← România

ORDIN 5913 12/11/2009 - Portal Legislativ

ORDIN 5913 12/11/2009 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Articolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Anexa 1Anexa 2 Reveniti in topul paginii Forma printabilă ORDIN nr. 5.913 din 12 noiembrie 2009privind aprobarea de programe şcolare pentru discipline pentru curriculum diferenţiat în învăţământul liceal, la filiera vocaţională, profil pedagogic şi profil artisticEMITENT MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 12 ianuarie 2010 În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,ministrul educaţiei, cercetării şi inovării, interimar, emite prezentul ordin. + Articolul 1Se aprobă programele şcolare pentru următoarele discipline pentru curriculum diferenţiat, în învăţământul liceal, filiera vocaţională, profil pedagogic: Comunicare didactică - clasele a IX-a, a X-a şi a XII-a, Managementul proiectelor - clasa a XI-a, Noile educaţii - clasa a XI-a, Biblioteconomie - clasele a XI-a-a XII-a, Psihopedagogia activităţilor ludice - clasele a XI-a-a XII-a, Educaţia adulţilor - clasa a XII-a. Aceste programe şcolare sunt prevăzute în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 2Se aprobă programele şcolare pentru următoarele discipline pentru curriculum diferenţiat, în învăţământul liceal, filiera vocaţională, profil artistic: Bazele ştiinţifice ale conservării şi restaurării - clasele a IX-a şi a X-a, Instrument principal - instrumente cu coarde - clasa a IX-a, Instrument principal - pian - clasa a IX-a, Instrument principal [Instrumentele orchestrei simfonice: instrumente de suflat - percuţie] - clasele a IX-a-a X-a, Materiale şi tehnici utilizate în conservare-restaurare - clasele a IX-a şi a X-a, Ansamblu coral - clasa a IX-a, Ansamblu orchestral - clasa a IX-a, Istoria muzicii - clasele a XI-a-a XII-a. Aceste programe şcolare sunt prevăzute în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin._________ Notă ... *) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1. + Articolul 3

(1)Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ...
(2)La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţie contrară privind programele şcolare menţionate la art. 1 şi art. 2 se abrogă. ... + Articolul 4Secretariatul de Stat pentru Învăţământul Preuniversitar, Direcţia generală educaţie timpurie, şcoli, performanţă şi programe, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.p. Ministrul educaţiei,cercetării şi inovării, interimar,Cătălin Ovidiu Baba,secretar de statBucureşti, 12 noiembrie 2009.Nr. 5.
  1. + Anexa 1 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRIIPROGRAMĂ ŞCOLARĂCOMUNICARE DIDACTICĂCLASELE a IX-a şi a X-aCICLUL INFERIOR AL LICEULUICurriculum diferenţiat pentrufiliera vocaţională, profil pedagogicspecializările: învăţător/educatoare,instructor animator, instructor pentru activităţiextraşcolare, pedagog şcolar, bibliotecar documentaristCLASA a XII-aCICLUL SUPERIOR AL LICEULUICurriculum diferenţiat pentrufiliera vocaţională, profil pedagogic, specializarea pedagog şcolarBucureşti, 2009NOTĂ DE PREZENTAREPrezenta programă şcolară stabileşte oferta educaţională pentru disciplina Comunicare didactică care urmează să fie realizată la Filiera vocaţională - Profil pedagogic, specializările învăţător/educatoare, instructor animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, bibliotecar documentarist şi pedagog şcolar, în bugetul de timp alocat în conformitate cu statutul şi locul acestei discipline în planul-cadru de învăţământ în vigoare. Disciplina se centrează pe studierea problematicii comunicării realizate în spaţiul educaţional şi vizează formarea unor competenţe de profil, care să contribuie la eficientizarea actului didactic.Prin studierea disciplinei Comunicare didactică se urmăreşte:● dezvoltarea la elevi a gândirii critice şi raţionale, corectă din punct de vedere logic, care să le favorizeze dezvoltarea competenţelor de comunicare;● dobândirea de către elevi a instrumentelor necesare controlului situaţiilor de comunicare, în vederea pregătirii acestora pentru integrarea socio-profesională activă.Astfel, demersul urmărit prin programa şcolară permite familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice, dar şi dobândirea unor competenţe de tip funcţional, referitoare la comunicarea didactică, managementul situaţiilor de comunicare realizate în clasă, competenţe relevante pentru rolurile asumate de elevi în prezent şi în viitor, în viaţa profesională.Prin structură şi conţinut, programa şcolară oferă elevilor posibilitatea de a înţelege mai bine rolul comunicării educaţionale în desfăşurarea unui proces instructiv-educativ eficient, precum şi posibilitatea de a preveni disfuncţionalităţile/erorile care pot interveni în cadrul acestui proces.Această abordare are la bază ideea importanţei comunicării în activitatea umană, profesională sau socială, în gestionarea situaţiilor de negociere sau în rezolvarea conflictelor interpersonale ivite.Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC ) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu (clasele a IX-a şi a X-a), un "profil de formare european" structurat pe opt domenii de competenţe-cheie:● Comunicare în limba maternă,● Comunicare în limbi străine,● Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii,● Competenţă digitală,● A învăţa să înveţi,● Competenţe sociale şi civice,● Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat,● Sensibilizare şi exprimare culturală.Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii (clasele a IX-a şi a X-a) şi de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii "academice", cât şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul conjugat al mai multor arii curriculare.Contribuţia disciplinei Comunicare didactică la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie în sistem european este nuanţată şi diversificată, incluzând atât contribuţia directă (prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie), cât şi contribuţia indirectă/sensibilizarea cu privire la alte competenţe-cheie.Disciplina Comunicare didactică contribuie la formarea progresivă a competenţelor-cheie pentru educaţia desfăşurată pe parcursul întregii vieţi, recomandate de Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce priveşte următoarele domenii de competenţe-cheie:● Competenţe sociale şi civice● Comunicare în limba maternă● A învăţa să înveţi● Sensibilizare şi exprimare culturalăPrincipiile care stau la baza elaborării prezentei programe şcolare sunt următoarele:● centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative;● formarea, potrivit specificului disciplinei şi particularităţilor de vârstă ale elevilor, a competenţelor-cheie formulate la nivel european;● asigurarea coerenţei intra- şi interdisciplinare, intra- şi intercurriculare;● dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării continuităţii şi a progresului de la o clasă la alta în formarea competenţelor;● asigurarea calităţii în educaţie.Structura programei şcolare include următoarele elemente:- Notă de prezentare- Competenţe generale- Valori şi atitudini- Competenţe specifice şi conţinuturi- Sugestii metodologiceCompetenţele generale se definesc pe discipline de studiu, având un grad ridicat de generalitate şi de complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.Competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corelaţia propusă având în vedere posibilitatea ca o anumită competenţă specifică să poată fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut, neexistând o corespondenţă biunivocă între acestea. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu şi sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în formarea acestora. Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Unităţile de conţinut sunt prezentate într-o ordine care nu este obligatorie, cadrele didactice având libertatea de a aborda unităţile de conţinut într-o altă ordine, cu condiţia respectării logicii interne a disciplinei.Prezenta programă şcolară se orientează către latura pragmatică a aplicării curriculumului: corelarea dintre unităţile de conţinut şi competenţele specifice permiţând profesorului să realizeze conexiuni explicite între ceea ce se învaţă şi scopul pentru care se învaţă.Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea practic-aplicativă a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor educaţiei.Sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei şcolare, în vederea proiectării şi realizării activităţilor de predare-învăţare-evaluare în concordanţă cu specificul disciplinei.Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui "organizator" în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, programa şcolară pentru disciplina Comunicare didactică urmăreşte valorizarea cadrului european al competenţelor-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice, precum şi elaborarea unor sugestii metodologice.Programa şcolară se adresează atât cadrelor didactice, cât şi autorilor de manuale; prin urmare lectura integrală şi personalizată a programei şcolare precum şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii obligatorii atât în vederea proiectării activităţii didactice, cât şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare alternative.Programa şcolară este concepută într-o manieră care să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Cadrele didactice şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei şcolare nu trebuie considerate inflexibile. Echilibrul între diferite abordări şi soluţii trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.COMPETENŢE GENERALE
  2. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor educaţiei pentru identificarea şi explicarea unor aspecte, secvenţe şi activităţi din cadrul procesului educaţional
  3. Aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice ştiinţelor educaţiei în gestionarea situaţiilor problematice, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
  4. Cooperarea cu ceilalţi pentru ameliorarea şi inovarea procesului educaţional
  5. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil şi a unei atitudini pozitive faţă de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoaşterii
  6. Participarea la realizarea unor proiecte şi la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educaţie şi la parteneriatul educaţional VALORI ŞI ATITUDINICompetenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei Comunicare didactică au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:● exigenţă faţă de calitatea actului comunicaţional de factură didactică;● disponibilitate şi interes pentru comunicare, în general şi pentru comunicarea didactică, în special;● încredere în abilităţile proprii de comunicare;● relaţionare pozitivă cu ceilalţi;● coerenţă şi rigoare în exprimare;● gândire critică şi flexibilă;● independenţă în gândire şi în acţiune;● capacitate de interinfluenţare, în sens pozitiv, în comunicare;● respect în relaţionarea cu alteritatea;● participarea activă şi interactivă în dezbateri;● implicare responsabilă şi fair-play în luarea deciziilor;COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI- clasa a IX-a -- specializările: învăţător/educatoare, instructor animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, bibliotecar documentarist Competenţe specifice Conţinuturi 1.
  7. Definirea şi caracterizarea comunicării umane I. Comunicarea umană [ ] Conceptul de comunicare umană 1.
  8. Enumerarea elementelor componente ale procesului comunicării şi a rolului lor funcţional - definiţii; - modele; - teorii; 2.
  9. Aplicarea cunoştinţelor specifice în explicitarea rolului limbajelor în comunicare - comunicare şi limbaj; [ ] Elemente constitutive ale procesului comunicaţional: 3.
  10. Dezvoltarea cooperării cu ceilalţi în recunoaşterea, caracterizarea şi clasificarea formelor de comunicare umană emiţător, receptor, cod, canal de comunicare, mesaj, receptor, feed-back, context comunicaţional [ ] Formele de comunicare umană - inventare şi taxonomii 1.
  11. Definirea şi caracterizarea comunicării didactice II. Comunicarea didactică şi problematica ei specifică [ ] Comunicare interpersonală, comunicarea educaţională, comunicarea didactică - delimitări terminologice 1.
  12. Identificarea formelor comunicării didactice, explicitarea rolului lor şi a elementelor de convergenţă teleologică [ ] Comunicarea didactică - specific, caracterizare, mecanisme, valenţe şi funcţii 1.
  13. Identificarea specificităţii formelor comunicării didactice din perspectivă operaţională [ ] Schema comunicării didactice (modelul Meyer-Eppler) [ ] Elemente de erotetică didactică [ ] Formele comunicării didactice. Interdependenţa funcţional-dinamică dintre ele 1.
  14. Explicarea schemei comunicării didactice 2.
  15. Exersarea competenţei de elaborare a întrebărilor şi de construire a discursului comunicaţional ▪ Comunicarea orală - Comunicarea verbală - Comunicarea nonverbală/neverbală 3.
  16. Dezvoltarea cooperării cu ceilalţi în clasificarea şi exemplificarea registrelor de comunicare didactică - Comunicarea paraverbală ▪ Comunicarea scrisă - Caracteristici 4.
  17. Analiza şi interpretarea situaţiilor de comunicare cotidiană, din perspectivă didactică - Metode, tehnici şi instrumente de comunicare scrisă [ ] Registre de comunicare: vizual, auditiv, tactil 4.
  18. Analiza impactului factorilor perturbatori asupra eficienţei comunicării didactice [ ] Factori perturbatori, bariere şi blocaje în procesul comunicării didactice 5.
  19. Participarea la analiza unor situaţii de blocaj/barieră în comunicare şi luarea deciziilor cu privire la stabilirea strategiilor de eliminare a acestora [ ] Factori perturbatori în comunicarea didactică: - factori care ţin de relaţia educaţională - factori care ţin de personalitatea profesorului şi a elevilor - factori materiali şi fizici - factori contextuali [ ] Bariere şi blocaje în comunicarea didactică - Efecte în procesul comunicaţional - Modalităţi de prevenire - Modalităţi de depăşire COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI- clasa a X-a -- specializările: învăţător/educatoare, instructor animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, bibliotecar documentarist Competenţe specifice Conţinuturi 1.
  20. Definirea conceptelor de comunicare intra- şi interpersonală I. Interacţiune şi comunicare. Managementul comunicării didactice 1.
  21. Identificarea structurilor relaţionale la nivel de grup, din perspectiva comunicării eficiente [ ] Elemente de pedagogia grupurilor (organizarea activităţilor în grup, reţele de comunicare, status-uri şi roluri, responsabilităţi, cooperare şi competiţie la nivelul grupului etc.) 1.
  22. Identificarea caracteristicilor situaţiilor conflictuale şi a tipurilor de influenţe pe care le implică [ ] Comunicarea intrapersonală şi interpersonală 3.
  23. Dezvoltarea cooperării cu ceilalţi în caracterizarea activităţilor educaţionale de grup în viziune curriculară modernă [ ] Comunicare şi conflict - Delimitări conceptuale - Tipologia conflictelor 4.
  24. Analizarea unor situaţii conflictuale şi identificarea strategiilor şi tehnicilor de prevenire şi rezolvare - Strategii de prevenire şi rezolvare a conflictelor [ ] Valorificarea conflictelor în situaţii educaţionale 1.
  25. Definirea comunicării asertive şi identificarea tehnicilor de comunicare asertivă II. Comunicarea asertivă şi valenţele ei formative în procesul comunicaţional [ ] Delimitări conceptuale 2.
  26. Aplicarea tehnicilor de comunicare asertivă în situaţii diverse de interacţiune şi comunicare [ ] Tehnici de comunicare asertivă [ ] Ilustrarea practică a valenţelor formative ale comunicării asertive. Analiza unor situaţii de comunicare reale şi simulate 3.
  27. Utilizarea lucrului în echipă pentru caracterizarea situaţiilor de comunicare publică şi a mecanismelor de realizare a acesteia III. Tehnici de comunicare publică [ ] Tehnici de argumentare şi prezentare publică - Argumentarea şi structura argumentării 2.
  28. Cultivarea unor mecansime de control afectiv, cognitiv şi comportamental - Funcţiile argumentării - Tipuri de argumentare 5.
  29. Participarea la exersarea strategiilor de ascultare activă în situaţii de comunicare create - Argumente şi contraargumente [ ] Strategii de ascultare activă. Rolul lor în optimizarea comunicării didactice COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI- clasa a XII-a -- specializarea pedagog şcolar Competenţe specifice Conţinuturi 1.
  30. Identificarea oportunităţilor oferite de I. Integrarea TIC în comunicarea didactică TIC în vederea ameliorării comunicării didactice 3.
  31. Relaţionarea optimă în cadrul activităţii de grup pentru proiectarea de situaţii educaţionale care integrează utilizarea computerului şi a soft-urilor educaţionale, a mijloacelor audiovizuale şi a mijloacelor media [ ] Valorificarea potenţialului didactic al mijloacelor audio-vizuale [ ] Valorificarea facilităţilor oferite de computere: Internet-ul, bazele de date electronice ş.a. [ ] Utilizarea soft-urilor educaţionale [ ] Comunicarea didactică prin mijloace media 1.
  32. Identificarea competenţelor de comunicare specifice profesiei de pedagog şcolar şi a modalităţilor de dezvoltare a acestora II. Competenţele de comunicare ale pedagogului şcolar. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi relaţionare 1.
  33. Cunoaşterea legislaţiei şi domeniilor de competenţă specifice rolului şi statutului profesional al pedagogului şcolar [ ] Prezentarea rolurilor şi atribuţiilor pedagogului. [ ] Legislaţia care reglementează activitatea pedagogului şcolar. Cerinţe de pregătire şi formare profesională. Psihoprofesiograma 4.
  34. Dezvoltarea unei atitudini reflexive asupra propriei activităţi şi cariere profesionale [ ] Rolul comunicării în activitatea pedagogului. Comunicarea şi colaborarea cu ceilalţi factori educativi (personal didactic, familia, psihologul) 5.
  35. Luarea deciziilor cu privire la integrarea conduitei prosociale şi umaniste în stilul profesional propriu [ ] Deontologia profesională a pedagogului 5.
  36. Exersarea competenţelor de comunicare în situaţii de interacţiune reale şi simulate 1.
  37. Identificarea nevoilor de formare ale elevilor de vârstă şcolară mijlocie şi mare III. Cunoaşterea personalităţii elevului - condiţie a comunicării educaţionale eficiente 2.
  38. Utilizarea conceptelor şi teoriilor însuşite la psihologia vârstelor în caracterizarea psihologică a preadolescentului şi adolescentului [ ] Profilul psihologic al şcolarului mijlociu. Pubertatea. Probleme specifice de relaţionare [ ] Profilul pedagogic al şcolarului mare. Adolescenţa. Probleme specifice de relaţionare 2.
  39. Utilizarea instrumentelor specifice de cunoaştere a personalităţii preadolescentului şi adolescentului [ ] Metode de cunoaştere a personalităţii preadolescentului şi adolescentului [ ] Fişa de caracterizare psihopedagogică a elevului 3.
  40. Prevenirea şi gestionarea corecta a unor situatii de criză educaţională ce pot apărea în grupurile de elevi 2.
  41. Valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor dobândite în alte contexte IV. Managementul timpului în internatele şcolare [ ] Organizarea internatelor şcolare. Cadru legislativ 2.
  42. Respectarea unor tehnici de completare a protofoliului pedagogului [ ] Fundamentarea ştiinţifică a programului zilnic şi săptămânal al internatelor şcolare 4.
  43. Manifestarea unui comportament activ şi responsabil în proiectarea, organizarea şi evaluarea unor activităţi educative specifice internatelor [ ] Documentele pedagogului [ ] Tipuri de activităţi educative organizate în internate. Proiectarea activităţilor [ ] Organizarea studiului individual al elevilor [ ] Valorificarea aptitudinilor artistice prin programe cultural-distractive [ ] Dezvoltarea conduitei fizice prin activităţi sportive [ ] Dezvoltarea comportamentelor prosociale, dezirabile, din punct de vedere etic în colectivităţile din internate SUGESTII METODOLOGICEPrezenta programă şcolară se adresează profesorilor care predau disciplina Comunicare didactică, fiind concepută în aşa fel încât să le permită:● să orienteze elevii în realizarea actului de comunicare didactică, prin apelul la concepte şi practici adecvate specificului didactic;● să-şi orienteze propria activitate în vederea formării, la elevi, a competenţelor de comunicare cu specific didactic;● să manifeste creativitate în adecvarea demersului didactic la particularităţile elevilor cu care lucrează.Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activităţii didactice în scopul formării la elevi a competenţelor formulate în programa şcolară.Valorizarea competenţelor-cheie şi asigurarea transferabilităţii acestora la nivelul diferitelor activităţi cu specific didactic, considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acesteia spre formarea competenţelor de comunicare didactică specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care:● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoştinţelor şi consolidarea continuă a capacităţilor; flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; cultivarea capacităţii elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv şi autoexigenţei;● utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode activ-participative (cum ar fi învăţarea prin descoperire, problematizarea, învăţarea în cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, dezbaterea), care contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, deschis şi creativ;● crearea unui cadru educaţional menit să încurajeze interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă, angajarea elevului în procesul de învăţare şi dobândirea competenţelor de participare activă la desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare;● rezolvarea de situaţii care să permită, pe de o parte, exersarea noţiunilor specifice comunicării didactice şi construirea unor exemplificări pentru noţiunile însuşite, iar, pe de altă parte, rezolvarea unor situaţii-problemă;● utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de organizare a activităţii (frontală, pe grupe şi individuală);● utilizarea, în activitatea instructiv-educativă, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, în vederea desfăşurării unor lecţii interactive, atractive.Pentru formarea competenţelor specifice, se recomandă folosirea unor activităţi de învăţare care să conducă la:● dobândirea competenţelor funcţionale esenţiale pentru realizarea unei comunicări didactice adecvate, precum: gândire critică, capacitate de utilizare facilă a informaţiilor deţinute şi de reconstrucţie a acestora în sisteme informaţionale noi, capacitate de adaptare a discursului la un context situaţional dat;● exersarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, rezumarea;● dezvoltarea şi exersarea în diferite situaţii de comunicare a capacităţii de argumentare;● aplicarea unor algoritmi, reguli şi principii în scopul folosirii informaţiei în cadrul disciplinei, precum şi valorificarea acestora în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice cu specific didactic;Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor şi să permită valorizarea pozitivă a acestei experienţe.Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative.Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, analiza produselor activităţii.Procesul de evaluare va pune accent pe:● corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară● valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;● recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale;● utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.Coordonatorii elaborării programei şcolare: prof. univ. dr. Vasile CHIŞ Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca prof. grd. I Mihaela UNGUREANU Şcoala Normală "Vasile Lupu", Iaşi prof. dr. Daniel PAVELEA ISJ Bistriţa Consultant pe probleme de curriculum: Prof. Marius AVRAM Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar - MECI prof. gr. I Roxana ILIE Colegiul Naţional Elena Cuza, Bucureşti PROGRAMĂ ŞCOLARĂMANAGEMENTUL PROIECTELORCLASA a XI-aCICLUL SUPERIOR AL LICEULUICURRICULUM DIFERENŢIATFILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFIL PEDAGOGICSPECIALIZAREA: BIBLIOTECAR-DOCUMENTARISTINSTRUCTOR-ANIMATOR, INSTRUCTOR PENTRU ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLAREBucureşti, 2009NOTĂ DE PREZENTAREPrezenta programă şcolară stabileşte oferta educaţională pentru filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, în bugetul de timp alocat conform statutului şi locului pe care-l ocupă această disciplină în planul-cadru de învăţământ în vigoare. Acesta stabileşte studierea disciplinei Managementul proiectelor, 1 oră/săptămână, la clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, ca disciplină de curriculum diferenţiat, fiind încadrată în grupul disciplinelor psihologice şi pedagogice.Disciplina Managementul proiectelor vizează în spaţiul educaţional formarea competenţelor necesare pentru iniţierea, proiectarea, elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor categoriilor de activităţi şi tehnici specifice activităţii didactice bazate pe proiect.Disciplina Managementul proiectelor abordează atât strategia de predare-învăţare bazată pe proiectul de investigaţie, cât şi proiectul ca demers instituţional.Prin studierea disciplinei Managementul proiectelor se urmăreşte:● dezvoltarea la elevi a capacităţii de argumentare, a gândirii critice şi raţionale, a competenţelor de comunicare;● dobândirea de către elevi a instrumentelor necesare iniţierii şi monitorizării situaţiilor de cercetare şi abordare inovativă a problematicii educaţionale;● dobândirea unor tehnici şi strategii de management necesare în instituţiile în care de aplică proiectul educaţional, în raport cu diferite grupuri şi categorii de beneficiari, elevi de diferite vârste, adulţi.Demersul urmărit prin programa şcolară permite familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice, dar şi dobândirea unor competenţe de tip funcţional, referitoare la societate, management şi argumentare, competenţe relevante pentru rolurile asumate de elevi în prezent şi în viitor, în viaţa privată şi publică. Prin structură şi conţinut, programa şcolară oferă elevilor posibilitatea de a înţelege mai bine rolul proiectului în desfăşurarea unui proces instructiv-educativ eficient, precum şi posibilitatea de a preveni disfuncţionalităţile/erorile care pot interveni în cadrul acestui proces.Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC ) creionează profilul absolventului din învăţământul liceal, profil care are la bază opt domenii de competenţe-cheie, respectiv:● Comunicare în limba maternă,● Comunicare în limbi străine,● Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii,● Competenţă digitală,● A învăţa să înveţi,● Competenţe sociale şi civice,● Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat,● Sensibilizare şi exprimare culturală.Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi aptitudini pe care tânărul se va baza pentru o bună integrare şi inserţie atât la nivel social cât şi pe piaţa muncii.Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează cu ajutorul mai multor paradigme educaţionale vizând atât domenii "academice" cât şi o serie de aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul conjugat al mai multor arii curriculare.Contribuţia disciplinei Managementul proiectelor la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie este atât directă, prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie referitoare la comunicare, învăţare continuă, spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, cât şi indirectă, prin sensibilizarea cu privire la alte competenţe-cheie asociate.Disciplina Managementul proiectelor contribuie la formarea progresivă a competenţelor-cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi, recomandate de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce priveşte următoare domenii de competenţe-cheie:- Competenţe sociale şi civice- Comunicare în limba maternă- Comunicare în limbi străine- A învăţa să înveţi- Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii- Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat- Sensibilizare şi exprimare culturală- Competenţă digitală.Principiile care întemeiază elaborarea prezentei programe şcolare sunt în conformitate cu principiile didacticii moderne, respectând caracterul general-normativ, sistematic, dinamic şi deschis:- centrarea pe elev, ca subiect al activităţii didactice;- compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea, potrivit specificului disciplinei, a particularităţilor de vârstă şi individualităţii elevilor, a competenţelor-cheie formulate la nivel european;- realizarea unei strânse legături între partea teoretică şi cea practică a conţinutului informaţional;- asigurarea coerenţei intra- şi interdisciplinare, intra- şi intercurriculare;- dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării continuităţii şi a progresului de la o clasă la alta în formarea competenţelor;- asigurarea calităţii în educaţie.Structura programei include următoarele componente:● Nota de prezentare,● Competenţe generale,● Competenţe specifice şi conţinuturi● Valori şi atitudini,● Sugestii metodologice.Competenţele generale se definesc pe discipline de studiu, au un grad ridicat de generalitate, de complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.Competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corelaţia propusă având în vedere posibilitatea ca o anumită competenţă specifică să poată fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut, neexistând o corespondenţă biunivocă între acestea. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu şi sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în formarea acestora. Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Unităţile de conţinut sunt prezentate într-o ordine care nu este obligatorie, cadrele didactice având libertatea de a aborda unităţile de conţinut într-o altă ordine, cu condiţia respectării logicii interne a disciplinei. Prezenta programă şcolară orientează către latura pragmatică a aplicării curriculumului: corelarea dintre unităţile de conţinut şi competenţele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învaţă şi scopul pentru care se învaţă.Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor educaţionale.Sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei şcolare, în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare în concordanţă cu specificul disciplinei.Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui "organizator" în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, programa şcolară realizată pentru disciplina Managementul proiectelor urmăreşte valorizarea cadrului european al competenţelor-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţe specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.Programa şcolară se adresează atât cadrelor didactice, cât şi autorilor de manuale, prin urmare lectura integrală şi personalizată a programei şcolare precum şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii obligatorii atât în vederea proiectării activităţii didactice, cât şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare alternative.Programa şcolară este în aşa fel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Cadrele didactice şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei şcolare nu trebuie privite ca reţetare inflexibile. Echilibrul între diferite abordări şi soluţii trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.COMPETENŢE GENERALE
  44. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor educaţiei pentru identificarea şi explicarea unor aspecte, secvenţe şi activităţi din cadrul procesului educaţional
  45. Aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice ştiinţelor educaţiei în gestionarea situaţiilor problematice, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
  46. Cooperarea cu ceilalţi pentru ameliorarea şi inovarea procesului educaţional
  47. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil şi a unei atitudini pozitive faţă de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoaşterii
  48. Participarea la realizarea unor proiecte şi la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educaţie şi la parteneriatul educaţional VALORI ŞI ATITUDINICompetenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei Managementul proiectelor promovează următoarele valori şi atitudini:● participare la viaţa socială fundamentată pe elaborarea de proiecte● disponibilitate şi interes pentru managementul grupurilor de elevi, în general, pentru conceperea şi gestionarea unor proiecte educative, în special● încredere în abilităţile manageriale proprii● relaţionare pozitivă cu ceilalţi● gândire critică şi flexibilă● capacitate de a lua decizii întemeiate pe argumente● independenţă în gândire şi în acţiune● exigenţă faţă de calitatea actului managerial● creativitate în conceperea unui proiect educaţionalCOMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice Conţinuturi 1.
  49. Definirea noţiunilor specifice activităţii didactice bazate pe proiect I. Proiectul - descriere generală şi concepte fundamentale 1.
  50. Utilizarea conceptelor specifice în caracterizarea şi clasificarea ipostazelor proiectului în contexte educaţionale ▪ Proiectul - delimitări conceptuale ▪ Ipostaze ale proiectului în context educaţional - Învăţarea bazată pe proiect: specific, structură, obiective, sarcini de învăţare, modalităţi de finalizare a proiectului - Proiectul de dezvoltare instituţională - Proiectul de parteneriat interinstituţional 1.
  51. Identificarea problemelor şi definirea proiectului în raport cu acestea II. Managementul de proiect - esenţă, condiţii de calitate, etape 2.
  52. Aplicarea conceptelor privind planificarea şi desfăşurarea proiectului, managementul de proiect ▪ Managementul de proiect - definiţii şi tendinţe contemporane în managementul de proiect 3.
  53. Cooperarea cu ceilalţi în stabilirea finalităţilor şi a pachetelor de activităţi ale proiectului pe baza problemelor identificate ▪ Ciclul de viaţă al proiectului ▪ Concepte specifice în planificarea proiectului: factori interesaţi, metode şi instrumente de analiză de nevoi, documente specifice 3.
  54. Realizarea unor schimburi de opinie cu privire la competenţele manageriale generale ▪ Construirea planului de iniţiere a proiectului: finalităţi, sarcini, roluri, activităţi şi produse 4.
  55. Plasarea adecvată a managementului de proiect în contextul preocupărilor profesionale proprii ▪ Etape de desfăşurare a proiectului 5.
  56. Participarea la evaluarea produselor proiectului prin raportarea la indicatori şi standarde de calitate - Implementarea proiectului - Gestionarea resurselor - Monitorizarea şi controlul proiectului - Evaluarea proiectului şi integrarea feed-back-ului ▪ Calităţile managerului de proiect: importanţă, roluri, competenţe manageriale generale, portretul managerului de proiect 3.
  57. Utilizarea lucrului în echipă pentru elaborarea documentaţiei specifice diferitelor tipuri de proiecte educaţionale III. Proiectul educaţional - specific, tipologie, valenţe formative ▪ Clasificarea proiectelor educaţionale în contexte diverse: la nivel de clasă, la nivel de şcoală, la nivel interinstituţional, la nivel interjudeţean şi naţional, la nivel internaţional 3.
  58. Crearea echipelor şi a grupurilor de lucru pentru iniţierea, organizarea şi implementarea proiectelor educaţionale 5.
  59. Participarea la identificarea de posibili parteneri educaţionali şi comunitari în vederea elaborării şi desfăşurării de proiecte ▪ Proiectul de parteneriat educaţional - condiţii de calitate, roluri şi responsabilităţi specifice, instituţii comunitare ca posibili parteneri ai şcolii 2.
  60. Utilizarea conceptelor specifice în elaborarea componentelor proiectului de dezvoltare instituţională IV. Proiectul de dezvoltare instituţională a unităţii şcolare ▪ Structura proiectului de dezvoltare instituţională: viziune şi misiune; analiza diagnostică; strategia proiectului; planuri operaţionale 4.
  61. Manifestarea unui comportament activ şi responsabil în atragerea de fonduri şi resurse pentru implementarea proiectelor de dezvoltare instituţională ▪ Organizarea activităţii în cadrul proiectului ▪ Monitorizarea şi evaluarea proiectului de 5.
  62. Participarea la definirea ofertei educaţionale a şcolii în forme accesibile beneficiarilor serviciilor educative dezvoltare instituţională ▪ Oferta educaţională a şcolii 1.
  63. Descrierea documentaţiei specifice proiectelor de finanţare agreate de diferiţi finanţatori V. Proiectele educaţionale europene ▪ Tipologia proiectelor educaţionale europene ▪ Instituţii şi organizaţii finanţatoare în România şi 2.
  64. Aplicarea conceptelor specifice în realizarea unor proiecte educaţionale cu finanţare externă în Uniunea Europeană ▪ Documentarea specifică proiectului de finanţare ▪ Exigenţe în organizarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectului cu finanţare externă; standarde de calitate 2.
  65. Dezvoltarea gândirii critice în argumentarea contribuţiei managementului de proiect la creşterea calităţii actului educaţional şi în dezvoltarea personală VI. Rolul proiectelor pentru dezvoltarea instituţională şi personală ▪ Rolul proiectelor în consolidarea relaţiei instituţie educaţională - comunitate 5.
  66. Participarea la luarea deciziilor cu privire la identificarea valenţelor formative şi a potenţialului de dezvoltare instituţională şi personală în contextul implementării proiectului ▪ Rolul proiectelor în dezvoltarea personală ▪ Exemple de bune practici în managementul de proiect - proiecte de succes SUGESTII METODOLOGICEPrezenta programă şcolară se adresează profesorilor care predau disciplina Managementul proiectelor, fiind concepută în aşa fel încât să le permită:● să orienteze elevii în realizarea actului de comunicare didactică, prin apelul la concepte şi practici adecvate specificului didactic;● să-şi orienteze propria activitate înspre formarea la elevi a competenţelor de comunicare cu specific didactic;● să manifeste creativitate în adecvarea demersului didactic la particularităţile elevilor cu care lucrează.Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activităţii didactice în scopul formării la elevi a competenţelor formulate în programa şcolară.Valorizarea competenţelor-cheie şi asigurarea transferabilităţii acestora la nivelul diferitelor activităţi cu specific didactic, considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acesteia spre formarea competenţelor de comunicare didactică specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care:● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoştinţelor şi consolidarea continuă a capacităţilor; flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; cultivarea capacităţii elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv şi autoexigenţei;● utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode activ-participative (cum ar fi învăţarea prin descoperire, problematizarea, învăţarea în cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, dezbaterea), care contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, deschis şi creativ;● crearea unui cadru educaţional menit să încurajeze interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă, angajarea elevului în procesul de învăţare şi dobândire a competenţelor de participare activă în spaţiul social, economic şi cultural;● rezolvarea de situaţii care să permită, pe de o parte, exersarea noţiunilor specifice managementul proiectelor şi construirea unor exemplificări pentru noţiunile însuşite, iar pe de altă parte, rezolvarea unor situaţii problemă;● utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de organizare a activităţii (individuală/frontală şi pe grupe);● utilizarea, în activitatea instructiv-educativă, a noilor tehnologii de informare şi comunicare ca mijloace moderne de instruire, în vederea desfăşurării unor lecţii interactive, atractive.Pentru formarea competenţelor specifice, se recomandă folosirea unor activităţi de învăţare care să conducă la:● dobândirea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială precum: gândire critică, utilizare facilă a informaţiilor deţinute şi de reconstrucţie a acestora în sisteme informaţionale noi;● exersarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, rezumarea;● dezvoltarea şi exersarea în diferite situaţii de comunicare a capacităţii de argumentare;● aplicarea unor algoritmi, reguli şi principii în scopul folosirii informaţiei în cadrul disciplinei, precum şi valorificarea acestora în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice cu specific didactic.Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor şi să permită valorizarea pozitivă a acestei experienţe.Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative.Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, analiza produselor activităţii.Procesul de evaluare va pune accent pe:- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale;- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare. Coordonatorii elaborării programei şcolare: prof. univ. dr. Vasile CHIŞ Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca prof. gr. I Roxana ILIE Colegiul Naţional "Elena Cuza", Bucureşti Consultant în domeniul curriculumului: prof. gr. I Angela TEŞILEANU Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar - MECI PROGRAMĂ ŞCOLARĂNOILE EDUCAŢIICLASA a XI-aCICLUL SUPERIOR AL LICEULUICurriculum diferenţiat pentrufiliera vocaţională, profil pedagogicspecializările: pedagog şcolar, bibliotecar-documentaristBucureşti, 2009NOTĂ DE PREZENTAREPrezenta programă şcolară stabileşte oferta educaţională care urmează să fie realizată la filiera vocaţională - profil pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist şi pedagog şcolar, în bugetul de timp alocat în conformitate cu statutul şi locul acestei discipline în planul-cadru de învăţământ în vigoare. Acesta stabileşte studierea disciplinei Noile educaţii, 1 oră/săptămână, la clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, ca disciplină de curriculum diferenţiat, fiind încadrată în grupul disciplinelor psihologice şi pedagogice.Disciplina se centrează pe studierea problematicii noilor educaţii şi vizează formarea unor competenţe de profil, care să contribuie la eficientizarea procesului instructiv-educativ.Prin studierea disciplinei Noile educaţii se urmăreşte:● dezvoltarea la elevi a capacităţii de identificare şi analiză critică a problematicii educaţiei în societatea contemporană;● dobândirea de către elevi a instrumentelor necesare promovării şi valorificării conţinuturilor şi mesajelor noilor educaţii în diverse contexte educaţionale.Demersul urmărit prin programa şcolară permite familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice, dar şi dobândirea unor competenţe de tip funcţional, referitoare la noile educaţii, realizarea finalităţilor acestora prin implementarea conţinuturilor vizate într-o varietate de contexte educaţionale de factură nonformală şi informală, competenţe relevante pentru rolurile ce vor fi asumate de elevi în viitor, în viaţa profesională.Prin structură şi conţinut, programa şcolară oferă elevilor posibilitatea de a înţelege mai bine rolul şi funcţiile noilor educaţii în contextul provocărilor educaţionale generate de o societate în permanentă schimbare.Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului liceal, un "profil de formare european" structurat pe opt domenii de competenţe-cheie:● Comunicare în limba maternă,● Comunicare în limbi străine,● Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii,● Competenţă digitală,● A învăţa să înveţi,● Competenţe sociale şi civice,● Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat,● Sensibilizare şi exprimare culturală.Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii "academice", cât şi aspecte inter - şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul conjugat al mai multor arii curriculare.Contribuţia disciplinei Noile educaţii la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie este nuanţată şi diversificată, incluzând atât contribuţia directă (prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie), cât şi contribuţia indirectă/sensibilizarea cu privire la alte competenţe-cheie.Disciplina Noile educaţii contribuie la formarea progresivă a competenţelor-cheie vizând educaţia desfăşurată pe parcursul întregii vieţi, recomandate de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce priveşte următoarele domenii de competenţe-cheie:● Competenţe sociale şi civice● Comunicare în limba maternă● A învăţa să înveţi● Sensibilizare şi exprimare culturalăPrincipiile care stau la baza elaborării prezentei programe şcolare sunt următoarele:● centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative;● formarea, potrivit specificului disciplinei şi particularităţilor de vârstă ale elevilor, a competenţelor-cheie formulate la nivel european;● asigurarea coerenţei intra- şi interdisciplinare, intra- şi intercurriculare;● dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării continuităţii şi a progresului de la o clasă la alta, în formarea competenţelor;● asigurarea calităţii în educaţie.Structura programei şcolare include următoarele elemente:- Notă de prezentare- Competenţe generale- Valori şi atitudini- Competenţe specifice şi conţinuturi- Sugestii metodologiceCompetenţele generale se definesc pe discipline de studiu, având un grad ridicat de generalitate şi de complexitate, şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.Competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corelaţia propusă având în vedere posibilitatea ca o anumită competenţă specifică să poată fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut, neexistând o corespondenţă biunivocă între acestea.Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu şi sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în formarea acestora. Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Unităţile de conţinut sunt prezentate într-o ordine care nu este obligatorie, cadrele didactice având libertatea de a aborda unităţile de conţinut într-o altă ordine, cu condiţia respectării logicii interne a disciplinei.Prezenta programă şcolară se orientează către latura pragmatică a aplicării curriculumului, corelarea dintre unităţile de conţinut şi competenţele specifice permiţând profesorului să realizeze conexiuni explicite între ceea ce se învaţă şi scopul pentru care se învaţă.Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea practic-aplicativă a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor educaţiei.Sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei şcolare, în vederea proiectării şi realizării activităţilor de predare-învăţare-evaluare în concordanţă cu specificul disciplinei.Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui "organizator" în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, programa şcolară realizată pentru disciplina Noile educaţii urmăreşte valorizarea cadrului european al competenţelor-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea unor sugestii metodologice.Programa şcolară se adresează atât cadrelor didactice, cât şi autorilor de manuale; lectura integrală şi personalizată a programei şcolare, precum şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii obligatorii, atât în vederea proiectării activităţii didactice, cât şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare alternative.Programa şcolară este concepută într-o manieră care să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Cadrele didactice şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o varietate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei şcolare nu trebuie considerate inflexibile. Echilibrul între diferite abordări şi soluţii trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.COMPETENŢE GENERALE
  67. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor educaţiei pentru identificarea şi explicarea unor aspecte, secvenţe şi activităţi din cadrul procesului educaţional
  68. Aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice ştiinţelor educaţiei în gestionarea situaţiilor problematice, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
  69. Cooperarea cu ceilalţi pentru ameliorarea şi inovarea procesului educaţional
  70. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil şi a unei atitudini pozitive faţă de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoaşterii
  71. Participarea la realizarea unor proiecte şi la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educaţie şi la parteneriatul educaţional VALORI ŞI ATITUDINICompetenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei Noile educaţii au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:● exigenţă faţă de calitatea şi completitudinea actului educaţional nedidactic● participare la viaţa socio-culturală a comunităţii● relaţionare pozitivă cu ceilalţi● gândire critică şi flexibilă● independenţă în gândire şi în acţiune● respect în relaţionarea cu alteritatea● participare activă la viaţa socială● implicare responsabilă şi fair-play în luarea deciziilor● angajarea în relaţii de parteneriat socio-educaţional cu şcoala, familia, autorităţile locale şi cu alte instituţii cu responsabilităţi educaţionale● atitudine deschisă faţă de nou● disponibilitate pentru schimbare şi dezvoltareCOMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice Conţinuturi 1.
  72. Utilizarea conceptelor psihopedagogice în scopul interpretării corecte a relaţiei dintre evoluţiile economice, politice, sociale de la nivel regional sau global şi noile imperative impuse fenomenului educaţiei I. Educaţia şi problematica lumii contemporane ▪ Evoluţia sistemelor educative în contextul societăţilor contemporane ▪ Îmbogăţirea conţinuturilor educaţiei - răspuns al sistemelor educative la evoluţia lumii contemporane 2.
  73. Explicarea modului în care schimbările economice, politice şi sociale condiţionează şi orientează diferitele componente ale procesului educaţional (finalităţi, conţinuturi, strategii etc.) ▪ Abordarea holistică a fenomenului educaţional în context formal, nonformal şi informal 3.
  74. Utilizarea lucrului în echipă pentru analizarea rolului educaţiei în societatea contemporană 1.
  75. Explicarea conceptului de "noi educaţii" II. Dimensiuni/laturi şi perspective noi în educaţie 2.
  76. Caracterizarea principalelor tipuri de noi domenii/conţinuturi ale educaţiei din perspectiva obiectivelor urmărite, a conţinuturilor, precum şi a modalităţilor de realizare (valorizare) în context formal, nonformal şi informal ▪ Educaţia permanentă - principiu integrator şi unificator al educaţiei ▪ "Noile educaţii" - delimitări conceptuale, analiză diacronică şi sincronică - Educaţia ecologică (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) 4.
  77. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare - Educaţia demografică (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) 5.
  78. Argumentarea nevoii de dezvoltare a unor noi domenii educaţionale şi a unor perspective de abordare a educaţiei în raport cu idealul educaţional al societăţilor contemporane - Educaţia pentru tehnologie şi progres (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia interculturală (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia pentru pace şi cooperare (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia pentru democraţie şi drepturile omului (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia axiologică (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia pentru comunicare şi mass-media (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia pentru o nouă ordine economică (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia antreprenorială (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia pentru timp liber (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia pentru sănătate (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia economică şi casnică modernă (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) - Educaţia pentru viaţa de familie (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) 2.
  79. Explicarea raportului dintre noile educaţii şi dimensiunile educaţiei (educaţie intelectuală, morală, estetică, fizică) III. Valorificarea conţinuturilor "noilor educaţii" ▪ Raporturi între dimensiunile/laturile educaţiei şi noile educaţii 2.
  80. Aplicarea cunoştinţelor însuşite în proiectarea unor activităţi de promovare a noilor educaţii în contexte nonformale ▪ Modalităţi de implementare a "noilor educaţii" în contexte formale, non-formale şi informale ▪ Demersuri de valorificare a "noilor educaţii" în procesul instructiv-educativ 4.
  81. Susţinerea unui comportament activ, prin valorificarea conţinutului noilor educaţii ▪ Proiectarea activităţilor non-formale destinate promovării conţinuturilor noilor educaţii 5.
  82. Proiectarea unor activităţi de promovare a noilor educaţii în contexte educaţionale formale, non-formale şi informale ▪ Posibilităţi de promovare a noilor educaţii în contexte informale 5.
  83. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor educaţionale ale comunităţii ▪ Aplicaţii practice - realizarea de proiecte educaţionale în parteneriat cu alte instituţii sau agenţi comunitari, relevante din perspectivă formativă pentru profilul de formare SUGESTII METODOLOGICEPrezenta programă şcolară se adresează profesorilor care predau disciplina Noile educaţii, fiind concepută în aşa fel încât să le permită:- să orienteze elevii în cunoaşterea conceptelor şi practicilor de promovare a noilor educaţii;- să-şi orienteze propria activitate spre identificarea posibilităţilor de valorificare a conţinuturilor noilor educaţii în diverse situaţii de învăţare;- să manifeste creativitate în adecvarea demersului educaţional în funcţie de contextul educaţional şi de particularităţile participanţilor la acţiunea educaţională.Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activităţii didactice în scopul formării la elevi a competenţelor formulate în programa şcolară.Valorizarea competenţelor-cheie şi asigurarea transferabilităţii acestora la nivelul diferitelor activităţi cu specific didactic, considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acesteia spre formarea competenţelor de comunicare didactică specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care:● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoştinţelor şi consolidarea continuă a capacităţilor; flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; cultivarea capacităţii elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv şi autoexigenţei;● utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode activ-participative (cum ar fi învăţarea prin descoperire, problematizarea, învăţarea în cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, dezbaterea), care contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, deschis şi creativ;● crearea unui cadru educaţional menit să încurajeze interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă, angajarea elevului în procesul de învăţare şi dobândirea competenţelor de participare activă la desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare;● rezolvarea de situaţii care să permită, pe de o parte, exersarea noţiunilor specifice noilor educaţii şi construirea unor exemplificări pentru noţiunile însuşite, iar, pe de altă parte, rezolvarea unor situaţii-problemă;● utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de organizare a activităţii (frontală, pe grupe şi individuală);● utilizarea în activitatea instructiv-educativă a calculatorului, ca mijloc modern de instruire, în vederea desfăşurării unor lecţii interactive, atractive.Pentru formarea competenţelor specifice, se recomandă folosirea unor activităţi de învăţare care să conducă la:● dobândirea competenţelor funcţionale esenţiale pentru realizarea unei comunicări didactice adecvate, precum: gândire critică, capacitate de utilizare facilă a informaţiilor deţinute şi de reconstrucţie a acestora în sisteme informaţionale noi, capacitate de adaptare a discursului la un context situaţional dat;● exersarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, rezumarea;● dezvoltarea şi exersarea în diferite situaţii de comunicare a capacităţii de argumentare;● aplicarea unor algoritmi, reguli şi principii în scopul folosirii informaţiei în cadrul disciplinei, precum şi valorificarea acestora în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice cu specific didactic.Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor şi să permită valorizarea pozitivă a acestei experienţe.Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, analiza produselor activităţii.Procesul de evaluare va pune accent pe:- corelarea directă a rezultatelor evaluate, cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale;- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare. Coordonatorii elaborării programei şcolare: prof. univ. dr. Vasile CHIŞ Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca prof. gr. I Mihaela UNGUREANU Şcoala Normală "Vasile Lupu", Iaşi Consultant în domeniul curriculumului: prof. gr. I Angela TEŞILEANU Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar - MECI PROGRAMĂ ŞCOLARĂBIBLIOTECONOMIECLASELE a XI-a şi a XII-aCICLUL SUPERIOR AL LICEULUICURRICULUM DIFERENŢIATFILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFIL PEDAGOGICSPECIALIZAREA: BIBLIOTECAR-DOCUMENTARISTBucureşti, 2009NOTĂ DE PREZENTAREPrezenta programă şcolară stabileşte oferta educaţională care urmează să fie realizată în ciclul superior al liceului, Filiera Vocaţională - Profil Pedagogic, Specializarea Bibliotecar-Documentarist, în bugetul de timp alocat în conformitate cu statutul şi locul acestei discipline în planul-cadru de învăţământ în vigoare. Acesta prevede studierea la clasele a XI-a şi a XII-a a disciplinei Biblioteconomie care înglobează totalitatea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice necesare organizării bibliotecii, a clasificării colecţiilor a conservării şi prezervării lor, precum şi cunoştinţele fundamentale necesare activităţii complexe de management de bibliotecă, marketing şi PR.Programa şcolară pentru disciplina Biblioteconomie pune accent pe transmiterea cunoştintelor necesare activităţii în biblioteca şcolară, pe formarea deprinderilor de catalogare şi de clasificare a publicaţiilor, pe manifestarea unui comportament adecvat în relaţia cu publicul, în conformitate cu deontologia profesională, şi organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor internaţionale în domeniu şi care să faciliteze dobândirea unor competenţe de tip acţional, fundamentale pentru rolurile asumate în profesia de bibliotecar-documentarist.Demersul urmărit prin programa şcolară permite, pe de o parte, familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice şi practice, iar pe de altă parte, dobândirea unor competenţe de tip funcţional, referitoare la activitatea desfăşurată în bibliotecă, competenţe pe care le considerăm relevante pentru rolurile asumate de elevi în prezent şi în viitor, în postura de absolvenţi de liceu de tip vocaţional, specializarea bibliotecar-documentarist. Prin structură şi conţinut, programa şcolară pentru clasele a XI-a şi a XII-a oferă elevilor posibilitatea de a înţelege activitatea care se desfăşoară în bibliotecă. Această abordare are în vedere importanţa cunoaşterii datelor concrete propuse de disciplină, demonstrarea competenţelor formate în cadrul specializării dobândite şi aplicarea lor imediată în cadrul orelor de tip practic susţinute în biblioteca şcolară. Prin urmare, obiectivele urmărite sunt: construirea unor abilităţi, evaluarea şi utilizarea acestora în vederea dobândirii competenţelor de lucru.Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC ) conturează, pentru absolvenţii învăţământului liceal, un "profil de formare european" structurat pe opt domenii de competenţe-cheie: comunicare în limba maternă; comunicare în limbi străine; competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii; competenţă digitală; a învăţa să înveţi; competenţe sociale şi civice; spirit de iniţiativă şi antreprenoriat; sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, incluziune socială şi angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii "academice", cât şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul conjugat al mai multor arii curriculare.Contribuţia disciplinei Biblioteconomie la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie europene este nuanţată şi diversificată, incluzând atât contribuţia directă - prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie, cât şi contribuţia indirectă /sensibilizarea cu privire la alte competenţe-cheie. Disciplina Biblioteconomie contribuie la formarea progresivă a competenţelor-cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi, recomandate de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce priveşte următoarele domenii de competenţe-cheie:● Competenţe sociale şi civice;● Comunicare în limba maternă;● A învăţa să înveţi;● Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;● Sensibilizare şi exprimare culturală;● Competenţă digitală.Principiile care stau la baza elaborării prezentei programe şcolare sunt următoarele:- centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative;- compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea, potrivit specificului disciplinei şi particularităţilor de vârstă ale elevilor, a competenţelor-cheie formulate la nivel european;- asigurarea coerenţei intra şi interdisciplinare, intra şi intercurriculare;- dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării continuităţii şi a progresului de la o clasă la alta în formarea competenţelor;- asigurarea calităţii în educaţie.Programa şcolară este concepută pentru curriculum diferenţiat şi are în vedere conţinuturile pentru clasele cu o oră/săptămână. Structura programei şcolare include următoarele elemente:● Notă de prezentare;● Competenţe generale;● Valori şi atitudini;● Competenţe specifice şi conţinuturi pentru clasele a XI-a şi a XII-a;● Sugestii metodologice.Conţinuturile nemarcate prin asterisc (*) se adresează claselor ai căror elevi studiază disciplina Biblioteconomie 1 oră/săptămânal.Pentru clasele ai căror elevi studiază disciplina Biblioteconomie în 2 ore/săptămânal (1 oră/săptămânal şi, conform planului-cadru, 1 oră/ săptămână din curriculum la decizia şcolii) se adaugă conţinuturile marcate prin asterisc (*) şi corp de literă italic.Competenţele generale se definesc pe discipline de studiu, având un grad ridicat de generalitate şi de complexitate; competenţele generale orientează demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.Competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut; corelaţia propusă are în vedere posibilitatea ca o anumită competenţă specifică să poată fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut, neexistând o corespondenţă biunivocă între acestea. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu şi sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în formarea acestora. Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Unităţile de conţinut sunt prezentate într-o ordine care nu este obligatorie. Prezenta programă şcolară orientează către latura pragmatică a aplicării curriculumului: corelarea dintre unităţile de conţinut şi competenţele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învaţă şi scopul pentru care se învaţă.Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor educaţiei.Sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic, având rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei şcolare, pentru proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare în concordanţă cu specificul disciplinei.Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui "organizator" în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare. Actuala programă şcolară urmăreşte valorizarea cadrului european al competenţelor-cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.Programa şcolară se adresează atât cadrelor didactice, cât şi autorilor de manuale. Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia reprezintă condiţii obligatorii atât în vederea proiectării activităţii didactice, cât şi în procesul de elaborare a manualelor şcolare alternative.Programa şcolară este în aşa fel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor. Cadrele didactice şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei şcolare nu trebuie privite ca reţetare inflexibile. Echilibrul între diferite abordări şi soluţii trebuie să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.COMPETENŢE GENERALE
  84. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor educaţiei pentru identificarea şi explicarea unor aspecte, secvenţe şi activităţi din cadrul procesului educaţional
  85. Aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice ştiinţelor educaţiei în gestionarea situaţiilor problematice, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
  86. Cooperarea cu ceilalţi pentru ameliorarea şi inovarea procesului educaţional
  87. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil şi a unei atitudini pozitive faţă de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoaşterii
  88. Participarea la realizarea unor proiecte şi la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educaţie şi la parteneriatul educaţional VALORI ŞI ATITUDINICompetenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei Biblioteconomie au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:● comunicarea cu ceilalţi şi încrederea în propriile abilităţi de comunicare;● cultivarea limbii materne şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural;● consolidarea statutului / rolului bibliotecarului în şcoală;● valorificarea optimă şi creativă a potenţialului şi a capacităţilor cognitive ale bibliotecarului;● capacitatea de a îmbogăţi cu elemente de noutate / modernitate prestaţia profesională a activităţii de bibliotecar;● dezvoltarea spiritului critic şi reflexiv;● manifestarea iniţiativei, a creativităţii şi a disponibilităţii de a lucra în echipă pentru realizarea diferitelor proiecte inter- /transdisciplinare;● cultivarea gustului estetic şi a interesului faţă de lectură;● receptivitatea faţă de valorile culturale şi dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală;● manifestarea iniţiativei, a creativităţii şi a disponibilităţii de a lucra în echipă pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în proiecte specifice.COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI*1) - CLASA a XI-a--------*1) Conţinuturile marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc (*) sunt obligatorii numai pentru clasele la care s-a alocat, conform planului-cadru, din curriculum la decizia şcolii 1 oră/ săptămână pentru disciplina Biblioteconomie. Competenţe specifice Conţinuturi 1.
  89. Caracterizarea biblioteconomiei, bibliologiei şi ştiinţei informării, pornind de la elementele lor definitorii.
  90. Elemente generale de biblioteconomie, bibliologie şi ştiinţa informării ▪ Bibliologia (definire şi ramuri) 2.
  91. Dezvoltarea abilităţilor de a gestiona rolul bibliotecarului. ▪ Bibliotecarul şcolar - rol şi atribuţii ▪ Bibliotecile (definiţie, rol, clasificare, funcţii, 1.
  92. Identificarea traseului publicaţiilor în bibliotecă. sistem) ▪ Traseul publicaţiilor de la intrarea în bibliotecă până la ieşire 1.
  93. Utilizarea descrierii bibliografice în funcţie de specificul diferitelor tipuri de documente.
  94. Catalogarea şi organizarea documentelor 1.
  95. Explicarea modalităţilor de catalogare şi de clasificare a documentelor. ▪ Tipuri de documente ▪ Descrierea bibliografică a documentelor (reguli, tipuri, structură, descrierea publicaţiilor seriale); fişa bibliografică 4.
  96. Identificarea tendinţelor de eficientizare în catalogarea şi organizarea documentelor. 2.
  97. Analizarea eficienţei sistemelor de catalogare, aşezarea a publicaţiilor şi organizare a fondurilor. ▪ Sisteme de cotare (catalogarea publicaţiilor) ▪ Tipuri de cataloage: alfabetic, sistematic, pe subiecte, topografic, on-line 1.
  98. Însuşirea demersului de verificare şi inventariere a colecţiilor. ▪ Sisteme de aşezare a publicaţiilor şi organizarea fondurilor 1.
  99. Explicarea demersului de achiziţie, evidenţă şi urmărire a comenzilor de carte/abonamentelor pentru publicaţii seriale.
  100. Completarea, evidenţa şi verificarea colecţiilor ▪ Colecţii (achiziţie, constituire, prelucrare, evidenţă, verificare, inventariere) 2.
  101. Localizarea şi distribuţia corectă a documentele prin cunoaşterea sistemului de organizare a colecţiilor. ▪ Descrierea catalografică internaţională a publicaţiilor 1.
  102. Folosirea corectă a clasificării zecimale universale, în funcţie de metodologia şi tehnica indexării documentelor. ▪ Clasificarea zecimală universală [CZU] (indici principali, indici auxiliari, metodologia şi tehnica indexării documentelor) 2.
  103. Raportarea critică la principiile şi regulile descrierii catalografice internaţionale a publicaţiilor. ▪ Eliminarea, transferul şi casarea publicaţiilor ▪ Tabele (CZU, CZU auxiliare, de autori)* ▪ Tipizate de bibliotecă* 5.
  104. Stabilirea unor corelaţii între descrierea catalografică internaţională a publicaţiilor şi clasificarea zecimală universală.
  105. Informare şi documentare ▪ Consideraţii generale privind bibliografia ▪ Referinţa bibliografică* 3.
  106. Dezvoltarea cooperării cu ceilalţi în gestionarea procesului de eliminare, transfer şi casare a publicaţiilor.
  107. Managementul de bibliotecă ▪ Planificarea activităţii bibliotecii (strategii) ▪ Organizarea serviciilor bibliografice 3.
  108. Formarea deprinderilor de manageriere a activităţilor în cadrul bibliotecii. ▪ Responsabilităţile angajaţilor serviciilor bibliografice 4.
  109. Proiectarea unor strategii de eficientizare a activităţii în biblioteci. ▪ Evidenţa utilizatorilor 2.
  110. Corelarea regulilor de organizare a serviciilor bibliografice. 3.
  111. Utilizarea lucrului în echipă pentru realizarea evidenţei utilizatorilor, prin utilizarea tehnicilor specifice. 4.
  112. Adecvarea comportamentului specific profesiunii de bibliotecar-documentarist la cerinţele societăţii informaţionale. 5.
  113. Interpretarea prevederilor metodologiei indexării documentelor în contextul planificării activităţii bibliotecii. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI - CLASA a XII-a Competenţe specifice Conţinuturi 1.
  114. Identificarea proceselor de gestionare a colecţiilor şi fondurilor documentare.
  115. Dezvoltarea şi conservarea colecţiilor şi publicaţiilor 2.
  116. Aplicarea metodologiei de dezvoltare a colecţiilor. ▪ Dezvoltarea colecţiilor (principii, criterii, modalităţi, metodologie, politica de achiziţii) 1.
  117. Explicarea modalităţilor de dezvoltare a colecţiilor. ▪ Modalităţi de conservare şi recondiţionare a publicaţiilor 1.
  118. Explicarea modului de digitalizare a documentelor. ▪ Prezervarea documentelor (tehnologii de prezervare) ▪ Colecţii digitale (digitizarea documentelor) 2.
  119. Explicarea demersului de constituire a unei colecţii de tip digital.
  120. Centrele de documentare şi informare şi alte structuri infodocumentare 1.
  121. Caracterizarea rolului şi funcţiilor centrelor de documentare şi informare. ▪ Centrul de documentare şi informare (definiţie, rol, organizare, funcţionare, obiective) 3.
  122. Dezvoltarea cooperării cu ceilalţi în stabilirea obiectivelor structurilor infodocumentare. ▪ Structuri info-documentare (rol, funcţionare, obiective) 2.
  123. Aplicarea normelor de conservare a colecţiilor şi publicaţiilor. ▪ Documentaristul - rol şi atribuţii
  124. Relaţiile cu publicul şi evidenţa activităţii bibliotecii 2.
  125. Compararea tehnologiilor de prezervare a documentelor. ▪ Educarea utilizatorilor (modalităţi de stimulare a lecturii) 4.
  126. Proiectarea unui comportament adecvat în relaţia cu utilizatorul. ▪ Didactica lecturii şi tehnici de animaţie culturală (tipuri de lectură, tehnici)* 5.
  127. Stabilirea unor corelaţii corecte între rolul şi atribuţiile specialistului în activitatea de documentare. ▪ Activităţi de informare şi publicitate (studiul nevoilor de informare, colaborarea instituţională) 4.
  128. Exersarea de activităţi de propagandă, marketing şi relaţii cu publicul. ▪ Comunicarea documentelor (împrumutul intern/internaţional) 3.
  129. Formarea deprinderilor de manageriere a activităţilor în cadrul bibliotecii. ▪ Elemente de ergonomie în bibliotecă* ▪ Marketingul în structurile infodocumentare (funcţii, principii, tehnici)
  130. Automatizare şi informatizare în bibliotecă 1.
  131. Explicarea procesului de automatizare şi informatizare a bibliotecii. 2.
  132. Exersarea tehnicilor de constituire a documentelor WEB. ▪ Formalizarea datelor bibliografice ▪ Constituirea documentelor WEB 1.
  133. Caracterizarea cadrului juridic şi administrativ al activităţii profesionale. ▪ Sisteme automatizate integrate de bibliotecă (reţele automatizate) 1.
  134. Însuşirea aspectelor deontologice specifice profesiei de bibliotecar-documentarist. ▪ Structuri IT (baze de date, formate de descriere/ stocare/introducere date, cataloagele on-line, operaţii informatizate) 4.
  135. Adecvarea comportamentului specific profesiunii de bibliotecar-documentarist la cerinţele societăţii informaţionale. ▪ Biblioteca virtuală*
  136. Elemente de reglementare juridică în activităţile profesiei de bibliotecar-documentarist 3.
  137. Utilizarea cunoştinţelor de biblioteconomie în rezolvarea unor sarcini de lucru prin cooperarea cu ceilalţi. ▪ Responsabilitatea patrimonială în bibliotecă ▪ Cadrul legislativ naţional 5.
  138. Utilizarea prevederilor legislative adecvate în managerierea responsabilităţii patrimoniale în bibliotecă. ▪ Deontologia profesiei de bibliotecar-documentarist (aspecte etice) ▪ Sistemul naţional de biblioteci* SUGESTII METODOLOGICEPrezenta programă şcolară se adresează profesorilor care predau disciplina Biblioteconomie, la clasele a XI-a şi a XII-a, fiind concepută în aşa fel încât să le permită:● orientarea elevilor în demersurile specifice activităţii în bibliotecă, prin însuşirea aspectelor teoretice şi a practicilor profesionale care ţin de această disciplină;● implicarea practicii în bibliotecă, ori de câte ori consideră necesar, pentru exersarea deprinderilor specifice muncii de bibliotecar;● orientarea propriei activităţi spre formarea la elevi a competenţelor specifice domeniului;● manifestarea creativităţii şi adecvarea demersurilor didactice la particularităţile elevilor cu care lucrează.Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activităţii didactice în vederea formării la elevi a competenţelor formulate în programa şcolară.Valorizarea competenţelor-cheie şi asigurarea transferabilităţii acestora la nivelul diferitelor activităţi (şcolare şi extraşcolare), considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acesteia spre formarea competenţelor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, între care enumerăm:● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoştinţelor şi consolidarea continuă a capacităţilor; flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; cultivarea capacităţii elevului de a se autoevalua; coerenţă şi abordări mulţi, inter şi transdisciplinare;● utilizarea unor metode active şi interactive: învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, care contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare, necesare practicii în domeniul biblioteconomiei şi la crearea unui cadru educaţional menit să încurajeze interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă, angajarea elevului în procesul de învăţare şi de dobândire a competenţelor de participare activă în spaţiul social;● rezolvarea de exerciţii care să permită, pe de o parte, exersarea noţiunilor specifice disciplinei şi construirea unor exemple pentru noţiunile însuşite, iar, pe de altă parte, rezolvarea unor situaţii problematice;● utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate (individuală, pe perechi şi în grupuri mici);● utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să permită subordonarea utilizării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, în vederea desfăşurării unor lecţii interactive, atractive, dar şi a exersării abilităţilor de lucru pe care le solicită tehnologizarea şi automatizarea muncii în biblioteci, dar şi în activitatea de informare şi documentare.Conţinuturile pot fi abordate dintr-o perspectivă aplicativă, prin implicarea elevilor în activităţi de documentare şi orientare într-o structură info-documentară. Lecţiile pot fi completate cu ateliere de creaţie, concursuri, expoziţii, spectacole, întâlniri cu personalităţi, vizite, vizionări şi audiţii. Iniţiativa organizării acestor activităţi poate fi atât a unui membru al comunităţii educative (profesor, bibliotecar, documentarist ş.a.), cât şi a elevilor. Fiecare grup responsabil de activitate (5-6 elevi şi cel puţin un cadru didactic) va avea un dosar al acţiunii care va conţine: materiale de promovare (afişe, pliante etc.), impresii ale participanţilor, eventual fotografii, înregistrări audio/video.Pentru formarea competenţelor specifice, se recomandă folosirea unor activităţi de învăţare care să conducă la:● dobândirea competenţelor funcţionale esenţiale pentru această disciplină: exerciţii de marcare pe un plan/o schemă, completare de tabel exerciţii de asociere (răspuns-întrebare, text-imagine), exerciţii de selectare dintr-o listă, exerciţii cu alegere multiplă, exerciţii de tip adevărat-fals, reperarea diferitelor spaţii ale bibliotecii şcolare, selectarea documentelor după un anumit criteriu (după suport, după domeniu etc.), cotarea unui document, ordonarea lui la raft, identificarea documentelor după o cotă dată, identificarea codurilor cărţii/publicaţiei (revistă, ziar, anuar etc.), întocmirea/decodificarea unei bibliografii, identificarea unui document cu ajutorul cataloagelor tradiţionale bibliotecii şcolare.● exersarea unor tehnici de căutare informatizată (catalogul on-line etc.) şi tehnici de căutare Internet.● exersarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, rezumarea;● exersarea activităţilor specifice descrise mai sus, într-o altă bibliotecă decât cea şcolară;● aplicarea unor algoritmi, reguli şi principii în scopul folosirii informaţiei în cadrul disciplinei, precum şi valorificarea acestora în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice specifice muncii în bibliotecă; în acest mod, studiul disciplinei se constituie într-un instrument cu valoare generală pentru iniţierea specializării de bibliotecar-documentarist.Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de cunoştinţele acumulate şi abilităţile elevilor şi să permită valorizarea pozitivă a acestora.Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Caracterul special al acestei discipline este că se poate preda într-un loc diferit de sala de clasă care presupune contactul direct şi permanent cu documente pe diferite suporturi (hârtie, suporturi audio-vizuale, suporturi digitale). Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe: corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară:● valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;● recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale;● utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare. Coordonatorii elaborării programei şcolare: prof. univ. dr. Vasile CHIŞ Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca prof. dr. Sorin SPINEANU-DOBROTĂ Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar - MECI prof. Carmen PESANTEZ Biblioteca Pedagogică Naţională "I. C. Petrescu" prof. grd. I Mihaela UNGUREANU Şcoala Normală "Vasile Lupu", Iaşi PROGRAMĂ ŞCOLARĂPSIHOPEDAGOGIAACTIVITĂŢILOR LUDICECLASELE a XI-a şi a XII-aCICLUL SUPERIOR AL LICEULUI(CURRICULUM DIFERENŢIAT)Filiera vocaţionalăProfil: pedagogicSpecializările: instructor - animator,instructor pentru activităţi extraşcolareBucureşti, 2009NOTĂ DE PREZENTAREPrezenta programă şcolară îşi propune să pună la dispoziţia cadrelor didactice de specialitate oferta educaţională care se urmăreşte a fi aplicată la filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializările instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, în bugetul de timp alocat conform statutului şi locului pe care-l ocupă această disciplină în planul-cadru de învăţământ în vigoare. Acesta stabileşte studierea disciplinei Psihopedagogia activităţilor ludice, la clasa a XI-a şi a XII-a, fiind încadrată în aria curriculară Om şi Societate, grupul disciplinelor psihologice şi pedagogice.Disciplina Psihopedagogia activităţilor ludice vizează formarea competenţelor necesare pentru proiectarea, elaborarea , iniţierea, realizarea şi evaluarea tuturor categoriilor de activităţi ludice, începând de la nivel preşcolar până la vârsta adolescenţei.Studiul disciplinei "Psihopedagogia activităţilor ludice" alături de studiul celorlalte discipline ale ştiinţelor educaţiei îşi propune formarea personalităţii autonome şi creative în vederea dezvoltării libere şi armonioase a persoanei, precum şi realizarea următoarelor tipuri de competenţe:● Competenţe psihopedagogice, exprimate în proiectarea, îndrumarea şi evaluarea procesului de instruire şi a activităţilor extraşcolare şi de animaţie;● Competenţe sociale, exprimate în interacţiunile sociale cu preşcolarii, elevii şi grupurile şcolare;● Competenţe manageriale, obiectivate în organizarea, îndrumarea şi conducerea grupurilor aparţinând diverselor categorii de vârstă;În realizarea programei şcolare s-a avut în vedere " Modelul generativ şi structura programelor pentru pregătirea personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar".Prezentul curriculum acoperă : curriculum-ul diferenţiat (pentru clasele cu 1 oră/săptămână).Structura curriculum-ului include următoarele componente:- Competenţe generale- Competenţe specifice şi unităţi de conţinut- Valori şi atitudini- Sugestii metodologiceElementele de noutate sunt legate de următoarele aspecte:● reconsiderarea demersului curricular şi didactic din perspectiva finalităţilor liceului precum şi studierii acestei discipline● orientarea către latura pragmatică a aplicării curriculum-ului:- corelarea dintre unităţile de conţinut şi competenţele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învaţă şi scopul pentru care se învaţă;- corelaţia propusă are în vedere posibilitatea ca o anumită competenţă specifică să poată fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut, neexistând o corespondenţă biunivocă între acestea;- demersul urmărit permite concomitent familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice esenţiale şi formarea unor competenţe de tip instrumental-practic, necesare în viaţa privată şi publică.● recomandarea unor valori şi atitudini care să completeze dimensiunea cognitivă a învăţării cu cea afectiv-atitudinală şi morală din perspectiva finalităţilor educaţiei;● includerea unor sugestii metodologice care să orienteze spre modalităţi didactice concrete de utilizare a curriculum-ului în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare.Principiul de bază al curriculum-ului este acela de a oferi elevilor, în cadrul fiecărei unităţi de învăţare, un număr de noţiuni specifice disciplinei, exersate în contexte diferite (teoretice şi practice; reale şi imaginare etc).Profesorii îşi pot centra atenţia în mod diferenţiat asupra activităţilor de învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o diversitate de soluţii didactice.Din această perspectivă, propunerile curriculum-ului nu trebuie privite ca reţetare inflexibile.Echilibrul între diferite abordări şi soluţii va trebui să fie rezultatul proiectării didactice personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.COMPETENŢE GENERALE
  139. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor educaţiei pentru identificarea şi explicarea unor aspecte, secvenţe şi activităţi din cadrul procesului educaţional
  140. Aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice ştiinţelor educaţiei în gestionarea situaţiilor problematice, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
  141. Cooperarea cu ceilalţi pentru ameliorarea şi inovarea procesului educaţional
  142. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil şi a unei atitudini pozitive faţă de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoaşterii
  143. Participarea la realizarea unor proiecte şi la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educaţie şi la parteneriatul educaţional VALORI ŞI ATITUDINICompetenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare-evaluare a disciplinei "Psihopedagogia activităţilor ludice" au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:● Promovarea unui sistem de valori: morale, culturale, estetice în concordanţă cu idealul educaţional● Cultivarea unui mediu şcolar şi extraşcolar, centrat pe valori ştiinţifice şi relaţii democratice ce pot fi promovate în contexte diferite● Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi● Valorificarea optimă a propriului potenţial creativ● Implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în învăţământCOMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI - CLASA A XI-A Competenţe specifice Conţinuturi 1.
  144. Identificarea conţinutului şi a importanţei studierii psihopedagogiei activităţilor ludice, precum şi a locului disciplinei în sistemul ştiinţelor educaţiei I. Obiectul de studiu al psihopedagogiei activităţilor ludice [ ] Psihopedagogia activităţilor ludice, componentă a disciplinelor psihopedagogice 3.
  145. Utilizarea lucrului în echipă pentru stabilirea modalităţilor prin care se realizează învăţarea la vârsta preşcolară [ ] Conţinutul psihopedagogiei activităţilor ludice [ ] Importanţa studierii activităţilor ludice 1.
  146. Identificarea şi definirea conceptelor cheie şi corelarea lor, pe verticală şi orizontală, în structura internă a disciplinei II. Noţiuni generale despre joc [ ] Jocul - activitate specific umană [ ] Repere în evoluţia concepţiilor despre joc 3.
  147. Dezvoltarea cooperării cu ceilalţi în exemplificarea funcţiilor, tipurilor de joc şi elementelor psihologice ale jocului din perspectiva noului curriculum pentru educaţia timpurie [ ] Definiţii ale jocului [ ] Funcţiile jocului [ ] Elementele psihologice ale jocului [ ] Elementele didactice structurale ale jocului: scopul, tema, rolul, regulile, atitudinea faţă de joc. 4.
  148. Analiza şi interpretarea critică a principalelor teorii despre joc, corelarea cu noile perspective derivate din conţinutul şi metodologia activităţilor de educaţie timpurie [ ] Clasificarea jocurilor 4.
  149. Analiza critică a rolului pe care îl are jocul şi jucăria în cadrul activităţilor specifice preşcolarilor 3.
  150. Relaţionarea optimă în cadrul activităţii de grup în surprinderea caracteristicilor importante ale fiecărui tip de joc III. Natura jocului ca activitate fundamentală a preşcolarilor [ ] Ce este jocul pentru copil? 4.
  151. Analiza evolutivă a conduitelor ludice în funcţie de particularităţile de vârstă ale preşcolarilor [ ] Evoluţia comportamentului de joc la copilul de 3-6/7 ani: jocul fără implicare, jocul solitar, jocul observativ, jocul paralel, jocul asociativ, jocul cooperativ 1.
  152. Identificarea şi definirea categoriilor de jocuri IV. Categorii de jocuri specifice vârstei timpurii: [ ] Jocurile simbolice: 1.
  153. Familiarizarea cu obiectivele, conţinutul şi modalitatea de desfăşurare a fiecărei categorii de joc - jocurile de manipulare - jocul imitativ, - jocul de creaţie 5.
  154. Participarea la identificarea principalelor categorii de jocuri precum şi la caracterizarea şi exemplificarea jocurilor [ ] jocul cu reguli: - jocurile didactice - jocurile distractive 1.
  155. Identificarea şi caracterizarea tipurilor de învăţare la vârsta preşcolară V. Învăţarea la vârste timpurii [ ] Relaţia joc-învăţare 2.
  156. Utilizarea conceptelor specifice în caracterizarea activităţii de învăţare a preşcolarilor prin prisma: experimentării, explorării şi a jocului. [ ] Specificul învăţării la copilul de 3 - 6/7 ani - Experimentarea - Explorarea - Jocul [ ] Tipuri de învăţare la vârsta preşcolară - Învaţarea socială - Învăţarea didactică 2.
  157. Utilizarea corectă a conceptului de activitate integrată prin diferenţierea acestuia de activitatea pe domenii de învăţare. VI. Jocul ca tip de activitate integrată [ ] Noţiunea de activitate integrată [ ] Abordarea integrată a conţinuturilor în grădiniţă 2.
  158. Aplicarea modelelor de proiectare integrată a curriculum-ului [ ] Modalităţi de integrare a conţinuturilor în contextul noului curriculum pentru educaţia timpurie 2.
  159. Realizarea proiecteleor integrate pentru teme concrete din curriculum-ul pentru educaţia timpurie. [ ] Eficienţa activităţilor integrate în actul didactic [ ] Tipuri de activităţi integrate specifice învăţământului preşcolar 5.
  160. Luarea deciziilor privind integrarea adecvată a jocului în activităţi din cadrul pregătirii practice de specialitate [ ] Jocul ca tip de activitate integrată [ ] Stimularea creativităţii prin jocurile integrate [ ] Valenţe formative ale abordării integrate a curriculumului COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI - CLASA A XII-A Competenţe specifice Conţinuturi 1.
  161. Identificarea şi diferenţierea noţiunii de "joc" de noţiunea "activitate ludică" I. De la joc la activitatea ludică [ ] Noţiunea de activitate ludică 1.
  162. Descrierea formelor de activitate ludică din grădiniţă [ ] Forme de activitate ludică în grădiniţa de copii [ ] Relaţionarea activităţilor ludice în grădiniţa de copii 3.
  163. Realizarea unor schimburi de opinie cu privire la categoriile de activităţi în care se regăseşte jocul 1.
  164. Identificarea tipurilor de joc prin raportarea acestora la categoriile de activităţi din grădiniţă II. Pregătirea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor ludice în grădiniţa de copii 1.
  165. Identificarea elementelor structurale ale jocurilor şi includerea lor în activitatea de proiectare şi realizare practică a activităţilor didactice şi extradidactice [ ] Jocul şi activităţile liber-alese - Necesitatea pregătirii jocurilor liber-alese - Cerinţe ale pregătirii jocurilor liber-alese - Obiectivele jocurilor liber alese 3.
  166. Utilizarea lucrului în echipă pentru exemplificarea fiecărei categorii de joc specifice vârstei timpurii - Conţinutul jocurilor liber alese - Pregătirea jocurilor liber alese - Îndrumarea jocurilor: jocul de manipulare, jocul imitativ, jocul de convieţuire socială, jocul de construcţii, jocul - dramatizare 3.
  167. Realizarea unor schimburi de opinie în demonstrarea prin activităţi practice a modului prin care jocul devine o condiţie importantă pentru evoluţia ulterioară a copilului [ ] Jocul în cadrul activităţilor pe domenii de învăţare (experienţiale) 4.
  168. Analiza critică a categoriilor de jocuri prin specificarea trăsăturilor lor definitorii lui. - Domeniul Limbă şi comunicare - Domeniul Ştiinţe, 5.
  169. Participarea luarea deciziilor cu privire la realizarea proiectelor de animaţie şi portofoliilor - Domeniul Om şi societate - Domeniul estetic şi creativ - Domeniul psiho-motric [ ] Jocul în cadrul activităţilor de dezvoltare personală - jocurile distractive - jocurile cu text şi cânt - jocuri-exerciţiu 4.
  170. Dezvoltarea gândirii critice în stabilirea criteriilor de clasificare a jucăriilor III. Joc şi jucărie [ ] Semnificaţia jucăriei pentru copil 5.
  171. Participarea la confecţionarea jucăriilor din materiale ecologice şi utilizarea lor în activităţile didactice respectând criteriile de calitate în selecţia jucăriilor [ ] Clasificarea jucăriilor [ ] Rolul jucăriei în dezvoltarea psihică a copilului [ ] Exigenţe specifice în alegerea jucăriilor [ ] Metodica utilizării jucăriilor în grădiniţe şi alte spaţii destinate educaţiei nonformale şi informale [ ] Utilizarea jocului şi jucăriilor ca instrumente de ameliorare a problemelor adaptative 1.
  172. Identificarea activităţilor de animaţie şi a celor extraşcolare IV. Jocul de animaţie şi activităţile extraşcolare [ ] Definirea activităţilor de animaţie şi activităţilor extraşcolare 2.
  173. Respectarea elementelor standard în proiectarea activităţilor didactice şi extradidactice în care sunt incluse jocurile [ ] Rolul şi funcţiile activităţilor de animaţie şi activităţilor extraşcolare 2.
  174. Aplicarea cunoştinţelor specifice în elaborarea conţinuturilor pentru proiectele de animaţie şi activităţile specifice mediului grădiniţei [ ] Aspecte caracteristice ale activităţilor de animaţie şi activităţilor extraşcolare [ ] Obiectivele activităţilor de animaţie şi activităţilor extraşcolare 4.
  175. Dezvoltarea gândirii critice în compararea aspectelor particulare ale categoriilor de jocuri şi stabilirea notelor definitorii prin care acestea se diferenţiază [ ] Tipologia activităţilor de animaţie şi extraşcolare [ ] Conţinutul activităţilor de animaţie şi activităţilor extraşcolare [ ] Pregătirea activităţilor de animaţie şi activităţilor extraşcolare 4.
  176. Aprecierea valorii formativ - educative a jocurilor, prin analiza trăsăturilor caracteristice ale acestora [ ] Elaborarea şi implementarea activităţilor de animaţie şi extraşcolare [ ] Jocul în cadrul activităţilor de animaţie şi activităţilor extraşcolare - jocuri de mişcare - jocurile de încredere - jocuri de expresie - jocuri de contact - jocuri de cunoaştere şi autocunoaştere - jocuri de dezvoltare a simţurilor - jocuri de autocontrol - jocuri terapeutice etc. SUGESTII METODOLOGICEPrezentul curriculum este un instrument de lucru care se adresează profesorilor ce predau disciplina "Psihopedagogia activităţilor ludice", fiind conceput în aşa fel încât să-i permită acestuia:- Aplicarea creativă a programei- Corelarea competenţelor specifice cu unităţile de conţinut- Orientarea activităţilor în direcţia formării competenţelor specifice domeniului;- Manifestarea creativităţii didactice în adecvarea conţinuturilor la particularităţile elevilor cu care se lucrează.Unităţile de conţinut respectă structurarea logică în selectarea şi organizarea informaţiilor, ele sunt prezentate într-o ordine care nu este însă obligatorie.În construirea situaţiilor de învăţare se recomandă:● sarcinile de învăţare ( cerinţele) să fie centrate pe realizarea competenţelor specifice● selectarea şi aplicarea unor metode activ-participative ca de exemplu: studiul de caz, simularea, jocul de rol, analiza de text, harta conceptuală, organizatorii grafici, cubul, mozaicul;● solicitarea cu preponderenţă a formelor de învăţare: învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, învăţare asociativă, învăţare euristică, care pot contribui la formarea motivaţiei intrinseci, afective şi pozitive;● proiectarea unor situaţii de învăţare care să promoveze învăţarea activă şi formarea abilităţilor de gândire critică;● rezolvarea de aplicaţii care să permită, pe de o parte, exersarea noţiunilor specifice disciplinei şi construirea unor exemple pentru noţiunile deja însuşite;● elaborarea de proiecte tematice, de animaţie, portofolii, fie individual fie în grupuri de lucru;● alternarea formelor de organizare a activităţii elevilor: frontală, individuală, pe perechi sau în grupuri mici;● utilizarea calculatorului, a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei, a resurselor Internet în activitatea didactică, în calitatea lor de mijloace moderne de instruire.Se recomandă ca desfăşurarea activităţilor de învăţare să se realizeze într-un mediu de învăţare stimulativ şi plăcut care să promoveze învăţarea activă, atitudinea pozitivă faţă de activităţile şcolare şi extraşcolare, dăruirea pentru munca cu copiii.Este indicată utilizarea evaluării formative, dar nu trebuie neglijată nici evaluarea sumativă.Recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente de evaluare complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, alături de formele şi instrumentele clasice. Coordonatorii elaborării programei şcolare: prof. univ. dr. Vasile CHIŞ Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca prof. grd. I. Antonela PORUMBĂCEAN Colegiul Naţional I. Slavici, Satu-Mare prof. grd. I. Iulia POP Colegiul Naţional I. Slavici, Satu-Mare Consultanţi pe probleme de curriculum: Prof. Marius AVRAM Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar - MECI prof. gr. I Roxana ILIE Colegiul Naţional Elena Cuza, Bucureşti PROGRAMĂ ŞCOLARĂEDUCAŢIA ADULŢILORCLASA a XII-aCICLUL SUPERIOR AL LICEULUICURRICULUM DIFERENŢIATFILIERA VOCAŢIONALĂ - PROFIL PEDAGOGICSPECIALIZAREA: BIBLIOTECAR-DOCUMENTARISTBucureşti, 2009NOTĂ DE PREZENTAREPrograma şcolară pentru disciplina Educaţia adulţilor stabileşte oferta educaţională destinată filierei vocaţionale, profilul pedagogic, specializarea bibliotecar-documentarist, în conformitate cu locul acestei discipline în planul-cadru de învăţământ. Acesta stabileşte studierea disciplinei Educaţia adulţilor, 1 oră/săptămână, la clasa a XII-a, ciclul superior al liceului, ca disciplină de curriculum diferenţiat, fiind încadrată în grupul disciplinelor psihologice şi pedagogice.În condiţiile societăţii actuale se impune un parteneriat social şi o strânsă colaborare între furnizorii de cadre pregătite, calificate şi actorii sociali care preiau şi includ în circuitul profesional aceste cadre. Scopul principal al parteneriatului social este corelarea ofertei de formare cu cerinţele mediului economic şi social şi optimizarea procesului de formare în raport cu nevoile societăţii şi ale beneficiarilor instruirii. În acest sens se are în vedere atât dezvoltarea personală cât şi profesională a beneficiarilor de pregătire din perspectiva învăţării de-a lungul întregii vieţi.Programele de instruire şi educaţie adresate elevilor trebuie să vizeze formarea echilibrată a competenţelor-cheie necesare însuşirii de cunoştinţe şi formării deprinderilor şi atitudinilor specifice educaţiei de bază, răspunzând însă şi condiţiei de a fi necesare şi benefice pentru individ şi pentru societate pe tot parcursul vieţii.În toate programele de guvernare ale statelor dezvoltate ale lumii, strategia formării şi reformării resurselor umane constituie punctul de pornire al politicilor de modernizare economico-socială. În consens cu "Cartea albă asupra educaţiei şi formării" document elaborat de Uniunea Europeană, pe un loc important se situează realizarea "societăţii educaţionale" care valorifică eficient resursele umane prin educaţie permanentă. Acest tip de societate presupune noi demersuri de politică educaţională, obiectivate în "educaţia pentru toţi" şi "educaţia pentru fiecare", fiind iniţiate şi dezvoltate noi servicii de educaţie şi formare.Activităţile din cadrul parteneriatului social care vizează formarea profesională iniţială şi continuă prin instituţia şcolară au o serie de obiective care se raportează printre altele la:- dezvoltarea bazei de cunoaştere şi a capacităţilor de inovare/schimbare;- dezvoltarea resurselor umane;- consilierea şi orientarea profesională;- stabilirea şi certificarea calificărilor profesionale pentru care formarea se realizează prin sistemul educaţional, împreună cu elaborarea standardelor de pregătire profesională;- asigurarea coerenţei formării profesionale iniţiale cu formarea profesională continuă;- diversificarea ofertei de servicii dezvoltate de şcoala pentru comunitate;- promovarea unor programe şi norme necesare formării profesionale continue.Programele de educaţie pe parcursul întregii vieţi au devenit în toată lumea o prioritate a sistemelor de învăţământ. Educaţia adulţilor este o problemă conştientizată şi abordată sistematic de ţările europene, ca resursă atât pentru dezvoltarea tehnică, economică, instituţională şi umană, cât şi pentru asigurarea echităţii în ceea ce priveşte respectarea egalităţii şanselor.Educaţia adulţilor ca dimensiune a educaţiei realizate de-a lungul întregii vieţi însumează activităţile care au ca scop dezvoltarea competenţelor şi atitudinilor de care adultul are nevoie pentru a-şi găsi locul şi rolul în societatea în care trăieşte.Prin studiul disciplinei Educaţia adulţilor se are în vedere familiarizarea elevilor cu problematica educaţiei permanente, a autoeducaţiei şi în mod particular a educaţiei adulţilor, dar şi dobândirea unor instrumente teoretice şi practice de favorizare a pregătirii pentru integrarea activă în societatea actuală şi în cea viitoare, care solicită din ce în ce mai frecvent conversia profesională.Disciplina Educaţia adulţilor contribuie şi la formarea şi dezvoltarea unor competenţe-cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi, recomandate de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, îndeosebi în ceea ce priveşte:- competenţele sociale şi civice;- spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;- sensibilizare şi exprimare culturală.Principiile pe care se axează elaborarea acestei programe şcolare sunt următoarele:- centrarea pe elev, privit ca subiect al activităţii instructiv-educative;- compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea competenţelor-cheie formulate la nivel european, în acord cu particularităţile disciplinei de studiu şi cu specializarea elevilor;- asigurarea calităţii în educaţie;- racordarea demersurilor de instruire şi formare la particularităţile educaţiei permanente.Structura programei şcolare include următoarele elemente:● Notă de prezentare● Competenţe generale● Valori şi atitudini (cu accent pe latura afectiv-atitudinală a învăţării)● Competenţe specifice şi conţinuturi (competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi sunt corelate cu unităţile de conţinut; conţinuturile sunt mijloace prin care se urmăreşte realizarea competenţelor)● Sugestii metodologice (recomandări de proiectare şi realizare a demersului didactic).Programa şcolară se adresează cadrelor didactice, dar şi autorilor de manuale. Ea permite o abordare flexibilă, astfel încât fiecare cadru didactic să poată să stabilească individual ordinea abordării conţinuturilor, ca şi activităţile de învăţare adiacente, să selecteze strategiile didactice, formele şi instrumentele de evaluare. În acest mod este stimulată creativitatea didactică şi este favorizată adaptarea la particularităţile elevilor.COMPETENŢE GENERALE
  177. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor educaţiei pentru identificarea şi explicarea unor aspecte, secvenţe şi activităţi din cadrul procesului educaţional
  178. Aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor specifice ştiinţelor educaţiei în gestionarea situaţiilor problematice, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
  179. Cooperarea cu ceilalţi pentru ameliorarea şi inovarea procesului educaţional
  180. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil şi a unei atitudini pozitive faţă de profesie, adecvat schimbărilor impuse de societatea cunoaşterii
  181. Participarea la realizarea unor proiecte şi la luarea deciziilor referitoare la optimizarea procesului de educaţie şi la parteneriatul educaţional VALORI ŞI ATITUDINICompetenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei Educaţia adulţilor promovează următoarele valori şi atitudini:● disponibilitate şi interes pentru demersurile de educaţie şi formare permanentă, în special pentru demersurile de educare a adulţilor● adaptare şi deschidere la noi forme de realizare a educaţiei● interes pentru învăţare permanentă într-o lume în schimbare şi în societatea cunoaşterii, disponibilitate de diversificare a competenţelor profesionale● orientare spre o viaţă de calitate, în prezent şi în viitor● motivaţie şi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaţional şi profesional● responsabilitate şi disponibilitate pentru decizii şi acţiuni privind cariera● valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial de formare● participare la viaţa socială şi profesională, fundamentată pe opinii şi acţiuni coerenteCOMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice Conţinuturi 1.
  182. Stabilirea unei corelaţii între educaţia permanentă şi educaţia adulţilor I. Educaţia adulţilor -componentă a educaţiei permanente 2.
  183. Dezvoltarea capacităţii de relaţionare a fenomenului educaţional cu diverse fenomene sociale ▪ Educaţia permanentă - dimensiune specială a învăţării pe parcursul întregii vieţi: particularităţi, modalităţi de realizare ▪ Finalităţile educaţiei permanente ▪ Educaţia permanentă - prioritate a sistemelor de învăţământ; necesitatea şi avantajele educaţiei permanente ▪ Definirea relaţiei dintre educaţia permanentă şi educaţia adulţilor; conceptul lifelong learning 1.
  184. Familiarizarea cu politicile şi practicile sociale actuale în implementarea demersurilor de educaţie a adulţilor II. Sistemul de educaţie a adulţilor în Uniunea Europeană şi în România: politici, proiecte şi programe instituţionale 2.
  185. Analizarea dimensiunii europene a învăţării continue ▪ Politici educaţionale din domeniul educaţiei adulţilor în Uniunea Europeană şi în România ▪ Reglementări, instituţii şi organizaţii furnizoare de programe privind educaţia adulţilor în Uniunea Europeană şi în România 2.
  186. Raportarea critică la principiile educaţiei pentru adulţi susţinute în cadru formal şi nonformal III. Tendinţe şi modele actuale în educaţia adulţilor ▪ Educaţia adulţilor - răspuns la schimbările societăţii moderne 3.
  187. Analiza,în grupuri de lucru, a experienţei altor ţări în ceea ce priveşte educaţia adulţilor şi problematica acesteia (bariere, strategii, conţinuturi, impactul factorilor culturali în educaţia adulţilor) ▪ Evoluţia diacronică a preocupărilor faţă de educaţia adulţilor ▪ Principiile educaţiei pentru adulţi şi instruirea în contexte educaţionale formale şi non-formale 4.
  188. Identificarea oportunităţilor de educare a adulţilor în România ▪ Domenii de pregătire şi conţinuturi ale educaţiei adulţilor (tehnologia informaţiei, limbi de circulaţie internaţională, educaţia antreprenorială, educaţia pentru sănătate, educaţia părinţilor) 1.
  189. Identificarea unor strategii de motivare a adulţilor şi de implicare în procesul educaţional IV. Specificul învăţării la vârsta adultă ▪ Caracterizarea procesului de învăţare de tip postexperienţial specifică adulţilor 2.
  190. Analiza critică a particularităţilor învăţării şi autoînvăţării la adulţi ▪ Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă 4.
  191. Construirea unor modele didactice şi manageriale specifice activităţii cu adulţii ▪ Specificitatea relaţiei predare-evaluare în educaţia adulţilor ▪ Strategii de motivare a cursanţilor adulţi ▪ Bariere în învăţare la vârsta adultă 1.
  192. Identificarea cauzelor ce determină nevoia implicării adulţilor într-un proces de educaţie şi a finalităţilor vizate de aceştia V. Strategii şi forme de realizare a educaţiei adulţilor ▪ Finalităţi educaţionale vizate prin implicarea în programe de educaţia adulţilor 2.
  193. Identificarea nevoilor de educaţie pentru planificarea ofertei de formare iniţială şi continuă a adulţilor ▪ Programe de optimizare a dezvoltării profesionale şi a formării iniţiale ▪ Programe de conversie şi reconversie profesională ▪ Programe de menţinere a unui nivel corespunzător de funcţionalitate fizică şi psihosocială 3.
  194. Analizarea, în grupuri de lucru, a consecinţelor schimbărilor economice, sociale şi tehnologice asupra profesiilor VI. Educaţia profesională continuă ▪ Educaţia profesională - concepţie tradiţională şi abordări moderne 5.
  195. Exersarea abilităţilor de elaborare a planului de carieră de scurtă şi lungă durată şi evaluarea opţiunilor personale privind dezvoltarea personală şi profesională ▪ Influenţe ale schimbărilor economice, sociale şi tehnologice asupra profesiilor ▪ Proiectul de carieră după finalizarea învăţământului obligatoriu: obiective, resurse, obstacole, acţiuni 5.
  196. Utilizarea tehnicilor de elaborare a proiectelor de formare profesională ▪ Opţiuni alternative şi resurse de realizare a proiectului de carieră ca şi continuare a traseului educaţional şi evoluţie în profesie 1.
  197. Identificarea principalelor metode utilizate în educaţia adulţilor VII. Metode de realizare a educaţiei adulţilor ▪ Scopul şi aplicabilitatea metodelor instructiv-educative în domeniul educaţiei pentru adulţi 5.
  198. Valorificarea contribuţiilor personale în domeniul selecţiei şi aplicabilităţii metodelor de educaţie a adulţilor, ca şi al facilitării accesului acestora la activitatea de învăţare ▪ Metode de educaţie a adulţilor bazate pe perspectiva constructivismului social ▪ Integrarea metodelor specifice de lucru cu adulţii în strategii educative 4.
  199. Dezvoltarea abilităţilor necesare formatorilor care interacţionează cu adulţii în procesul de educaţie VIII. Competenţe ale formatorilor pentru educaţia adulţilor ▪ Personalitatea formatorului implicat în programe de 5.
  200. Implicarea activă în procesul de educaţie a adulţilor şi de dezvoltare a domeniului educaţiei educaţia adulţilor ▪ Formarea competenţelor necesare inter-relaţionării cu adulţii în contextul educării acestora ▪ Managementul informaţiilor şi al învăţării în procesul de educaţie destinat adulţilor SUGESTII METODOLOGICEPrezenta programă şcolară reprezintă un instrument de lucru care se adresează profesorilor ce predau discipline psihopedagogice, în particular Educaţia adulţilor, fiind conceput în aşa manieră încât să favorizeze formarea la nivelul elevilor a competenţelor specifice disciplinei.Pentru eficienţa procesului formativ se recomandă raportarea la unele exigenţe care concură la atingerea obiectivelor instructiv-educative:- interes pentru problematica socio-economică a societăţii, percepută ca factor determinant relevant în menţinerea preocupărilor pentru educaţia permanentă;- deschidere faţă de trebuinţele educaţionale ale adulţilor;- stimularea dinamicii de grup, încurajarea interacţiunii sociale pozitive şi a participării active la desfăşurarea procesului propriu de dezvoltare personală;- integrarea unor abilităţi de bază deţinute, în dezvoltarea planurilor individuale de carieră;- valorizarea parteneriatelor cu diverse instituţii ale societăţii care sprijină formarea adulţilor.Strategiile de învăţare oferă cadrul de însuşire a elementelor de conţinut, dar şi de exersare a atitudinilor şi abilităţilor, prin aplicarea conţinuturilor. Pentru accentuarea caracterului formativ al disciplinei se va face apel la experienţa elevilor, dar şi la exemple concrete din realitate. Se recomandă apelu

🔗 Către sursa oficială

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.