anului curent a fost de 5,1% din PIB. Acesta a fost determinat şi de diminuarea veniturilor bugetare, pe fondul intensificării efectelor crizei economice. Situaţia din 2009, când unui deficit extern prognozat de 4,6% din PIB îi corespunde un surplus extern al sectorului privat de aproximativ 2,7% din PIB nu este nici normală, nici sustenabilă. Este de aşteptat ca, odată cu reluarea creşterii economice, sectorul privat să înregistreze din nou deficite. Pentru ca deficitul de cont curent al României să rămână în limite sustenabile, este necesar ca începând cu anul următor deficitul bugetar să se restrângă sub valoarea de 7,3% din PIB estimată pentru anul acesta.În primele luni ale anului curent au avut loc corecţii importante la nivelul pieţei bursiere, iar volatilitatea cursului de schimb al monedei naţionale a fost mai ridicată până la momentul semnării acordului cu instituţiile financiare internaţionale.Încheierea în prima parte a anului curent a unui acord financiar extern multilateral cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale a avut loc pe fondul:● unei volatilităţi ridicate a pieţelor financiare, caracterizată de un risc crescut de abandonare a investiţiilor şi retragere a capitalurilor investitorilor străini, în special din economiile emergente;● combinării efectului crizei financiare internaţionale cu următoarele dezechilibre macroeconomice specifice economiei româneşti:- ponderea ridicată a deficitului de cont curent în PIB (12,3% în 2008) şi finanţarea într-o proporţie crescândă a acestuia prin acumularea de datorie externă pe termen scurt;- acumularea de datorie pe termen scurt, preponderent privată, care a alimentat ritmuri nesustenabile de creştere a creditului neguvernamental şi a crescut riscul de imposibilitate a rostogolirii respectivei datorii în momentul amplificării crizei internaţionale şi al reducerii lichidităţii pe plan internaţional;- prociclicitatea politicilor fiscală şi a veniturilor - deficitul bugetar s-a adâncit de la aproximativ 1% din PIB în 2005 la 4,9% din PIB în 2008, iar politica veniturilor a alimentat creşterea substanţială a salariilor din sectorul public, acestea ajungând să se situeze peste nivelul salariilor din sectorul privat. De altfel, pe fondul atât al creşterii salariilor individuale, cât şi al majorării numărului de angajaţi din sectorul public, ponderea cheltuielilor cu salariile sectorului public în PIB a crescut de la aproximativ 6% în 2004 la 9% la sfârşitul anului 2008 (ceea ce înseamnă că respectivele cheltuieli au crescut mai repede decât PIB), generându-se astfel un deficit suplimentar de peste 3% din PIB. Derapaje s-au înregistrat şi în politica pensiilor, unde prin corelarea de facto a evoluţiilor pensiilor din sistemul public cu nivelul anual al salariului mediu pe economie s-a generat un deficit bugetar structural (pe termen lung) de aproape 2% din PIB, şi aceasta fără a se lua în calcul evoluţia prognozată negativă a indicatorilor demografici;- avansul mai rapid al salariilor reale faţă de productivitatea muncii până în anul
  20. În condiţiile unei pieţe a muncii tensionate, creşterea veniturilor exprimată în termeni reali s-a situat peste creşterea productivităţii, alimentând presiunile inflaţioniste;- persistenţa crescută a inflaţiei, alimentată şi de existenţa unui exces de cerere ridicat, a limitat amplitudinea ajustărilor operate de BNR asupra ratei dobânzii de politică monetară.Din perspectiva autorităţilor române, motivaţiile unui asemenea acord au fost şi rămân:● limitarea impactului, mai mare de altfel decât cel anticipat iniţial, al crizei internaţionale asupra economiei româneşti. Astfel s-au evitat ajustări ce puteau deveni nesuportabile la nivelul populaţiei şi al operatorilor economici;● îmbunătăţirea perspectivelor privind evoluţia economiei româneşti, sustenabilitatea şi coerenţa la nivelul politicilor publice, prin angajamentul faţă de aplicarea unor reforme în domenii convenite cu instituţiile financiare internaţionale într-un interval de timp prestabilit;● accesul cu costuri relativ scăzute la fonduri menite să substituie eventuala diminuare majoră a fluxurilor de capital către economia românească.Încheierea acordului cu instituţiile financiare internaţionale a indus o serie de efecte pozitive imediate, respectiv:● asigurarea resurselor privind finanţarea externă atât prin atragerea treptată a resurselor împrumutate, cât şi prin intermediul "Iniţiativei de coordonare în domeniul bancar pentru România", prin care băncile-mamă ale principalelor instituţii de credit cu capital străin din România s-au angajat în a menţine expunerea respectivelor grupuri faţă de România şi să majoreze capitalul acestor instituţii, pentru a face faţă eventualelor efecte negative ale crizei economice. De altfel, în prima jumătate a anului curent, gradul de rostogolire pentru datoria externă a fost de aproximativ 82%, peste proiecţiile din programul iniţial agreat cu instituţiile financiare internaţionale;● atenuarea volatilităţii cursului de schimb al monedei naţionale, odată cu diminuarea riscurilor legate de finanţarea externă;● reducerea primei de risc percepute de investitorii străini pentru România.La nivel internaţional, o serie de indicatori economici tind să sugereze o stabilizare a activităţii. Există totuşi o serie de riscuri potenţiale care pot încetini tendinţa curentă:● relansarea economiei SUA şi a unor economii din zona euro a fost generată în principal de măsuri cu un caracter temporar. Perspectiva datoriei publice foarte ridicate în multe ţări dezvoltate va pune o presiune crescândă pe rata dobânzii. Astfel, viteza de revenire a economiilor ar putea fi încetinită;● efectele stimulului fiscal din aceste ţări, precum şi ale ajutoarelor financiare acordate sectorului financiar se vor diminua pe parcursul anului 2010;● creditarea va continua să fie limitată pe un orizont de timp mediu. Este de aşteptat ca economiile din Europa să fie mai puternic afectate deoarece creditarea prin intermediul sistemului bancar este predominantă;● absorbţia lentă a şomerilor poate genera tensiuni sociale;● contextul regional este incert. Posibilitatea unei contagiuni datorate devalorizării monedelor unor ţări baltice este încă destul de ridicată.Economia României este puternic integrată în economia UE, astfel încât orice şoc negativ extern se va propaga rapid la nivel intern. + Capitolul 2 Angajamentul pentru buna guvernare a României.Principiile de guvernare.Măsuri pentru reluarea creşterii economiceI. Angajamentul pentru buna guvernare a RomânieiObiectivele fundamentale pe care şi le asumă şi le promovează Guvernul României sunt:
  21. revizuirea Constituţiei în vederea modernizării statului, a perfecţionării mecanismului de funcţionare a puterilor în stat şi punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului naţional din 22 noiembrie 2009;
  22. elaborarea unui set de măsuri care să asigure relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice;
  23. respectarea angajamentelor cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană;
  24. asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei unice de 16% şi reducerea numărului de taxe şi impozite;
  25. regândirea impozitului minim obligatoriu bazat pe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, aprobată prin Legea nr. 227/2009;
  26. adoptarea şi aplicarea Legii responsabilităţii fiscale. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual;
  27. revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a acestuia;
  28. sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii;
  29. restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţă şi performanţă;
  30. descentralizarea, inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor pe principii europene în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarităţii, şi introducerea standardelor de cost;
  31. sprijinirea mediului de afaceri şi elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor;
  32. consolidarea clasei de mijloc şi solidaritate pentru cei aflaţi în nevoie;
  33. sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural; protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei;
  34. realizarea Programului naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri;
  35. accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate;
  36. dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii;
  37. continuarea reformei în domeniul educaţiei potrivit Pactului naţional pentru educaţie;
  38. reforma în domeniul sănătăţii;
  39. continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei în vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării politicului în actul de justiţie şi a asigurării accesului egal al tuturor cetăţenilor la justiţie;
  40. lărgirea sferei drepturilor minorităţilor naţionale, pentru păstrarea identităţii culturale, etnice a comunităţilor minoritare;
  41. regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate;
  42. asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative;
  43. asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivităţii produselor româneşti;
  44. relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţă naţională;
  45. consolidarea rolului şi statutului României în UE ca al şaptelea stat ca mărime în UE.II. Principiile de guvernareActivitatea Guvernului se desfăşoară în consonanţă cu următoarele principii:
  46. principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie şi legile în vigoare;
  47. principiul egalităţii, nediscriminării şi garantării drepturilor fundamentale;
  48. principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă;
  49. principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei;
  50. principiul subsidiarităţii, pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local;
  51. principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor;
  52. principiul contribuţiei şi al solidarităţii în promovarea progresului social;
  53. principiul transparenţei faţă de cetăţeni şi faţă de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţă de societatea civilă;
  54. principiul integrităţii actului de guvernare;
  55. principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României şi a celorlalte instituţii abilitate ale statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi angajamentelor României faţă de UE.III. Măsuri pentru reluarea creşterii economiceGuvernul îşi afirmă intenţia de menţinere a cotelor de impozitare a venitului şi profitului, precum şi a taxei pe valoarea adăugată (TVA) la valorile existente - 16%, respectiv 19% - pe parcursul perioadei de guvernare. Totodată, Guvernul va promova o politică fiscală transparentă şi predictibilă, având ca scop final îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a mediului de afaceri. În acelaşi timp, Guvernul, prin asumarea unei coordonări eficiente cu politica monetară, îşi afirmă angajamentul de adoptare de facto a monedei euro la 1 ianuarie 2015.Măsurile noului guvern vor fi subsumate obiectivelor de respectare a angajamentelor asumate faţă de instituţiile financiare internaţionale şi de susţinere a reluării creşterii economice.Materializarea riscurilor ce decurg din nerespectarea obligaţiilor asumate ar conduce la:● creşterea costurilor finanţărilor alternative, în condiţiile în care jumătate din tranşele 3 şi 4 ar trebui să contribuie la finanţarea deficitului propus pentru anul 2010;● modificarea în sens negativ a ratingului de ţară al României;● amânarea procesului de reluare a creşterii economice;● presiuni suplimentare de depreciere a monedei naţionale, cu efecte potenţial negative asupra ratei inflaţiei şi sectorului financiar, având în vedere ponderea ridicată a creditelor în valută în total credite acordate sectorului privat;● încetinirea, prin eventuala creştere a ratelor dobânzilor, a procesului de creditare a sectorului privat.Pentru a respecta angajamentele asumate şi pentru a evita materializarea riscurilor care ar contribui la adâncirea procesului de contracţie economică şi la amânarea procesului de redresare economică, este nevoie ca în primele luni din anul 2010 autorităţile române să ia o serie de decizii nepopulare, care necesită o voinţă politică deosebită:● aprobarea de către Parlament a bugetului pentru anul 2010 până la data de 16 ianuarie 2010, având ca parametru de bază respectarea unui deficit bugetar consolidat de 5,9% din PIB;● adoptarea de urgenţă a Legii responsabilităţii fiscale care să impună bugetarea multianuală şi încadrarea în anvelopa bugetară aprobată pentru ordonatorii de toate nivelurile;● aprobarea de către Parlament a noii legi a pensiilor, care să elimine privilegiile în materie de pensii şi să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii.Toate aceste măsuri menţionate reprezintă angajamente ale României asumate în cadrul acordului cu instituţiile financiare internaţionale.Pe lângă măsurile necesar a fi urgent implementate, Guvernul consideră prioritară îndeplinirea următoarelor obiective pentru susţinerea reluării creşterii economice, precum şi pentru reforma sustenabilă a sectorului public şi eficientizarea acestuia, cu scopul final de a contribui la îmbunătăţirea standardului de viaţă a cetăţeanului:● controlul eficient al cheltuielilor curente de administrare, pentru a nu periclita îndeplinirea obiectivelor fiscale în 2010 şi a nu conduce la reduceri substanţiale şi nedorite ale cheltuielilor de investiţii, cu efecte negative asupra redresării economice;● continuarea procesului de consolidare fiscală şi a agendei de reforme structurale începând cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspectivele de adoptare de facto a euro la 1 ianuarie 2015;● creşterea semnificativă a gradului de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeană;● aplicarea în limitele constrângerilor bugetare a măsurilor temporare de sprijinire a sectorului real al economiei, acceptate de către Comisia Europeană;● reducerea fraudei fiscale şi a arieratelor din economie;● continuarea protejării acelor categorii de populaţie afectate grav de criza economică;● orientarea către proiecte de investiţii publice care vor atrage o parte a forţei de muncă eliberate ca urmare a efectelor adverse ale crizei economice;● eliminarea cheltuielilor în exces la nivelul întreprinderilor de stat;● adoptarea Legii responsabilităţii fiscale până în martie 2010;● continuarea reformării şi simplificării sistemului de salarizare în sectorul public;● adoptarea de măsuri pentru eficientizarea comportamentului autorităţilor publice locale astfel încât să fie minimizate riscurile de natură fiscală provenite din activitatea acestora.● accelerarea procesului de descentralizare a administraţiei publice, prin adoptarea de măsuri concrete până la sfârşitul anului 2010, inclusiv alocarea resurselor financiare. + Capitolul 3 Politica fiscal-bugetarăObiective de guvernareObiectivul fundamental al politicii fiscale va fi refacerea credibilităţii şi stabilităţii finanţelor publice prin:
  56. stabilirea unui echilibru corespunzător între răspunsul pe termen scurt la criza economică şi obiectivele de consolidare pe termen mediu a finanţelor publice;
  57. respectarea ţintei de deficit bugetar în anul 2010 şi diminuarea nevoii nete de finanţare a sectorului guvernamental;
  58. continuarea consolidării fiscale în direcţia îndeplinirii ţintei de deficit de 3% din PIB prin măsuri structurale care să asigure sustenabilitatea pe termen mediu şi menţinerea calendarului de adoptare a monedei euro;
  59. promovarea unei politici fiscale anticiclice care să ofere sustenabilitate procesului de creştere economică;
  60. întărirea controlului şi sporirea responsabilităţilor unităţilor aflate în afara administraţiei centrale (autorităţi locale, instituţii autofinanţate şi companii de stat), inclusiv pentru reducerea arieratelor statului;
  61. reforma administraţiei fiscale;
  62. creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi îmbunătăţirea predictibilităţii acesteia.Direcţii de acţiune
  63. Adoptarea bugetului pe anul 2010● Bugetul anului 2010 reprezintă un angajament al autorităţilor române pentru realizarea unui progres semnificativ şi continuu în consolidarea fiscală pentru următorii 3 ani.● Pentru 2010, politica bugetară vizează reducerea deficitului la 5,9% din PIB.● Măsurile propuse vizează corectarea raportului dintre cheltuielile curente şi cele de investiţii prin:- raţionalizarea structurii instituţionale a sectorului public, a numărului de angajaţi şi a costurilor asociate;- consolidarea reformelor structurale în domeniul pensiilor prin lărgirea bazei de contribuţie şi printr-o gestionare mai strictă a pensiilor de invaliditate şi a pensionărilor anticipate;- o mai bună direcţionare a programelor de asistenţă socială şi consolidarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente;- o politică salarială prudentă în sectorul bugetar, care să ţină seama de constrângerile macroeconomice şi bugetare.
  64. Instituirea unor politici-cadru care să asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea fiscală pe termen lung● Promovarea Legii responsabilităţii fiscale. Politica fiscal-bugetară promovată în ultimii ani a demonstrat fragilitatea evidentă a cadrului instituţional şi lipsa unor reguli adecvate care să diminueze spaţiul discreţionar fiscal. În acest context, Legea responsabilităţii fiscale va trasa principiile pe care le va urma politica fiscal-bugetară pentru a respecta obiectivele pe termen lung ale UE, precum şi standardele pe care trebuie să le îndeplinească pentru a aduce valoare adăugată stabilităţii şi creşterii economice. Legea responsabilităţii fiscale va stabili:- un cadru bugetar pe termen mediu obligatoriu şi proceduri îmbunătăţite de elaborare a bugetelor multianuale;- limite privind rectificările bugetare efectuate în cursul anului;- reguli fiscale privind cheltuielile şi deficitul bugetar;- un consiliu fiscal care să asigure o analiză independentă a prognozelor bugetare şi a cadrului macroeconomic pe care acestea se bazează.● Promovarea Legii privind reforma sistemului de pensii. România se află în grupul statelor cu cele mai mari riscuri pe termen lung, având unul dintre cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din întreaga comunitate europeană. Conform prognozelor UE, în următorii 50 de ani, cheltuielile României cu pensiile exprimate ca procent în PIB vor creşte de la aproximativ 8%
(2009)la 15,8%
(2060)ducând România pe locul 5 în topul statelor UE 27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile ca pondere în PIB. Reforma sistemului de pensii urmăreşte:- asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii sociale;- încadrarea cheltuielilor cu asistenţa socială în limitele sustenabile ale sistemului de pensii;- eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii şi a regimurilor speciale inechitabile şi costisitoare de care beneficiază anumiţi angajaţi;- stimularea economisirii private prin dezvoltarea sistemului de pensii facultative administrate privat.
  1. Reducerea graduală a deficitului bugetar până la un nivel situat sub 3% din PIB în anul
  2. Introducerea unui cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu pentru a restabili disciplina bugetară, care să prevadă:● reguli fiscale cu privire la nivelul cheltuielilor şi soldului bugetar;● reorientarea cheltuielilor publice, prin stabilirea de priorităţi clar formulate, în special pentru proiectele de investiţii prin elaborarea şi punerea în aplicare a unui program multianual de investiţii;● diminuarea cheltuielilor cu salariile prin mai buna delimitare a funcţiilor diferitelor autorităţi;● stabilirea de priorităţi în efectuarea transferurilor către sectoare economice.
  3. Lansarea unei evaluări instituţionale a funcţiilor, structurilor instituţionale şi a competenţelor agenţiilor din sectorul public, cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru şi de a consolida profesionalismul personalului
  4. Lansarea unui plan de acţiune multianual vizând reforma administraţiei fiscale prin:● creşterea nivelului veniturilor bugetare prin promovarea unor măsuri de lărgire a bazei de impozitare şi îmbunătăţirea colectării;● reducerea fraudei şi neconformării în domeniul TVA şi reformarea procesului de rambursare a TVA pentru a soluţiona întârzierile în decontarea rambursărilor;● îmbunătăţirea gestionării arieratelor fiscale în creştere şi intensificarea controlului asupra contribuabililor în cazul cărora potenţialul de colectare este mare;● continuarea programului de reducere a parafiscalităţii şi de punere în aplicare a planului de reducere a numărului de avize şi autorizaţii eliberate de către instituţiile publice centrale şi/sau agenţiile subordonate.
  5. Elaborarea în regim de urgenţă a unui sistem de raportare centralizată a cheltuielilor efectuate de autorităţile locale. Instituirea unei baze de date a proiectelor de investiţii de la nivel local va creşte transparenţa cheltuielilor publice şi ar putea conduce la economii substanţiale de resurse publice pe termen mediu
  6. O mai bună direcţionare a programelor de asistenţă socială şi restructurarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente, astfel încât acestea să capete caracter complementar şi să nu constituie unică sursă de venit pentru cei care au capacitate de muncă
  7. Asigurarea interconectării sistemelor de evidenţă fiscală contribuabil-evidenţa contribuabililor la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
  8. Perfecţionarea sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor prin sistemul "Ghişeul unic"
  9. Accelerarea procesului de descentralizare a administraţiei publice, cu asigurarea resurselor financiare corespunzătoare + Capitolul 4 Justiţie şi politici anticorupţieObiective de guvernare
  10. Adoptarea codurilor de procedură civilă şi penală şi începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor 4 coduri
  11. Reforma Ministerului Public
  12. Îmbunătăţirea legislaţiei privind funcţionarea CSM
  13. Combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate
  14. Ameliorarea stării resurselor umane şi a organizării sistemului judiciar
  15. Ameliorarea coerenţei legislative
  16. Reducerea duratei proceselor
  17. Continuarea reformelor în sistemul penitenciar
  18. Continuarea implicării proactive în agenda europeană JAI
  19. Continuarea reformării Ministerului JustiţieiDirecţii de acţiune
  20. CodurileUnul din obiectivele fundamentale ale sistemului judiciar rămâne adoptarea codurilor de procedură şi implementarea celor patru coduri.Pentru implementarea codurilor sunt necesare următoarele măsuri prealabile:- finalizarea dezbaterilor parlamentare pentru aprobarea proiectelor de coduri de procedură civilă şi penală, asigurând respectarea şi echilibrul drepturilor fundamentale în spiritul Convenţiei europene a drepturilor omului;- elaborarea unei legi (legilor) de punere în aplicare a celor 4 coduri;- elaborarea unor studii de impact ale aplicării codurilor, pe baza cărora să se poată evalua dacă este oportună implementarea lor simultană sau etapizată, mai întâi codurile penal şi de procedură penală, apoi civil şi de procedură civilă;- evaluarea capacităţilor logistice ale sistemului judiciar pentru implementarea codurilor;- îmbunătăţirea bazei logistice a sistemului judiciar şi a resurselor umane.
  21. Ministerul PublicDirecţiile de acţiune pentru îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului Public sunt următoarele:- desfiinţarea unităţilor de parchet fără un volum de activitate care să le justifice existenţa;- organizarea unităţilor de parchet în acord cu prevederile noului cod penal şi a noului cod de procedură penală ce va fi adoptat de Parlament;- simplificarea schemei de personal a Parchetului General;- armonizarea competenţelor DNA şi DIICOT;- stabilirea volumului optim de activitate.
  22. Consiliul Superior al MagistraturiiPentru îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a CSM se impun următoarele:- creşterea gradului de reprezentare a societăţii civile în CSM şi reprezentarea altor profesii juridice în CSM, cum ar fi profesia de notar, avocat, executor judecătoresc;- optimizarea competenţelor plenului, secţiilor şi a cvorumului de vot pentru diferite atribuţii;- defazarea orarului de desfăşurare a şedinţelor secţiilor, astfel încât acestea să nu se desfăşoare simultan;- asigurarea unei mai mari transparenţe a organizării agendei şedinţelor plenului şi secţiilor;- întărirea independenţei şi eficienţei Inspecţiei Judiciare a CSM.
  23. Combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizateÎntărirea capacităţii instituţionale şi logistice a DNA şi DIICOT reprezintă condiţii pentru optimizarea activităţii acestora.Alte obiective şi direcţii de acţiune sunt:- asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale în desfăşurarea anchetelor;- creşterea gradului de expertiză şi pregătire profesională a procurorilor în domenii precum dreptul comercial, bancar, fiscal, contabil şi financiar;- depistarea cazurilor de corupţie din sistemul judiciar şi inculparea celor care săvârşesc astfel de fapte, indiferent de poziţia acestora în sistemul judiciar;- creşterea capacităţii de interacţiune şi cooperare instituţională, inclusiv transfrontalieră, a unităţilor de parchet, inclusiv cele specializate în lupta anticorupţie, crimă organizată şi terorism.
  24. Resursele umane şi organizarea sistemului judiciarObiective operaţionale şi direcţii de acţiune:- deblocarea şi finanţarea posturilor vacante de judecător, procuror, grefier, probaţiune, funcţionar public cu statut special în sistemul judiciar;- îmbunătăţirea integrităţii personalului din sistemul judiciar;- degrevarea judecătorilor de atribuţii administrative;- redefinirea probelor la concursurile şi examenele de admitere în magistratură sau de promovare în funcţii de execuţie şi conducere;- reformarea statutului personalului auxiliar şi înfiinţarea ordinului grefierilor;- transparenţă în înregistrarea şi plata orelor suplimentare;- desfiinţarea instanţelor cu volum mic de activitate;- înfiinţarea şi pregătirea operaţionalizării Tribunalului Ilfov;- regândirea structurii sistemului de instanţe şi parchete, în acord cu noile competenţe ale codurilor;- reforma sistemului de expertize criminalistice;- continuarea informatizării sistemului judiciar;- dezvoltarea instituţiei managerului de instanţă;- modernizarea statisticii judiciare;- elaborarea şi implementarea unor politici şi instrumente noi pentru administrarea eficientă a sistemului judiciar;- finalizarea legislaţiei privind răspunderea magistraţilor.
  25. Coerenţa legislativăObiective operaţionale şi direcţii de acţiune:- participarea la dezbaterile parlamentare asupra proiectelor de cod de procedură civilă;- elaborarea legii (legilor) de punere în aplicare a codurilor;- continuarea programelor de integrare a bazelor de date legislative, inclusiv în plan european;- analiza critică a legilor cu incidenţă în Justiţie şi propunerea de proiecte pentru ajustarea acestora în scopul asigurării coerenţei legislative;- consultarea mediului de afaceri pentru colectarea de critici privind cadrul legislativ şi propuneri de îmbunătăţire a acestuia, urmată de elaborarea de proiecte de acte normative corespunzătoare;- publicarea unor colecţii de legi şi compendii sub egida Ministerului Justiţiei.
  26. Reducerea duratei proceselorImplementarea noilor coduri va conduce implicit la reducerea duratei proceselor civile şi penale.Până la implementarea noilor coduri se impun măsuri rapide şi tranzitorii care pot contribui direct sau indirect la reducerea duratei proceselor, cum ar fi:- adoptarea unor modificări ale procedurilor în vigoare (limitarea numărului acţiunilor civile introduse abuziv, reducerea la minimum necesar a înfăţişării părţilor în faţa instanţei de judecată, eliminarea suspendării automate a cauzei la ridicarea excepţiei de constituţionalitate);- îmbunătăţirea, cu consultarea corpurilor profesionale, a cadrului normativ al exercitării unor profesii juridice, pentru creşterea transparenţei şi celerităţii în activitatea judiciară în sens larg şi degrevarea instanţelor de cauze minore; profesia de mediator este un exemplu în acest sens;- adoptarea unor modificări ale reglementărilor privind activitatea executorilor judecătoreşti;- schimbarea rolului grefierului cu studii juridice superioare, prin preluarea unor atribuţii administrative aflate actualmente în sarcina judecătorilor;- instituirea unor departamente specializate în cadrul instanţelor, care să se ocupe de procedura de citare;- continuarea demersurilor pentru reabilitarea clădirilor care constituie sedii de instanţe şi parchete.
  27. Sistemul penitenciarObiective operaţionale şi direcţii de acţiune:- îmbunătăţirea infrastructurii prin cooperarea şi dezvoltarea de proiecte în parteneriat public-privat;- atragerea de fonduri europene pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale, a condiţiilor de detenţie şi a infrastructurii;- revizuirea şi optimizarea reglementărilor incidente pentru eficientizarea activităţilor (de exemplu, corelarea locului de deţinere cu locul de judecată, eficientizarea transporturilor);- efectuarea unui studiu privind privatizarea administrării structurilor de penitenciar.
  28. Agenda europeanăAplicarea Deciziei Comisiei Europene privind instituirea mecanismului de cooperare şi verificare impune strângerea legăturilor atât cu comisarul european de resort, cât şi cu ministerele de resort din statele membre ale UE.Participarea la consiliile Justiţie şi Afaceri Interne şi promovarea contribuţiei proactive a ministerului la opera de redactare şi adoptare a instrumentelor legislative în plan european rămâne o prioritate.Continuarea cooperării judiciare penale în plan european şi internaţional va contribui la consolidarea protecţiei şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
  29. Reforma ministeruluiContinuarea reformării ministerului, începută în primăvara lui 2009 prin ameliorarea schemei organizatorice, se va face prin evaluarea profesională a personalului şi, după caz, printr-o nouă ajustare a schemei organizatorice, care ar putea decurge din modificările legislative cu impact în sistemul judiciar adoptate pe parcursul anului 2010 şi a introducerii unor noi reforme în Justiţie.Este necesară crearea unor mecanisme şi instrumente prin care ministerul să poată detaşa cu acordul magistraţilor şi avizul consultativ al CSM personalul-cheie necesar elaborării politicilor publice în sistemul judiciar şi a proiectelor de acte normative, precum şi punerea la dispoziţia ministrului justiţiei a unor prerogative legale prin care să poată interveni în cazuri excepţionale de perturbare gravă sau întrerupere a actului de justiţie prin greve, pentru restabilirea legalităţii.De asemenea, cu consultarea CSM şi a Ministerului Public, se vor elabora mecanisme şi instrumente legale prin care să fie întărite prerogativele ministrului justiţiei în cazuri de indisciplină în sistemul judiciar.Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va fi reorganizat pentru a se implementa o nouă procedură de înregistrare a comercianţilor, actelor şi faptelor de comerţ prin renunţarea la judecătorii delegaţi la registrul comerţului şi introducerea registratorilor comerciali. + Capitolul 5 EducaţieObiective de guvernare
  30. Dezvoltarea capitalului uman
  31. Creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă
  32. Alocarea a 6% din PIB pentru finanţarea educaţiei
  33. Guvernarea va aplica strategia "Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii" elaborată în baza Pactului naţional şi asumată de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.Direcţii de acţiune principale
  34. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant● Reforma procesului de evaluare sub forma evaluării după fiecare ciclu curricular, pentru stabilirea planurilor individualizate de învăţare.● Înfiinţarea, prin Serviciul naţional de evaluare şi examinare, a "băncii naţionale de itemi de evaluare", pe niveluri de învăţământ şi discipline/module de pregătire. În acest mod se va realiza un sistem naţional unitar de standarde în evaluarea performanţelor la clasă şi va fi o mai mare transparenţă în notarea elevilor la nivel naţional.● Elaborarea de politici specifice pentru reducerea drastică a abandonului şcolar din învăţământul obligatoriu.● Prin racordarea sistemului naţional unitar de evaluare la standardele internaţionale se va stimula integrarea ţării în spaţiul european de învăţământ.● Elaborarea unei strategii coerente şi unitare privind sistemul şi instituţiile de învăţământ prin care se pot atinge în cel mai scurt timp posibil cele opt obiective fixate în Pactul naţional pentru educaţie.● Alocarea de fonduri pentru investiţii în infrastructura şcolară cu următoarele priorităţi:- finalizarea investiţiilor începute şi neterminate din cauze lipsei de fonduri;- realizarea de centre şcolare zonale cu internat şi cantină în mediul rural;- construirea de noi săli de sport, bazine de înot, baze sportive.
  35. Transformarea educaţiei timpurii în bun public● Autorităţile vor elabora un nou curriculum pentru educaţia timpurie. Noul curriculum va fi centrat pe dezvoltarea competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficitelor de dezvoltare. Curriculumul trebuie să vizeze inclusiv activităţile educaţionale ce trebuie întreprinse în creşe, precum şi modul de compatibilizare a educaţiei timpurii cu clasa pregătitoare şi învăţământul primar.● O atenţie deosebită se va acorda formării iniţiale şi continue a personalului implicat în educaţia timpurie. În prezent nu există nicio formă de pregătire a personalului care să realizeze intervenţie sau terapie educaţională la nivel de creşe. Cadrele didactice din grădiniţă trebuie pregătite în acord cu noua legislaţie şi noul curriculum.● Este necesară înfiinţarea unor echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie. Aceste echipe vor fi constituite din medici, psihologi, asistenţi sociali. Echipele vor trebui să evalueze şi să asiste încă din maternitate copiii cu risc şi apoi să realizeze monitorizarea şi asistenţa corespunzătoare a acestora. La nivelul celor mai bune grădiniţe se constituie Centre de resurse pentru părinţi care să ofere consiliere şi asistenţă părinţilor care au copii cu nevoi speciale. Este de asemenea necesară extinderea activităţilor educaţionale şi de asistenţă la domiciliul copiilor cu deficienţe.● Coordonarea serviciilor oferite de minister cu cele oferite de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educaţie timpurie. Se impune stabilirea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ca minister responsabil cu coordonarea proceselor implicate în educaţia timpurie, în vederea eficientizării intervenţiilor şi a utilizării bugetului alocat.● Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va elabora un sistem unitar de criterii şi indicatori, precum şi proceduri riguroase de colectare a datelor privind funcţionarea instituţiilor şi calitatea personalului implicat în educaţia timpurie.● Un obiectiv ce trebuie atins până în 2014 este cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 2-5 ani.● Elaborarea proiectului de buget luând în considerare faptul că educaţia timpurie este finanţată de stat. Se va relansa proiectul de construire a 750 de grădiniţe noi pentru cuprinderea integrală a copiilor de 3-6 ani.
  36. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilorDescentralizare financiară, pentru a cărei realizare se vor elabora standarde de cost specifice. Finanţarea de care va dispune unitatea de învăţământ începând cu anul şcolar 2010-2011 va avea 4 componente:- finanţarea de bază, care este formată din costul standard/elev (preşcolar) + coeficienţi de corecţie (pentru grupuri minoritare, dezavantajate, copii cu nevoi educaţionale speciale). Ea va acoperi integral toate cheltuielile de personal, manuale, dotări generale şi întreţinere curentă. Finanţarea de bază se atribuie, prin administraţiile financiare judeţene, direct unităţilor de învăţământ, din bugetul de stat;- finanţarea complementară, care cuprinde cheltuielile de investiţii, reparaţii capitale şi dezvoltarea reţelei şcolare. Finanţarea complementară este asigurată din bugetul de stat şi bugetele consiliilor locale. Consiliul local decide distribuirea finanţării complementare către şcoli, pe baza proiectelor de dezvoltare instituţională a acestora, precum şi în funcţie de nevoile de dezvoltare a reţelei şcolare;- finanţarea suplimentară, formată din fonduri de la consiliile judeţene (fonduri de echilibrare, alte fonduri) şi consiliile locale, care stabilesc atât cuantumul, cât şi destinaţia acestora;- autofinanţarea, fonduri obţinute direct de unitatea de învăţământ în condiţiile stabilite de lege, care sunt gestionate conform propriilor decizii.● Descentralizarea administrativă şi a resursei umane- Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va elabora metodologii specifice privind angajarea, motivarea, dezvoltarea carierei, formarea continuă şi concedierea personalului, astfel încât aceste decizii să se ia la nivelul unităţii de învăţământ.- Directorii vor fi angajaţi pe bază de concurs, în baza unei metodologii specifice, de către Consiliul de administraţie al şcolii. Consiliul de administraţie va fi format din 1/3 membri cadre didactice din şcoală, 1/3 reprezentanţi ai părinţilor şi 1/3 - reprezentanţi ai consiliului local. Directorul va încheia cu consiliul de administraţie un contract de management.
  37. Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe● Centrarea curriculumului pe 8 competenţe-cheie, agreate şi utilizate în Uniunea Europeană. Aceste competenţe-cheie trebuie dobândite în şcoală, ele trebuie să fie clar determinate pentru fiecare nivel de studiu şi compatibile cu cerinţele noii economii a cunoaşterii. În Legea educaţiei naţionale, curriculumul naţional este fundamentat pe cele 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi:- comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă;- comunicare în limbi străine;- competenţe în matematică şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologii;- competenţe digitale;- "a învăţa să înveţi";- competenţe sociale şi civice;- iniţiativă şi antreprenoriat;- sensibilitate şi expresie culturală.● Flexibilizarea curriculumului, pe două dimensiuni:- prin creşterea proporţiei orelor în curriculumul la dispoziţia şcolii (CDŞ). Ponderea CDŞ în ansamblul curriculumului va fi de 20%. În acest fel şcolile vor putea să se centreze pe elev şi pe nevoile comunităţii, dar şi să se diferenţieze în funcţie de oferta de cursuri către beneficiari;- prin creşterea gradelor de libertate a profesorului în implementarea curriculumului în interiorul fiecărei discipline. Curriculumul naţional va acoperi doar 75% din orele de predare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învăţare remedială în cazul copiilor cu probleme, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea celor capabili de performanţe superioare. Pentru prima dată, flexibilizarea curriculară va permite profesorului să realizeze planuri individuale de învăţare pentru fiecare elev. Flexibilizarea curriculumului va produce individualizarea învăţării.
  38. Asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privatProgramele de masterat şi doctorat reprezintă principalele puncte slabe ale învăţământului superior românesc. Pentru a remedia această situaţie, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi universităţile trebuie să întreprindă, de urgenţă, următoarele acţiuni:● acreditarea, de către ARACIS, a tuturor universităţilor care pot desfăşura studii de masterat şi doctorat. Acreditarea se va face pe domenii de studii, nu pe fiecare masterat/doctorat în parte, permiţând astfel universităţilor să-şi dezvolte flexibil propriile programe de masterat şi doctorat. Universităţile neacreditate de către ARACIS pentru studii de masterat şi doctorat nu vor avea diplomele recunoscute de către instituţiile statului, cu consecinţele salariale şi profesionale de rigoare;● finanţarea preferenţială a studiilor de masterat în limbi de circulaţie internaţională şi a doctoratelor în cotutelă cu universităţi de prestigiu din străinătate;- diferenţierea şi ierarhizarea universităţilor. Pentru concretizarea acestor opţiuni, instituţiile de învăţământ superior acreditate vor fi evaluate de către ARACIS şi CSIS, pe baza unor criterii riguroase şi a unor indicatori de performanţă măsurabili, pentru a fi diferenţiate şi ierarhizate:- de cercetare intensivă (cu ciclurile de studii: licenţă + master + doctorat + studii postdoctorale, cu accent pe programe de studii graduale şi postgraduale);- de educaţie şi cercetare (licenţă + masterat);- de educaţie (licenţă);● evaluarea şi ierarhizarea programelor de studii. Programele de studii sunt mai uşor de comparat şi ierarhizat decât instituţiile. Ministerul va elabora o metodologie specifică, aprobată prin hotărâre de guvern, prin care programele de studiu din cadrul aceluiaşi domeniu de studiu vor fi comparate şi ierarhizate la nivel naţional. Rezultatele ierarhizărilor vor fi făcute publice. Programele de studiu din fruntea ierarhiei vor avea prioritate în finanţare prin alocarea granturilor de studiu. Programele de calitate slabă din universităţile publice nu vor mai primi bani publici pentru şcolarizarea studenţilor;● înfiinţarea unui sistem de indicatori statistici prin care să se monitorizeze permanent starea învăţământului superior.
  39. Stimularea educaţiei permanente şi obţinerea unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării● Guvernul României deschide un cont printr-un depozit echivalent a 500 EUR la care părintele poate contribui anual, în limita a 2% din venitul impozabil. Contul poate fi folosit doar la finalizarea învăţământului obligatoriu, în scopuri strict educaţionale. Părinţii/tutorii copilului sau alte persoane fizice interesate pot depune în acest cont noi sume, în limita a 500 EUR/an, care devin deductibile din impozitul pe venit. Contul va putea fi utilizat de copil abia după vârsta de 16 ani, în scopuri strict educaţionale, precis determinate prin legislaţie. Existenţa unui asemenea cont, ca şi sporirea lui prin deduceri fiscale pot contribui substanţial la dezvoltarea unei culturi a învăţării în societatea noastră. O prevedere similară există în Strategia "Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii Măsura
  40. Stimularea puternică a educaţiei permanente. Acţiunea 6.
  41. - Crearea unui cont bancar personal de educaţie permanentă pentru fiecare nou-născut din România".
  42. Generalizarea programului "Şcoala de după şcoală"● Programul lansat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va oferi finanţarea şi metodologiile prin care unităţile de învăţământ vor putea să-şi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, asigurând, timp de 8 ore, condiţii de învăţare, recreere, sport, supraveghere şi protecţia propriilor elevi. În parteneriat cu Asociaţiile părinţilor, şcolile pot oferi, după orele de curs, activităţi de învăţare remedială pentru cei cu deficienţe de învăţare sau de accelerare a învăţării pentru copiii supradotaţi.
  43. Structura sistemului naţional de învăţământ● Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor de stat, particulare şi confesionale.● Finanţarea de bază a unităţilor din sistemul naţional la nivelul învăţământului obligatoriu se asigură de la bugetul de stat.Direcţii de acţiune suplimentare
  44. Digitalizarea conţinuturilor curriculare şi crearea unei biblioteci virtuale, prin care toţi elevii vor avea acces la toate resursele de învăţare în format digital.● Toate conţinuturile ce trebuie învăţate la şcoală, toate instrumentele de lucru, exemplele orientative de probe de verificare a cunoştinţelor vor fi convertite şi în format digital şi accesibile permanent oricărui elev sau profesor, pe o platformă de învăţare tip LMS (Learning Management System), on-line. Lecţiile celor mai buni profesori vor fi procesate digital şi stocate pe platforma de e-learning. Prin internet, orice elev va avea astfel acces la lecţiile celui mai bun profesor.● Se vor crea "laboratoare virtuale" pentru a compensa şi/sau întregi dotarea laboratoarelor şcolare. Pentru fiecare disciplină, se va crea o bază de resurse digitale, astfel încât fiecare profesor sau elev să poată avea acces rapid şi gratuit la informaţiile şi instrumentele necesare pentru o învăţare cât mai eficientă.● Producţia de conţinuturi digitale pentru învăţare (e-contents) va deveni un criteriu de performanţă profesională al profesorilor. Curriculumul digital şi biblioteca şcolară virtuală vor fi îmbogăţite permanent, respectând cerinţele de calitate şi standardele internaţionale.
  45. Constituirea consorţiilor şcolare● Consorţiile şcolare sunt înţelegeri contractuale între unităţile şcolare dintr-o arie geografică. Formarea consorţiilor şcolare se face cu scopul de a optimiza utilizarea infrastructurii pentru educaţie, a resurselor materiale şi a forţei de muncă. Consorţiile vor permite libera circulaţie a personalului în cadrul lor, pe verticală (de exemplu, gimnazii-licee) sau pe orizontală (de exemplu, liceu-liceu), astfel încât restructurarea ciclurilor curriculare să nu producă sincope în normele didactice şi să permită accesul neîngrădit la resursele de învăţare.● Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va elabora metodologia privind constituirea consorţiilor şcolare.
  46. Definitivarea în conformitate cu Cadrul european al calificărilor a cadrului şi a Registrului naţional al calificărilor● Pentru fiecare program de studiu pe care îl desfăşoară, universităţile trebuie să definească riguros calificarea la care duce acesta, în termeni de competenţe şi rezultate ale învăţării. Curriculumul se va stabili astfel încât să maximizeze atingerea calificării, iar ponderea disciplinelor în dobândirea calificării finale se va reflecta în unităţile de credit alocate (ECTS). La nivel naţional, cadrul calificărilor se va stabili prin colaborarea dintre universităţi, asociaţiile profesionale şi angajatori. Calitatea unui program de studiu va fi evaluată în funcţie de măsura în care curriculumul duce la formarea calificării dorite.
  47. În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale se vor avea în vedere:● accesul egal la educaţie în toate ciclurile de învăţământ în instituţii de sine stătătoare sau multiculturale;● asigurarea cu manuale şcolare în limba maternă;● asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi limbii materne. Disciplina limba şi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar după programe şcolare şi manuale specifice;● în învăţământul preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei limba şi literatura română;● promovarea interculturalităţii.În structura ISE va funcţiona o secţie pentru cercetarea şi dezvoltarea învăţământului în limbile minorităţilor, cu rolul de a realiza o bază de documentare şi o bază de date educaţională în domeniul curricular, a programelor de formare pentru cadrele didactice şi înlesnirea învăţământului profesional şi tehnic.
  48. Eliminarea violenţelor din şcoală şi din jurul acesteia.
  49. Dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază, complementară şi continuă. + Capitolul 6 SănătateObiective de guvernare
  50. Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană
  51. Aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadă de minimum 8 ani
  52. Dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor
  53. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural
  54. Participarea personalului sanitar la un program de educaţie continuă garantat de către stat
  55. Asigurarea transparenţei în cheltuirea banilor publiciDirecţii de acţiune● Corelarea reformei asigurărilor medicale cu reforma sistemului de sănătate publică● Punerea în aplicare a unui program naţional de investiţii care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, în maximum 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene● Elaborarea planului naţional de paturi corelat cu nevoile de asistenţă medicală a populaţiei● Elaborarea planului naţional de resurse umane în domeniul medical● Accelerarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a administraţiei locale în managementul spitalicesc● Sprijinirea mediului de afaceri în proiecte investiţionale în sistemul de sănătate şi dezvoltarea parteneriatelor public-private● Promovarea parteneriatelor cu societatea civilă● Integrarea serviciilor sanitare în reţele complexe de asistenţă, de la medicina primară până la nivel spitalicesc● Înfiinţarea de centre multifuncţionale, în special în mediul rural● Informatizarea sistemului sanitar cu interconectarea tuturor furnizorilor de servicii medicale pentru controlul costurilor● Introducerea sistemului de evaluare a performanţelor manageriale la toate nivelurile● Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calităţii serviciilor medicale
  56. Susţinerea asistenţei medicale primare● Dezvoltarea medicinei de familie prin creşterea alocaţiilor din fondul de asigurări de sănătate, care va permite medicilor de familie să participe la programe de supraveghere a mamei şi copilului, de prevenţie şi supraveghere a bolilor cronice cu impact în sănătatea publică● Dotarea cabinetelor medicale cu aparatură de diagnostic şi tratament, astfel încât după următorii trei ani să existe un nivel standard de dotare în toate cabinetele din ţară● Elaborarea de ghiduri şi asigurarea de consultanţă pentru accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea şi dotarea dispensarelor din mediul rural● Concesionarea şi/sau vânzarea cabinetelor medicale de la stat către medicii care le deţin în administrare● Implicarea medicului de familie în asistenţa medicală comunitară● Dezvoltarea accentuată a serviciilor de îngrijiri la domiciliu printr-o colaborare strânsă cu structurile de specialitate ale autorităţilor publice locale● Asigurarea unei asistenţe medicale primare, accesibilă în egală măsură pentru locuitorii tuturor judeţelor ţării, pornind de la medicina de familie, prin asistenţa medicală ambulatorie şi până la cea spitalicească
  57. Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate● Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin creşterea alocării fondurilor şi accesarea de programe cu finanţare europeană● Dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea de reţele sanitare integrate
  58. Eficientizarea şi modernizarea serviciilor spitaliceşti● Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeană● Realizarea unei reţele de spitale de urgenţă regionale la standarde europene● Restructurarea sistemului de asistenţă medicală spitalicească prin utilizarea eficientă a resurselor umane● Îmbunătăţirea managementului spitalelor prin introducerea indicatorilor de performanţă şi de calitate a serviciilor● Îmbunătăţirea sistemului de internări de scurtă durată şi a îngrijirilor la domiciliu● Dezvoltarea şi extinderea externalizării serviciilor medicale şi nemedicale prin parteneriate public-private● Dezvoltarea sistemului de finanţare pe bază de caz rezolvat● Demararea efectivă a procesului de acreditare a spitalelor astfel încât să existe "un standard de spital" care să asigure reguli şi condiţii egale pentru desfăşurarea activităţii● Extinderea reţelei de centre medico-sociale care să permită degrevarea spitalelor de pacienţii cu probleme predominant sociale şi nu medicale
  59. Dezvoltarea sistemului de urgenţă prespitalicesc● Creşterea finanţării sistemului de urgenţă şi dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea să acopere toate zonele ţării● Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv aerian sau naval● Introducerea sistemului de ambulanţă comunitară pentru asigurarea urgenţelor din teritoriu în special în zonele aflate la mari distanţe de spitale, în cooperare cu autorităţile locale
  60. Asistenţa cu medicamente a populaţiei şi politica medicamentului● Garantarea susţinerii financiare de către stat a programelor naţionale de sănătate (tuberculoză, cancer, HIV/SIDA, dializă etc.)● Lansarea unui nou program naţional de sănătate pentru tratamentul infarctului miocardic acut● Garantarea accesibilităţii la medicamente compensate şi gratuite pentru toată perioada anului● Compensarea, în funcţie de posibilităţile bugetare, în proporţie de 90% din preţul de referinţă, al medicamentelor pentru pensionari şi persoane cu venituri mici● Asigurarea, conform posibilităţilor bugetare, de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lăuze● Stimularea deschiderii de farmacii şi puncte farmaceutice în mediul rural sau zone izolate● Stabilirea transparentă a preţurilor şi a criteriilor de compensare în funcţie de eficacitate şi eficienţă
  61. Asistenţa sanitară în mediul rural● Stimularea folosirii de personal medical contractual pe perioadă determinată pentru asigurarea cu personal în zonele sau domeniile deficitare, plata în funcţie de eficienţă şi de finalitatea actului medical● Creşterea stimulentelor financiare (prime de instalare şi salarii) pentru personalul care va lucra în mediul rural în zonele neacoperite cu asistenţă medicală● Dezvoltarea unei reţele de centre multifuncţionale pentru asistenţa medicală de bază● Organizarea centrelor de permanenţă pentru asigurarea asistenţei medicale permanente în mediul rural● Dotarea cu ambulanţe de intervenţie a centrelor de permanenţă din mediul rural● Introducerea în programul de educaţie pentru sănătate în toate şcolile din mediul rural şi a unui program de prevenţie şi profilaxie (în special pentru elevi) în patologia dentară● Asigurarea caravanelor medicale (radiologie şi laborator de analize) în zonele rurale şi greu accesibile constituite din 15-20 unităţi mobile repartizate geografic
  62. Dezvoltarea sănătăţii publice● Extinderea programului naţional de imunizări prin introducerea gratuită a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE● Vaccinarea antigripală gratuită a copiilor, pensionarilor şi a persoanelor cu risc● Acces universal şi gratuit la servicii de planificare familială● Corelarea acţiunilor din România cu Programul comunitar în domeniul sănătăţii pentru perioada 2008-2013 stabilit de Uniunea Europeană● Asigurarea unei reţele de asistenţă medicală pentru elevi şi studenţi (cabinete medicale în şcoli şi universităţi)● Stimularea creşterii calităţii sistemului de asistenţă medicosanitară prin intermediul mediatorilor pentru romi şi al asistenţilor comunitari
  63. Dezvoltarea şi susţinerea sectorului privat● Stimularea asigurărilor de sănătate private prin delimitarea îngrijirilor medicale publice de cele private● Susţinerea şi dezvoltarea parteneriatului public-privat, a privatizărilor şi a managementului privat în sistemul public● Stimularea investiţiilor private în sistemul sanitar + Capitolul 7 Piaţa munciiObiective de guvernare
  64. Echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă
  65. Creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii
  66. Întărirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economică şi socialăDirecţii de acţiune● Finalizarea şi implementarea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual bugetar, care să aibă la bază criterii de diferenţiere şi corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetară● Creşterea gradului de ocupare la minimum 65%, până în anul 2013● Creşterea participării la formarea profesională la minimum 7% din populaţia în vârstă de muncă între 25-64 de ani; susţinerea înfiinţării şi funcţionării comitetelor sectoriale● Absorbţia eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure suportul de formare profesională şi ocupaţională● Simplificarea procedurilor de angajare şi concediere a lucrătorilor● Sprijinirea dialogului angajator - angajat în ceea ce priveşte flexibilizarea programului de lucru şi facilitarea mobilităţii ocupaţionale, profesionale şi geografice● Restructurarea centrelor de formare profesională şi plasarea lor într-un sistem de competitivitate pentru ocupare şi formare profesională● Stimularea, prin măsuri fiscale, a participării salariaţilor la formarea profesională continuă● Asigurarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile● Intensificarea procesului legislativ şi de aplicare a măsurilor instituţionale care vizează reducerea muncii la negru● Redimensionarea competenţelor şi a atribuţiilor instituţiilor de control în scopul creşterii exigenţei şi responsabilităţii în actul de control al raporturilor de muncă, precum şi în ceea ce priveşte asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă● Revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de muncă● Restructurarea şi revitalizarea dialogului social la nivel naţional prin revizuirea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social în ceea ce priveşte adaptarea acesteia la nivelul practicii din Uniunea Europeană şi ţările membre + Capitolul 8 Asigurări socialeObiective de guvernare
  67. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivităţii şi solidarităţii sociale
  68. Eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii
  69. Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privatDirecţii de acţiune● Susţinerea în Parlamentul României şi implementarea legii sistemului unitar de pensii publice● Elaborarea legislaţiei necesare preluării unor active ce se cuveneau sistemului public de pensii care nu au fost preluate odată cu integrarea în sistemul public a unor sisteme independente de pensii● Eliminarea inechităţilor în ceea ce priveşte pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I şi II, precum şi pentru condiţii speciale şi deosebite de muncă, conform prevederilor Legii nr. 218/2008● Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat + Capitolul 9 Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanseObiective de guvernare
  70. Asigurarea condiţiilor instituţionale şi financiare pentru susţinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea violenţei în familie
  71. Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate
  72. Asigurarea echilibrului socioeconomic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor aparţinătoare
  73. Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publică; diminuarea discriminărilor de orice natură
  74. Revizuirea concepţiei programelor de asistenţă socială prin orientarea acestora în funcţie de nivelul veniturilor realizate pe familie şi restructurarea celor peste 200 de prestaţii sociale existente atât la nivel naţional, cât şi local, astfel încât acestea să reprezinte o formă complementară de protecţie socială şi nu să constituie unica sursă de venit pentru cei care au capacitate de muncăDirecţii de acţiune
  75. Familie● Raţionalizarea diferitelor tipuri de asistenţă socială acordate atât la nivelul familiilor, cât şi la nivel individual● Politici privind reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională● Finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi a asigurării resurselor financiare necesare● Dezvoltarea reţelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate● Înfiinţarea de noi adăposturi pentru victimele violenţei în familie şi de centre de asistenţă destinate agresorilor familiali● Îmbunătăţirea criteriilor şi formelor de acordare a venitului minim garantat
  76. Protecţia copilului● Acordarea de gratuităţi în vederea accesului la educaţia primară a copiilor din familiile sărace, mai ales din mediul rural (uniformă, rechizite, transport) şi din cadrul etniei rome● Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate; creşterea alocaţiei de stat pentru copii, în perioada 2010-2013, şi acordarea acesteia în funcţie de veniturile familiei● Creşterea numărului de creşe şi includerea acestora în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţării de creşe de către structurile societăţii civile● Sprijinirea dezvoltării reţelei de servicii profesionalizate de îngrijire a copiilor la domiciliu● Stimularea structurilor societăţii civile pentru dezvoltarea activităţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecţiei drepturilor copilului● Reducerea numărului de copii plasaţi în instituţii publice sau private prin reintegrarea lor în familia naturală şi sprijinirea familiei extinse ca alternativă
  77. Egalitatea de şanse● Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economică, culturală şi politică, prin consolidarea reprezentării femeilor în Parlament şi în primele două linii ierarhice ale Guvernului● Diminuarea discriminărilor etnice● Creşterea capacităţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale● Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice● Transformarea unităţilor medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice dependente● Creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare● Sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilităţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrării lor în muncă● Dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi afecţiuni multiple, prin programe specifice● Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la intrarea în imobile● Creşterea eficienţei structurilor instituţionale şi a personalului dedicat problematicii minorităţii rome, respectiv actualizarea strategiei în materie a Guvernului● Susţinerea participării active a societăţii civile la furnizarea serviciilor sociale şi stimularea voluntariatului + Capitolul 10 Tineret şi sportObiective de guvernare
  78. Realizarea unui sistem de securitate socială activă pentru tineri
  79. Sprijinirea angajării tinerilor în conformitate cu specializările obţinute pentru a stopa exodul forţei de muncă tinere şi specializate din ţară şi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forţei de muncă tinere
  80. Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive
  81. Valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv
  82. Creşterea rolului educaţiei fizice şi a sportului în şcoli
  83. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului şi sprijinirea sportului de performanţă
  84. Susţinerea activităţilor de tineret specifice minorităţilor naţionale, pentru întărirea diversităţii şi incluziunea socială a acestora
  85. Sprijinirea cu prioritate a programelor, iniţiativelor menite să faciliteze asumarea unui rol în viaţa publică a tineretului nostruDirecţii de acţiune
  86. Tineret● Susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilităţi reduse în vederea asigurării egalităţii de şanse● Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi instituţional intern cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene în materie de tineret şi sport● Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului şi a internship-ului şi alte măsuri legislative● Lărgirea gamei de burse şi sporuri sociale pentru studenţi şi generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student, indiferent de forma sau caracterul învăţământului● Reglementarea rolului, responsabilităţilor şi interacţiunea cu şcoala a consiliilor de elevi● Crearea unei reţele de centre de consultanţă şi informare pentru tineret● Sprijinirea creării unor produse bancare de creditare pentru studenţi● Sprijinirea întreprinzătorilor şi fermierilor tineri, prin programe educative şi de consultanţă menite să dezvolte cultura antreprenorială● Lărgirea posibilităţilor de integrare socială pentru copii şi tineri cu dizabilităţi sau proveniţi de la centre de plasament● Predarea taberelor şcolare şi de tineret închise sau nefuncţionale autorităţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform funcţiei iniţiale şi reabilitarea acelora care funcţionează şi adaptarea lor la standardele UE prin parteneriate public-private● Înfiinţarea în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale de tineret a 8 centre pentru tineret în cele 8 regiuni de dezvoltare, cu responsabilităţi directe în atragerea fondurilor comunitare şi în implementarea de proiecte strategice pe domeniul tineret Aceste centre vor încheia parteneriate bilaterale cu centre de tineret din Republica Moldova● Înfiinţarea unei direcţii de programe de tineret România Republica Moldova care va viza încurajarea şi finanţarea activităţilor de tineret în parteneriat şi cooperare între organizaţiile neguvernamentale din România şi Republica Moldova● Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate public-private
  87. Sport● Organizarea de întreceri sportive internaţionale, susţinute şi cofinanţate de Guvern, în ramurile sportive unde România excelează● Elaborarea strategiei naţionale, cu accent pe sportul de masă, şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile UE în materie● Implicarea şi cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean● Dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului în şcoli, stabilirea unor sisteme de competiţii la nivel local, regional şi naţional● Susţinerea introducerii evenimentelor sportive şcolare în agenda competiţiilor întocmită de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului● Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă a cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive● Stabilirea unor relaţii de colaborare între şcoli şi cluburi sportive● Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane către această disciplină● Asigurarea unei traiectorii de tip "dublă carieră" sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate● Construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional● Înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă + Capitolul 11 Mediul de afaceri, IMM-urile, concurenţa şi protecţia consumatoruluiObiective de guvernare
  88. Îmbunătăţirea calităţii actului administrativ, a procesului decizional şi a managementului şi coordonării orizontale a politicilor publice
  89. Crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze competitivitatea firmelor şi dezvoltarea de abilităţi şi competenţe antreprenoriale ridicate, capabile să facă faţă competiţiei atât pe piaţa unică europeană, cât şi în exteriorul UE
  90. Stimularea capacităţii firmelor de a crea, adăuga, capta şi reţine valoare în lanţul naţional productiv, bazată pe procese, produse şi servicii
  91. Creşterea încrederii consumatorilor, bazată pe o protecţie eficientă şi drepturi consistenteDirecţii de acţiune● Simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ, diminuarea birocraţiei şi a corupţiei, a poverii administrative şi fiscale şi a parafiscalităţii; se va urmări reducerea numărului de proceduri administrative, a duratei de obţinere a autorizaţiilor, avizelor, licenţelor, permiselor, a costurilor acestor proceduri şi implicit scăderea corupţiei● Accelerarea reformelor procompetitive şi promovarea unui mediu concurenţial corect● Elaborarea şi implementarea unei strategii integrate şi transparente pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri, pe baza evaluării şi valorificării factorilor cu impact asupra competitivităţii firmelor şi a promovării măsurilor de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi organizatoric● Dezvoltarea, în cadrul sistemului de învăţământ şi în sisteme de pregătire specializate, a culturii antreprenoriale, întărirea performanţelor manageriale şi încurajarea spiritului inovator; în acest context sunt necesare eforturi pentru conştientizarea în mediul de afaceri românesc a importanţei drepturilor de proprietate intelectuală, managementului calităţii, managementului activelor intangibile, în particular al brevetelor de invenţie şi al mărcilor - stimularea utilizării acestora● Aplicarea noului cadru de politici în domeniul IMM al Comisiei Europene - Small Business Act● Facilitarea accesului întreprinderilor la fondurile structurale europene şi la mecanismele de finanţare puse la punct prin intermediul EXIMBANK, CEC, Fondului Român de Garantare pentru IMM, a Fondului de Garantare pentru Agricultură, a Fondului Român de Contragarantare pentru IMM înfiinţat în 2009● Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor prin aplicarea efectivă a legislaţiei; protecţia consumatorilor împotriva practicilor comerciale incorecte, precum şi a riscurilor care pot să le afecteze viaţa, sănătatea, securitatea şi interesele economice; dezvoltarea cooperării cu organismele Uniunii Europene, cu statele membre, precum şi cu societatea civilă; stimularea capacităţii de autoprotecţie individuală şi asociativă a consumatorilor în completarea protecţiei directe oferite de instituţiile statului
  92. Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM)● Crearea cadrului instituţional, legislativ şi financiar favorabil susţinerii IMM-urilor şi a iniţiativei private● Contracararea efectelor crizei economice globale prin implementarea, în regim de urgenţă, a unor măsuri de natură economică şi de reglementare fiscală, în vederea susţinerii şi stimulării IMM- urilor● Racordarea politicilor în domeniul IMM-urilor la obiectivele Lisabona● Dezvoltarea capacităţii tehnologice a IMM-urilor● Implementarea politicii în domeniul cooperaţiei● Sprijinirea întreprinzătorilor agricoli şi a gospodăriilor familiale● Stimularea activităţii de producţie şi valorificare din resurse locale● Sprijinirea activităţilor inovative● Dezvoltarea bazei antreprenoriale durabile
  93. Comerţ exterior● Implementarea, susţinerea şi monitorizarea implementării Strategiei naţionale de export, inclusiv dezvoltarea de strategii regionale de competitivitate la export în parteneriat public-privat● Derularea programului "Exportul românesc" în teritoriu, pentru extinderea bazei de exportatori la nivel local● Corelarea activităţilor promoţionale şi de acces pe pieţe non-UE la nivel naţional cu cele la nivelul UE, prin participarea activă la Comitetul Consultativ de Acces pe Pieţe al Comisiei Europene● Creşterea contribuţiei Consiliului de Export la coordonarea reţelelor de sprijin pentru exportatori, la nivel central şi regional, utilizându-se în acest scop resursele oferite prin programul de cooperare cu ITC - Geneva (International Trade Center)● Rezervarea drepturilor care decurg pentru România din Tratatul de aderare (în special pentru domeniul agriculturii), care poate fi sprijinită şi prin contribuţia instituţiei la formularea şi definitivarea mandatului de negociere al Comisiei Europene în cadrul actualei Runde de negociere a Organizaţiei Mondiale a Comerţului● Urmărirea deschiderii de noi pieţe pentru exporturile româneşti, atât prin negocierile comerciale multilaterale, cât şi prin cele privind noi acorduri de comerţ liber ale UE● Instruirea reprezentanţilor instituţiei din reţeaua externă pentru semnalarea cu precădere a situaţiilor în care exporturile româneşti de bunuri şi servicii sunt discriminate
  94. Mediul de afaceri● Utilizare mai bună a pieţei de capital de către autorităţi prin:- plasarea prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a unor emisiuni de obligaţiuni de stat;- vânzarea prin mecanismele BVB, prin ofertă publică, a unor pachete de acţiuni la companii deţinute de stat din domeniul energetic;- oferte suplimentare de acţiuni ale unor societăţi deja listate la BVB la care statul deţine încă acţiuni.● Iniţierea proiectelor de acte normative având ca scop consolidarea mediului de afaceri şi dezvoltarea activităţilor din domeniul profesiilor liberale● Intensificarea dialogului şi creşterea transparenţei reglementărilor, prin formalizarea consultărilor publice-private în sfera managementului reglementărilor din domeniul mediului de afaceri şi profesiilor liberale● Reducerea şi simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra mediului de afaceri şi profesiilor liberale, inclusiv prin înfiinţarea şi operaţionalizarea unor birouri (ghişee) unice, pentru rezolvarea tuturor problemelor administrative● Implementarea cadrului legal de reglementare a activităţilor din domeniul profesiilor liberale, în concordanţă cu prevederile europene privind recunoaşterea calificării profesionale şi serviciile pe piaţa internă● Colaborarea cu direcţiile de specialitate din cadrul instituţiilor publice centrale pe teme referitoare la impactul integrării europene asupra mediului de afaceri şi profesiilor liberale
  95. Protecţia consumatorului● Continuarea procesului de preluare a acquis-ului comunitar● Dezvoltarea cooperării cu mediul de afaceri, ca instrument pentru promovarea şi protecţia intereselor consumatorilor● Dezvoltarea capacităţii administrative a ANPC● Desfăşurarea de acţiuni de control pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi/sau de conformitate a produselor şi serviciilor, precum şi în scopul protecţiei drepturilor şi intereselor economice ale consumatorilor privind furnizarea de produse şi servicii, inclusiv servicii financiare şi de interes public● Rezolvarea reclamaţiilor consumatorilor, cooperarea cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale şi, după caz, cu statele membre sau candidate ale Uniunii Europene în realizarea de acţiuni de control, efectuarea schimbului rapid de informaţii privind produsele periculoase, atât cu oficiile teritoriale ale ANPC, cât şi cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţii similare din statele membre ale Uniunii Europene, prin Sistemul european RAPEX de schimb rapid de informaţii privind produsele periculoase● Realizarea de acţiuni specifice de control privind regimul metalelor preţioase, verificarea îndeplinirii condiţiilor în baza cărora au fost autorizaţi operatorii economici care desfăşoară activităţi cu metale preţioase● Dezvoltarea instrumentelor de informare şi educare a consumatorilor● Asigurarea de sprijin şi consultanţă pentru organizaţiile neguvernamentale de consumatori + Capitolul 12 Infrastructura de transportObiective de guvernare
  96. Asigurarea coerenţei şi continuităţii pe termen lung a lucrărilor de autostrăzi prin promovarea Pactului naţional "Autostrăzile României", finanţat cu cel puţin 1% din PIB
  97. Refacerea infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţă cu cea rutieră, astfel încât cel puţin traficul greu de mărfuri să redevină atractiv pe transportul feroviar
  98. Dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime româneşti astfel încât acestea să devină poarta maritimă din est a UE
  99. Îmbunătăţirea condiţiilor de trafic fluvial pe sectorul românesc al Dunării la nivel european
  100. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, inclusiv în zonele cu activitate turistică importantă
  101. Mărirea perioadei de garanţie a lucrărilor realizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport
  102. Ocolirea localităţilor aglomerate prin realizarea unui program naţional de centuri ocolitoare
  103. Asigurarea unui nivel calitativ european până în anul 2012 a 80% din reţeaua de drumuri naţionale
  104. Reducerea constantă a numărului de victime ale accidentelor de circulaţie rutieră
  105. Creşterea vitezei pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători şi marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor la frontieră
  106. Înnoirea şi modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea staţiilor de cale ferată şi asigurarea legăturilor între marile oraşe prin trenuri intercity
  107. Asigurarea condiţiilor de transport aerian pasageri/marfă din toate regiunile ţăriiDirecţii de acţiuneTransport rutier● Instituirea unui mod echitabil de colectare a taxelor pe infrastructura rutieră conform principiului "plăteşti cât şi cum foloseşti" şi colectarea într-un procent ridicat a acestor taxe● Reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin separarea în cadrul CNADNR a activităţilor: de autostrăzi, de drumuri naţionale, de centuri ocolitoare● Îmbunătăţirea legislaţiei privind modalităţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport● Modificarea legislaţiei privind relocarea utilităţilor pentru realizarea autostrăzilor şi a centurilor ocolitoare, prin implicarea proprietarilor acestor utilităţi urmărindu-se respectarea unor termene şi costuri de relocare minime● Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrările necesare îmbunătăţirii infrastructurii de transport, astfel încât să se asigure termene minime de obţinere a acestora● Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitaţii● Utilizarea, acolo unde este cazul, a concesiunii de lucrăriAutostrăzi● Realizarea Pactului naţional "Autostrăzile României" pentru stabilirea proiectelor de autostrăzi ce vor fi realizate până în 2020, cu asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţare la nivelul necesar● Finalizarea tronsoanelor de pe coridorul IV paneuropean între Nădlac şi Sibiu (total 349 km) şi între Cernavodă şi Constanţa, inclusiv Centura Constanţa (total 74 km) la nivel de autostradă până în anul 2012● Finanţarea porţiunii între Târgu Mureş şi Borş (254 km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca pentru porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) să fie identificate alte soluţii de finanţare şi realizare● Finalizarea tronsonului de autostradă Bucureşti - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2014● Începerea lucrărilor la autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani (108 km), parte a coridorului IX paneuropean şi la autostrada Focşani - Săbăoani (140 km)● Începerea lucrărilor la autostrada Târgu Mureş - Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria - Craiova (170 km)● Realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B● Realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare la coridorul paneuropean IX Focşani - AlbiţaDrumuri naţionale● Asigurarea, până în anul 2012, a capacităţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene● Finalizarea lucrărilor de lărgire la 4 benzi a centurii existente a Bucureştiului, astfel încât să se poată ocoli atât prin nord, cât şi prin sud● Refacerea a 4 000 km de drumuri naţionale la nivel calitativ european● Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele - Nikopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului● Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutieră● Unificarea activităţilor de control în trafic ale RAR, ARR, CNADNR, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier● Înfiinţarea Biroului Naţional de Siguranţă Rutieră ce va cuprinde un serviciu Info Trafic● Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizează tehnologia RO-LA sau feribot● Realizarea până la finalul anului 2012 a programului naţional de variante ocolitoare cuprinzând:- variante ocolitoare cu finanţare de la bugetul de stat: Oradea, Iaşi Sud, Suceava, Bucureşti (lărgire la 4 benzi), Tecuci, Sebeş, Horezu, Sânnicolau Mare, Tulcea, Cluj Est, totalizând 206 km;- variante ocolitoare cu finanţare pe programe FEDR: Miercurea-Ciuc - Ciceu - Siculeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Aleşd Sud, Aleşd Nord, Stei, Huşi, Bistriţa, Topliţa, Tuşnad, Huedin, Bârlad, Timişoara Sud, Sighişoara, Făgăraş, Paşcani, Roman, Roşiori de Vede, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Titu, Târgovişte, Adjud, Craiova Sud, Budeşti, Buftea, Dej, Fălticeni, Filiaşi, Mangalia, Mihăileşti, Pucioasa, Târgu Frumos, Târgu Jiu, Săcuieni, Valea lui Mihai, Carei, Caracal, Alexandria, totalizând 280 km;- variante ocolitoare cu finanţare ISPA: Adunaţii Copăceni, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea, Plugova, Caransebeş, Lugoj, totalizând 54 km;- variante ocolitoare cu finanţare din credite externe: Bacău, Târgu Mureş, Reghin, Mediaş, Timişoara, Slatina, Braşov, totalizând 143 km.Transport feroviar● Finalizarea lucrărilor de modernizare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni din coridorul IV paneuropean● Finalizarea lucrărilor de modernizare a tronsonului Curtici - Braşov, parte a coridorului IV paneuropean, prin împărţirea în sectoare scurte● Începerea lucrărilor de modernizare a coridorului IX paneuropean Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret● Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj - Oradea şi a magistralei Iaşi - Tecuci● Analizarea finanţării din alte surse a lucrărilor la Linia Râmnicu Vâlcea - Vâlcele● Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de marfă cu circulaţie permanentă şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale)● Reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial, lucrările fiind scoase la licitaţie internaţională● Modernizarea staţiilor de cale ferată: Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Vaslui, Brăila, Târgu Mureş, Giurgiu, Călăraşi, Reşiţa Sud, Piatra-neamţ, Zalău, Bistriţa, Alexandria, Slatina, Slobozia, Sfântu Gheorghe, Botoşani, Baia Mare, Satu Mare, Târgovişte, MiercureaCiuc, Târgu Jiu● Continuarea procesului de modernizare telecomenzi şi semnalizare feroviară pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare viteză (160 km/h)● Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de călători● Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip "Săgeata albastră"● Asigurarea compensaţiilor la nivelul necesar pentru transportul public de călători pe calea ferată conform practicilor europene, precum şi pentru administratorul de infrastructură, în vederea susţinerii activităţii de întreţinere şi reparaţii a infrastructurii feroviare publice● Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai - Laromet (3,1 km - două staţii)● Începerea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor - Universitate - Pantelimon, cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor până în 2012● Modernizarea parcului de vagoane de metrou● Modernizarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale● Încurajarea transportului de tip RO-LA● Înfiinţare de centre logistice în regiunile de dezvoltare pentru stimularea transportului mixt cale ferată - rutierTransport naval● Prelungirea digului de larg al Portului Constanţa pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanţa Sud - Agigea● Construirea unui pod peste Canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi cu centura la nivel de autostradă a municipiului Constanţa● Implementarea proiectului privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi - Brăila● Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunăre - Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari● Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmărire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mărfuri pe sectorul românesc al Dunării şi construcţia centrului de editare a hărţii electronice a Dunării şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS● Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare (NAIADES)● Sporirea capacităţii de operare a mărfurilor prin construirea molului 3 şi a molului 4 în portul Constanţa Sud - Agigea● Dezvoltarea infrastructurii portului Constanţa prin construirea unui pod de legătură între ţărm şi insula artificială● Dezvoltarea infrastructurii în porturile dunărene Moldova Nouă, Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Calafat, Bechet, Giurgiu, Olteniţa● Implementarea proiectului "Apărări de maluri pe Canalul Sulina"● Simplificarea formalităţilor de control al navelor fluvialeTransport aerian● Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu Mare, Baia Mare)● Asigurarea unui management competitiv pentru dezvoltarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni - Băneasa) şi înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara - Arad)● Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti pentru atingerea unei capacităţi de 5 milioane de pasageri pe an● Acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale din judeţele Braşov şi Galaţi - Brăila pentru construirea de noi aeroporturi● Creşterea eficienţei activităţii Companiei TAROM, pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listării la bursă şi privatizării● Consolidarea poziţiei Regiei Autonome ROMATSA în cadrul programului "Cer unic european" prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreună cu Bulgaria● Separarea funcţiei de supervizare a activităţii de aviaţie în general de activităţile de furnizare de servicii în cadrul Autorităţii Aeronautice Române + Capitolul 13 Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovareaObiective de guvernare
  108. Susţinerea domeniilor de vârf cu potenţial pentru performanţă şi a domeniilor în care România este implicată la nivel internaţional (CERN, Extreme Light Infrastructure)
  109. Sporirea numărului de cercetători cu rezultate ştiinţifice de nivel internaţional
  110. Creşterea atractivităţii carierelor ştiinţifice şi promovarea tinerilor cercetători
  111. Încurajarea parteneriatelor instituţionale şi a repatrierii diasporei ştiinţifice româneşti
  112. Organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare în mod funcţional
  113. Integrarea cercetării ştiinţifice în mediul economic şi social
  114. Întărirea capacităţii instituţionale şi personale pentru atragerea de fonduri internaţionale, publice şi private
  115. Promovarea performanţelor ştiinţei în rândurile publicului largDirecţii de acţiune● Creşterea finanţării cercetării-dezvoltării, inclusiv din mediul privat● Alocarea resurselor prin competiţie, exclusiv în funcţie de criteriile de calitate ştiinţifică. Evaluările instituţiilor, persoanelor şi proiectelor vor fi făcute exclusiv în baza unor criterii internaţional recunoscute● Debirocratizarea procedurilor referitoare la finanţarea şi utilizarea fondurilor aferente proiectelor ştiinţifice● Introducerea unor politici de resurse umane dinamice şi competitive● Accesul la posturi sau competiţii exclusiv pe bază de performanţă profesională● Finanţarea multianuală a proiectelor de cercetare, în acord cu practicile europene● Facilitarea utilizării fondurilor câştigate pe bază de competiţie, inclusiv punerea în practică a principiului "finanţarea urmează cercetătorul"● Stimularea investiţiilor private în cercetare-dezvoltare● Punerea în practică a unui plan de acţiune de lungă durată privind popularizarea ştiinţei şi tehnicii către publicul larg, inclusiv prin canale media● Raţionalizarea instituţională a sistemului + Capitolul 14 Societatea informaţionalăObiective de guvernare
  116. Implementarea unui cadru strategic unitar şi coerent, respectiv "Strategia România digitală - e-strategia pentru o societate informaţională", pe următoarele direcţii strategice:- interoperabilitate;- tehnologia informaţiei;- administraţia publică minimală;- e-România;- Directiva servicii - crearea Punctului unic de contact;- cyber crime;- e-incluziune;- Strategia naţională Domenii.ro şi Domenii.eu, de servicii poştale şi de telecomunicaţii;- Strategia de spectru şi de broadband.
  117. Dezvoltarea platformei naţionale e-România şi a Sistemului electronic naţional (SEN) prin integrarea de noi servicii electronice, în paralel cu creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 55%
  118. Extinderea accesului la infrastructura de comunicaţii electronice de bandă largă pentru comunităţile mici urbane şi rurale, ca premisă esenţială a trecerii la societatea informaţională, astfel încât gradul de penetrare a serviciilor de comunicaţii electronice la nivelul populaţiei să atingă un nivel de 55% până în
  119. Creşterea la 70% a procentului firmelor care utilizează Internetul ca principal mijloc de interacţiune cu instituţiile statului
  120. Crearea condiţiilor pentru realizarea unui stat funcţional, modern, performant şi interactiv, prin regândirea proceselor şi procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
  121. Implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare ale Serviciului universal de acces la mijloacele de comunicare şi informare
  122. Modernizarea infrastructurii de comunicaţii şi sporirea calitativă şi cantitativă a serviciilor de comunicaţii electronice
  123. Creşterea gradului de securitate la nivelul reţelelor de comunicaţii şi a securităţii informaţiilor în scopul creşterii gradului de protecţie a cetăţeanului, administraţiei şi agenţilor economici, prin sisteme de tip CERT (centre de reacţie şi răspuns la incidentele de securitate informatică)
  124. Creşterea rolului sectorului TIC în promovarea şi stimularea dezvoltării economice, a coeziunii sociale şi în reducerea decalajelor regionale de dezvoltare
  125. Asigurarea unui cadru legislativ de natură a impulsiona planurile de dezvoltare la nivelul societăţii informaţionale, cu prioritate a celor în infrastructură şi servicii electronice
  126. Crearea unor instrumente informaţionale puternice de tip supercomputing, capabile să sprijine cercetarea şi mediul universitar, mai ales în direcţia apropierii acestora de aplicaţiile economice, precum şi integrarea în reţelele europene similareDirecţii de acţiune
  127. Crearea unui cadru instituţional şi legal coerent pentru dezvoltarea societăţii informaţionale, cu următoarele priorităţi:● proiect de lege privind registrele electronice naţionale;● proiect de lege privind cadrul de interoperabilitate al sistemelor societăţii informaţionale;● proiect de lege privind condiţiile minime de securitate ale sistemelor informatice din administraţia publică;● modificări la Legea nr. 161/2003 care să precizeze măsuri pentru accelerarea dezvoltării societăţii informaţionale;● proiect de lege privind e-guvernarea;● introducerea şi generalizarea planificării şi execuţiei bugetare online;● introducerea fluxurilor electronice de documente pentru comunicaţiile inter şi intra-ministeriale;● introducerea gestiunii electronice a documentelor cu caracter legislativ din cadrul Guvernului;● unificarea cadrului legislativ în domeniul comunicaţiilor electronice prin elaborarea cu prioritate a Legii comunicaţiilor.
  128. Dezvoltarea serviciilor şi sistemelor societăţii informaţionale:● implementarea şi dezvoltarea sistemului de e-guvernare, la nivel central şi local, având ca principiu de bază asigurarea valabilităţii şi opozabilităţii faţă de terţi a operaţiunilor efectuate prin mijloace electronice şi a documentelor emise, prelucrate şi transmise în format electronic, atât între instituţiile publice, cât şi între acestea şi entităţile şi persoanele de drept privat, cu respectarea reglementărilor cuprinse în Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, adaptarea şi modificarea acelor acte normative care nu respectă prevederile acestei legi, şi care, astfel, periclitează stabilitatea circuitului economic şi juridic şi au ca efect denaturarea liberei concurenţe;● dezvoltarea accelerată a Sistemului Electronic Naţional (SEN), integrat cu platforma naţională e-România, facilitându-se introducerea a cel puţin unui serviciu electronic pe zi. Dezvoltarea SEN se va face în două faze, în prima fază urmărindu-se agregarea tuturor formularelor şi asigurarea interacţiunii prin mijloace electronice dintre cetăţeni şi administraţie (informatizarea front-office-ului administraţiei), urmând ca în faza a doua să se asigure mecanismele necesare informatizării comode a fluxurilor de avizare inter şi intraorganizaţionale, inclusiv definirea traseelor interinstituţionale (informatizarea back-office-ului administraţiei);● dezvoltarea Sistemului electronic de achiziţii publice (SEAP) în vederea simplificării şi creşterii eficienţei achiziţiilor efectuate. Până la sfârşitul anului 2010 SEAP va implementa toate procedurile specifice achiziţiilor publice prin mijloace electronice, asigurându-se totodată integrarea cu sistemele similare la nivel european. Procentul de achiziţii publice efectuate prin SEAP va creşte în 2010 la 30%;● implementarea Punctului de contact unic electronic, care să simplifice şi să accelereze semnificativ procedurile administrative pentru obţinerea de autorizaţii, îndeplinind totodată toate obligaţiile ce revin României în conformitate cu prevederile Directivei serviciilor nr. 123/CE/
  129. Sistemul va trata într-o manieră coerentă toate procesele de autorizare la nivel naţional;● dezvoltarea unei platforme naţionale de autentificare pentru toate serviciile electronice;● dezvoltarea ghişeului virtual de plăţi (GVP), pentru a permite conectarea tuturor sistemelor administraţiei publice care necesită un mecanism de plată;● implementarea platformei unificate de e-learning; susţinerea dezvoltării infrastructurii TIC în învăţământul public de toate nivelele şi asigurarea şanselor egale la informare pentru toţi copiii şcolari din România, acordând o atenţie sporită învăţământului rural; susţinerea dezvoltării şi utilizării de conţinut informatic dedicat pentru toate materiile de învăţământ în cadrul procesului de educaţie publică;● integrarea soluţiilor de e-guvernare în ansamblul soluţiilor europene, asigurându-se interconectarea cu sisteme similar din celelalte ţări membre UE;● creşterea securităţii şi fiabilităţii sistemelor de e-guvernare, condiţie obligatorie pentru sporirea încrederii cetăţenilor în alternativa electronică a serviciilor publice şi implicit pentru creşterea numărului de utilizatori ai acestor sisteme;● realizarea unei platforme informaţionale naţionale care să pună într-o corespondenţă dinamică şi directă informaţiile referitoare la cetăţeni, firme şi proprietăţi imobiliare;● asigurarea infrastructurii pentru accesul securizat la informaţiile medicale personale pentru serviciile medicale, oriunde şi oricând pe teritoriul României;● promovarea schimbului electronic de documente, astfel încât acesta să devină principalul mijloc de transmitere a informaţiei în administraţia publică, prin:- soluţie integrată de planificare şi execuţie a bugetelor;- introducerea fluxurilor electronice pentru comunicaţiile guvernamentale;● gestiunea documentelor cu caracter legislativ din cadrul Guvernului;● promovarea pe scară largă a serviciilor caracteristice societăţii informaţionale: comerţ electronic, semnătură electronică, marcă temporală, activitatea electronică notarială, arhivarea documentelor în formă electronică, avizarea instrumentelor de plată la distanţă; promovarea utilizării soluţiilor bazate pe certificate digitale calificate şi asigurarea mecanismelor de interconectare/interoperabilitate cu infrastructurile PKI la nivel european;● dezvoltarea şi asimilarea de standarde, norme şi metodologii, precum şi dezvoltarea şi întreţinerea nomenclatoarelor de interes general care să asigure în mod unitar proiectarea, realizarea, implementarea şi operarea serviciilor publice informatizate, prin care se vor asigura interoperabilitatea şi interactivitatea acestora
  130. Cadrul de cooperare● Cooperarea cu alte autorităţi pentru introducerea de prevederi referitoare la infrastructura de comunicaţii în standardele de urbanism, în autorizarea pentru construire şi în alte categorii de standarde● Promovarea experienţei şi propunerilor româneşti în domeniul reglementărilor în instituţiile europene, precum şi transferul experienţei spre ţări ce urmează calea integrării europene, prin participarea la grupurile de expertiză europene● Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona sudest europeană pentru crearea unei pieţe puternice de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC)● Asimilarea şi integrarea practicilor de succes internaţionale, precum şi stimularea schimburilor de expertiză, în cadrul unor memorandumuri precum cele cu Germania, Austria, Marea Britanie, Franţa● Promovarea interacţiunii autorităţilor publice cu cetăţenii şi mediul de afaceri prin servicii de e-guvernare
  131. Construirea "oraşelor şi judeţelor digitale", care să contribuie la descentralizare, scăderea costurilor şi eficientizarea actului de guvernare
  132. Implementarea de reţele de infrastructură în mediul mic urban şi rural cu finanţare prin intermediul fondurilor structurale
  133. Reducerea deficitului de accesibilitate înregistrat între mediul urban şi cel rural în scopul asigurării cadrului necesar realizării şi implementării strategiilor guvernamentale în vederea unei dezvoltări echilibrate la nivelul întregii ţări
  134. Susţinerea neutralităţii tehnologice în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii naţionale şi a sistemelor societăţii informaţionale, încurajarea dezvoltării internetului de bandă largă ca principal suport de transmisie şi convergenţă
  135. Implementarea unui nivel de securitate adecvat, asigurându-se protecţia vieţii private şi integritatea şi securitatea informaţiilor tranzacţionate. De asemenea, promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu handicap şi ale celor cu nevoi sociale speciale trebuie să constituie o prioritate pe termen mediu şi lung, în spiritul politicilor europene de promovare a incluziunii sociale
  136. Implementarea Centrului naţional CERT pentru prevenirea, depistarea şi combaterea criminalităţii informatice, precum şi diseminarea mecanismelor de prevenţie şi promovarea cooperării internaţionale prin interconectarea cu centre similare
  137. Realizarea programului "Supercomputing" care să asigure o dezvoltare rapidă a sectorului de cercetare-inovare cu aplicabilitate directă în domenii precum: economic şi finanţe, social, sănătate, mediu, ştiinţe naturale, combaterea criminalităţii informatice, precum şi o platformă naţională pentru informare şi acţiune, în caz de calamităţi sau dezastre, care să asigure intervenţia rapidă şi specializată a autorităţilor
  138. Finalizarea procesului de tranziţie de la televiziunea în format analogic la cea în format digital până la sfârşitul anului 2011, prin asigurarea unui cadru instituţional de colaborare între entităţile implicate în procesul de implementare, care, pe baza documentului de strategie deja adoptat, să permită finalizarea procesului de tranziţie la termenul şi în condiţiile agreate la nivel comunitar
  139. Generalizarea accesului la servicii integrate de voce (cu mobilitate), date şi imagini (inclusiv televiziune digitală) pentru cetăţenii României
  140. Continuarea şi extinderea proiectului "Economia bazată pe cunoaştere", finanţat de Banca Mondială, prin creşterea numărului de localităţi rurale care au acces la reţeaua de comunicaţii de bandă largă + Capitolul 15 Agricultură şi dezvoltare rurală. Proprietate şi cadastruObiective de guvernare
  141. Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole
  142. Creşterea exportului de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole
  143. Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe multianuale
  144. Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare
  145. Stimularea înfiinţării de depozite pentru colectarea, sortarea şi valorificarea produselor agricole
  146. Accelerarea procesului de dezvoltare rurală, inclusiv a serviciilor din spaţiul rural
  147. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice
  148. Extinderea suprafeţelor de păduri în România şi dezvoltarea pisciculturii
  149. Susţinerea cercetării agricole şi a formării profesionale
  150. Reforma structurilor administrative cu atribuţii în domeniul agriculturiiDirecţii de acţiune
  151. Asigurarea securităţii alimentare a ţării prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole● Stimularea comasării voluntare a terenurilor agricole şi a exploatării eficiente● Specializarea producţiei agricole şi aplicarea de politici diferenţiate pe tipuri de ferme şi zone de favorabilitate● Amplificarea sprijinului necesar creării de ferme comerciale moderne şi de unităţi de industrie alimentară competitive● Promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicate obţinute prin biotehnologii● Reevaluarea progresivă a ponderii zootehniei în totalul producţiei agricole, a pomiculturii, legumiculturii şi viticulturii - sectoare mult rămase în urmă● Stimularea producţiei agricole integrate pentru valorificarea superioară a acesteia● Orientarea fermierilor către producţia de carne acolo unde nu se poate aloca cotă de lapte● Stimularea continuă a producţiei ecologice● Exercitarea obligatorie a controalelor sanitar-veterinare şi fito-sanitare în conformitate cu reglementările stabilite cu autorităţile corespondente din Uniunea Europeană
  152. Creşterea exportului de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole● Menţinerea sprijinului financiar pentru susţinerea şi promovarea brandurilor româneşti● Extinderea măsurilor de susţinere a politicilor de marketing ale producătorilor autohtoni pentru pieţele externe● Dezvoltarea sistemelor informatice referitoare la piaţa externă, accesibile producătorilor români● Sprijinirea consecventă a asocierii întreprinzătorilor autohtoni şi a afilierii lor la structuri din afara ţării● Sprijinirea înfiinţării unităţilor de procesare a produselor agroalimentare
  153. Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe şi bugete multianuale● Aplicarea unor scheme eficiente de finanţare a agriculturii în termene concrete, pentru absorbţia integrală a fondurilor europene disponibile, prin cofinanţarea de la bugetul de stat, prin proiecte tip "Fermierul"● Acordarea de consultanţă gratuită în vederea asocierii în ferme comerciale competitive şi realizării proiectelor● Promovarea politicilor stimulative pentru producţiile destinate total sau parţial pieţei● Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic ameliorat● Acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii materialului genetic folosit pentru reproducere în zootehnie● Elaborarea unui sistem eficient de acordare a despăgubirilor în agricultură● Suportarea de la buget a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a tratamentelor antiepizootice● Susţinerea sistemului unitar de accesare şi garantare, atât a creditelor pentru producţie, cât şi a creditelor pentru investiţii
  154. Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agroalimentare● Susţinerea unor programe de tipul rentei viagere şi dublarea cuantumului actual pentru cei care arendează terenurile sau pentru înstrăinarea terenului● Consolidarea pieţelor agricole şi agroalimentare şi eliminarea distorsiunilor acestora prin:- măsuri pentru stimulare a organizării pieţelor: stimularea organizaţiilor şi a acordurilor interprofesionale, facilitarea accesului grupurilor de producători la comerţul organizat, stimularea pieţelor locale de vânzare directă de la producător;- stimularea comerţului prin bursa cerealelor şi reglementarea în domeniul certificatelor de depozit, privind funcţionalitatea şi tranzacţionabilitatea;- atragerea băncilor în finanţarea fermierilor pe baza acestor certificate şi a garanţiei cu terenuri agricole;- sprijinirea înfiinţării formelor asociative pentru valorificarea produselor agricole.● Definirea şi aprobarea măsurilor pentru consolidarea pieţei funciare şi transformarea terenului într-un bun valoric prin:- finalizarea retrocedărilor şi a reformei proprietăţii funciare, precum şi acordarea de justă despăgubire, în situaţii specifice;- introducerea cadastrului unitar, pe cheltuiala statului;- intabularea tuturor suprafeţelor agricole şi forestiere, inclusiv a celor rezultate din ieşirea din indiviziune;- reglementarea condiţiilor de expropriere pentru lucrările de interes naţional;- promovarea de programe pentru înfiinţarea depozitelor de preluare a produselor agricole şi silvice în vederea sortării, depozitării şi comercializării lor.
  155. Accelerarea procesului de dezvoltare rurală● Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rurale de bază: drumuri, reţele de apă şi canalizare, gestionarea deşeurilor● Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea de cabinete pentru medici de familie şi acordarea de stimulente pentru a se stabili în mediul rural● Diversificarea susţinută a activităţilor economice, altele decât cele agricole, şi a serviciilor din mediul rural şi crearea de locuri de muncă, inclusiv pentru categorii aflate în dificultate (de exemplu: femeia din mediul rural)● Amplificarea susţinerii construirii de spaţii de depozitare (silozuri pentru produse agricole)● Susţinerea multiplă a instalării tinerilor fermieri în mediul rural● Stimularea complexă a renovării satelor şi conservarea arhitecturii, tradiţiilor şi obiceiurilor locale● Stimularea activităţilor de turism specializat în mediul rural● Permanentizarea reabilitării, întreţinerii şi promovării siturilor naturale şi istorice● Program pentru adaptarea forţei de muncă şi a administraţiei publice de la sate la schimbările actuale, pentru instruirea în meserii tradiţionale şi servicii, precum şi modernizarea administraţiei publice locale
  156. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice● Asigurarea funcţionalităţii sistemelor de irigaţii pe o supr

🔗 Către sursa oficială

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.