ORDIN 99 02/07/1997 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Reveniti in topul paginii Forma printabilă ORDIN nr. 99/N/2 din 2 iulie 1997 privind aprobarea Normativului experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilena, indicativ I.6. PE-97 EMITENT MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI1.565/27 iunie 1997MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE SI AMENAJĂRII TERITORIULUI99/N/2 iulie 1997 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 170 bis din 25 iulie 1997 N O R M A T I V E X P E R I M E N T A L pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilenă Indicativ I.6. PE-97 N O R M A T I V pentru proiectarea şi executarea reţelelor de conducte din polietilenă de distribuţie a gazelor naturale CAPITOLUL 1 Obiectul. Domeniul de aplicare 1.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiec- tarea şi executarea lucrărilor noi şi reparaţiilor capitale din sistemele de distribuţie a gazelor naturale cu presiuni până la 4 bari, cu utilizarea conductelor şi elementelor de îmbi- nare din polietilenă. 1.2. Prevederile prezentului normativ completează nor- mativul de proiectare şi executare a reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale I.6. şi se aplică, experimen- tal, timp de un an de la data intrării în vigoare. 1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ: - sisteme de distribuţie cu presiuni mai mari de 4 bari; - conducte şi branşamente montate suprateran; - conducte şi instalaţii tehnologice de gaze combusti- bile din schelele petroliere; - conducte destinate vehiculării altor gaze decât cele definite de STAS 3317. 1.4. Este interzisă montarea supraterană a conductelor din polietilenă. Este interzisă montarea conductelor din polietilenă în soluri saturate în produse petroliere. CAPITOLUL 2 Terminologie Terminologia utilizată în normativul I.6. rămâne valabilă şi la prezentul normativ, cu următoarele completări: 2.1. Caracteristici geometrice 2.1.1. Diametrul nominal dn dn - este diametrul exterior specificat al ţevii. 2.1.2. Diametrul exterior mediu de de - este valoarea mediei aritmetice a caturilor dintre măsurătorile circumferinţei exterioare a ţevii în orice sec- ţiune transversală şi (3,1416), rotunjită în plus la 0,1 mm. 2.1.3. Ovalitate Ovalitatea este diferenţa dintre diametrul exterior maxim măsurat şi diametrul exterior minim măsurat în aceeaşi secţiune transversală a ţevii. 2.1.4. Grosimea nominală de perete en en - este valoarea numerică a grosimii de perete a unei ţevi, care este un număr rotunjit apropiat, aproximativ egal cu dimensiunea de fabricaţie, în milimetri. 2.1.5. Raport dimensional standard SDR SDR - este raportul dintre diametrul nominal şi grosi- mea nominală de perete. e SDR = dn n 2.2. Definiţii ale caracteristicilor materialelor 2.2.1. Limita inferioară de încredere (siguranţa) Lî Lî - este mărimea măsurată în MN/m2, care poate fi considerată ca o proprietate a materialului, reprezentând 97,5% a limitei inferioare de rezistenţă hidrostatică pe ter- men lung, teoretică, la o temperatură de 20° C pe o perioadă de 50 ani, în apă. Se determină conform SR ISO/TR 9080 şi ISO 1167 . 2.2.2. Coeficientul global de exploatare (de calcul) C C - este un coeficient, luat din seria R 20, care înglo- bează condiţiile de exploatare şi proprietăţile componentelor sistemului de conducte, altele decât cele reprezentate de Lî. Pentru aplicaţiile în domeniul gazelor, valoarea minimă a lui C este 2,0, iar cea maximă de 3,25, la alegerea utilizatoru- lui. 2.2.3. Rezistenţa minimă necesară Pm Pm - este valoarea Lî rotunjită în minus la cea mai apropiată valoare a seriei R10 când Lî este mai mic de 10MN/m2 şi la valoarea cea mai apropiată a seriei R 20, când Lî este mai mare sau egală cu 10MN/m2. Nota: Seria R 10 şi R 20 sunt seriile numerelor Renard conform ISO 3 şi ISO 497. 2.3. Definiţii referitoare la condiţiile de exploatare 2.3.1. Presiune maximă de funcţionare Pf Cea mai mare presiune efectivă a gazului din sistemul de conducte, exprimată în bari, care poate fi admisă la funcţionarea continuă. Se iau în calcul caracteristicile fizice şi mecanice ale componentelor fizice şi mecanice ale siste- mului de conducte şi este dată de relaţia: P = 20 Pm f C(SDR-1) 2.3.2. Presiunea maximă de serviciu Ps Este cea mai mare presiune la care sistemul de con- ducte funcţionează în timpul unui ciclu normal. CAPITOLUL 3 Materiale Pentru realizarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale se vor folosi numai ţevi şi elemente de asamblare standardizate şi agrementate conform prevederilor legale în vigoare. Materia primă utilizată pentru producerea ţevilor şi ele- mentelor de asamblare este polietilena de medie densitate - PEMD -, respectiv polietilena de înaltă densitate - PEID -, conform tabelului nr. 1. Denumirea Lî (20°C, 50 de ani, 97,5%) Pm (MN/m2) (MN/m2) PE 50 5,0 ... 6,5 5,0 PE 63 6,3 ... 8,2 6,3 PE 80 8,0 ... 9,99 8,0 PE 100 10,0 ... 11,19 10,0 3.1. Ţevi 3.1.1. Ţevile se produc din materie primă nouă (fără reciclare) în gama de dimensiuni pre- zentată (conform SR-ISO 4437) în tabelul nr. 2. TABELUL Nr. 2 Diametrul nominal (
- dn)(
- mm)Grosimea minimă de perete (emin) (
- mm)SDR 17,6 SDR 11 1 2 3 16 2,3 3,0 20 2,3 3,0 25 2,3 3,0 32 2,3 3,0 40 2,3 3,7 50 2,9 4,6 63 3,6 5,8 75 4,3 6,8 90 5,2 8,2 110 6,3 10,0 125 7,1 11,4 140 8,0 12,7 160 9,1 14,6 180 10,3 16,4 200 11,4 18,2 225 12,8 20,5 250 14,2 22,7 280 16,0 25,4 315 17,9 28,6 355 20,2 32,3 400 22,8 36,4 450 25,6 41,0 500 28,5 45,5 560 31,9 51,0 630 35,8 57,3 3.1.2. Ţevile se livrează în tronsoane drepte, în colaci sau roluite pe tamburi. 3.1.3. Toleranţele maxime admise pentru diametrul exterior mediu şi ovalitatea acestuia sunt conforme tabelului nr. 3. Ţevile de produc: - de grad A, la o execuţie normală (în gama de diametre 280-630
- mm)şi sunt destinate îmbinărilor mecanice sau cu element încălzitor; - de grad B, la o execuţie precisă (în gama de diametre 16-630
- mm)şi sunt destinate tuturor tipurilor de îmbinări. TABELUL Nr. 3 Diametre exterioare medii şi abaterea de la circularitate Diametrul de min. de max. Maximul valorii absolute nominal dn a ovalităţii (
- mm)(
- mm)(
- mm)(
- mm)Grad A Grad B Grad K Grad N 1 2 3 4 5 6 16 16,0 - 16,3 1,2 1,2 20 20,0 - 20,3 1,2 1,2 25 25,0 - 25,3 1,5 1,2 32 32,0 - 32,3 2,0 1,3 40 40,0 - 40,4 2,4 1,4 50 50,0 - 50,4 3,0 1,4 63 63,0 - 63,4 3,8 1,5 75 75,0 - 75,5 - 1,6 90 90,0 - 90,6 - 1,8 110 110,0 - 110,7 - 2,2 125 125,0 - 125,8 - 2,5 140 140,0 - 140,9 - 2,8 160 160,0 - 161,0 - 3,2 180 180,0 - 181,1 - 3,6 200 200,0 - 201,2 - 4,0 225 225,0 - 226,4 - 4,5 250 250,0 - 251,5 - 5,0 280 280,0 282,6 281,7 - 9,8 315 315,0 317,9 316,9 - 11,1 355 355,0 358,2 357,2 - 12,5 400 400,0 403,6 402,4 - 14,0 450 450,0 454,1 452,7 - 15,6 500 500,0 504,5 503,0 - 17,5 560 560,0 565,0 563,4 - 19,6 630 630,0 635,7 633,8 - 22,1 NOTĂ: - Măsurarea ovalităţii se va determina la fabricant. - Gradul K se aplică pentru ţeava livrată în colaci cu Dn :s 63 mm. - Gradul N se aplică pentru ţeava livrată roluit pe tambur cu Dn :s 110 mm şi pentru ţevile livrate în tronsoane drepte (toată gama de diametre). 3.1.4. Diferenţa admisă între grosimea peretului în orice punct (
- ei)şi grosimea nominală de perete (
- en)va fi permanent pozitivă (ei > en). În tabelul nr. 4 sunt prezentate valorile maxime admise ale toleranţelor pozitive în funcţie de grosimea nominală de perete. TABELUL Nr. 4 Grosimea nominală Toleranţa Grosimea nominală Toleranţa a peretului en pozitivă a peretului en pozitivă (
- mm)(
- mm)(
- mm)(
- mm)1 2 3 4 5 6 2,0 3,0 0,4 24,0 25,0 2,6 3,0 4,0 0,5 25,0 26,0 2,7 4,0 5,0 0,6 26,0 27,0 2,8 5,0 6,0 0,7 27,0 28,0 2,9 6,0 7,0 0,8 28,0 29,0 3,0 7,0 8,0 0,9 29,0 30,0 3,1 8,0 9,0 1,0 30,0 31,0 3,2 9,0 10,0 1,1 31,0 32,0 3,3 10,0 11,0 1,2 32,0 33,0 3,4 11,0 12,0 1,3 33,0 34,0 3,5 12,0 13,0 1,4 34,0 35,0 3,6 13,0 14,0 1,5 35,0 36,0 3,7 14,0 15,0 1,6 36,0 37,0 3,8 15,0 16,0 1,7 37,0 38,0 3,9 16,0 17,0 1,8 38,0 39,0 4,0 17,0 18,0 1,9 39,0 40,0 4,1 18,0 19,0 2,0 40,4 41,0 4,2 19,0 20,0 2,1 41,0 42,0 4,3 20,0 21,0 2,2 42,0 43,0 4,4 21,0 22,0 2,3 42,0 43,0 4,5 22,0 23,0 2,4 43,0 44,0 4,6 23,0 24,0 2,5 44,0 45,0 4,7 24,0 25,0 2,6 45,0 46,0 4,8 3.1.5. Capetele ţevilor trebuie să fie tăiate neted şi perpendicular pe lungimea ţevii şi vor fi protejate cu capace din polietilenă. Se admit abateri de la perpendicularitate ale capetelor ţevilor, conform tabelului nr. 5. TABELUL Nr. 5 Diametrul exterior al ţevii Abaterea de la perpendicularitate (
- mm)(
- mm)0 . 50 1 63 . 110 2 125 . 160 3 180 . 200 4 250 . 315 5 355 . 630 7 3.1.6. Ţevile se vor fabrica de culoare galbenă sau de culoare neagră, marcată cu dungi galbene subţiri (minim 4) de-a lungul generatoarelor, repartizate uniform pe circumferinţă. 3.1.7. Marcarea ţevilor se va realiza prin imprimarea directă pe ţeavă. Marcarea se va efec- tua astfel încât să nu producă defecte ţevii şi să fie lizibilă pe întreaga durată de viaţă a ţevilor. Marcarea ţevilor va conţine: Aspecte Marcaj Fabricantul sau marca Nume, simbol, denumire comercială Fluidul vehiculat Gaz Dimensiuni Dn x en SDR (pentru ţevi Dn > 40
- mm)SDR 11(17,6) Presiunea maximă de serviciu Ps Tipul de material PE 80 Perioada de producţie (data, codul) o identificarea schimbului, a liniei de producţie Standardul de fabricaţie SR-ISO 4437 (sau echivalent) Menţiunea că materia primă utilizată nu este reciclată Un număr secvenţial care creşte la intervale de 1 m, de-a lungul seriei, de la 000 la 999 sau de la 0000 până la 9999 3.2. Elemente de asamblare 3.2.1. Elementele de asamblare se vor realiza din mate- rii prime care să fie compatibile cu materiile prime din care sunt realizate ţevile. 3.2.2. Condiţiile de realizare a elementelor de asamblare trebuie să corespundă normelor internaţionale (ISO 8085-1; ISO 8085-2; ISO 8085-3; ISO CD 10836 etc.) 3.3. Transport 3.3.1. Pentru transportul ţevilor din PE drepte trebuie folosite vehicule cu podeaua netedă şi prevăzută cu apără- tori laterale de aproximativ 2 m, plate, fără denivelări, iar ţevile din PE trebuie să fie bine legate în timpul transpor- tului. 3.3.2. În timpul transportului, ţevile din PE trebuie legate continuu în scopul reducerii la minimum a deplasării între ele şi suporţii lor. 3.4. Depozitarea 3.4.1. Condiţii de depozitare - Ţevile drepte din polietilenă trebuie depozitate pe suprafeţe plane, lipsite de părţi proeminente care pot să le deformeze sau să le deterioreze, sau pe cadre aşezate la distanţe egale între ele şi construite astfel încât greutatea fascicolului să fie transmisă numai prin cadre (fig. 1). - Fitingurile din polietilenă trebuie să fie stocate în ambalajele lor originale, până la folosirea lor. - Este necesar să se evite contactul cu produsele chi- mice, ca de exemplu hidrocarburile lichide. Fig. 1 - Ţevile şi fitingurile din polietilenă trebuie să fie sto- cate astfel încât să nu existe riscul deteriorării prin spar- gere, găurire, zgâriere sau expunere la lumină pe durată lungă (mai mare de 2 ani). Înălţimea admisibilă de stivuire a ţevilor depinde de material, diametru, grosimea de perete şi temperatura exte- rioară. Se vor respecta cu stricteţe recomandările fabrican- tului în acest sens. 3.4.2. Ţeava livrată sub formă de colaci şi tamburi se va depozita respectând următoarele condiţii: - rigidizarea capetelor de ţeavă; - legarea în straturi a spirelor; - asigurarea unei distanţe de siguranţă între ţeavă şi sol. 3.4.3. Ţevile şi elementele de asamblare din PE se vor depozita în spaţii închise sau acoperite, ferite de acţiunea directă a razelor soarelui sau a intemperiilor. CAPITOLUL 4 Proiectare 4.1. Sistemele de distribuţie a gazelor naturale utilizând conducte din polietilenă respectă regimul de curgere similar cu cele din oţel şi, în consecinţă, rămân valabile condiţiile din normativul I.6., cu precizarea că, la pierderile de sar- cină liniare, se modifică coeficientul , acesta având valo- rile precizate în anexa 1. Elementele şi relaţiile de calcul pentru dimensionarea conductelor din PE sunt cele prezentate în normativul I.6., cu precizarea că nomograma pentru calculul conductelor este prezentată în anexa nr. 2. 4.2. Determinarea presiunii maxime de serviciu 20 x Pm Ps = , (N/mm2), C x (SDR - 1) unde: - Ps - presiune maximă de serviciu (N/mm2) - C - coeficient global de calcul C = 2. 3,25 - Pm - rezistenţa minimă necesară (conform tabelului nr. 1) - SDR - raport dimensional standard se alege din tabelul nr. 2. 4.3. Calculul grosimii de perete dn x Ps unde: LlL - modificarea de lungime (
- mm)K - 1 L - lungimea iniţială (
- m) - coeficientul dilatării liniare (mm/m°C); - pentru PE: = 0,2 mm/m°C Llt - diferenţa de temperatură (°C). CAPITOLUL 5 Execuţie 5.1. Verificarea materialelor 5.1.1. La executarea lucrărilor se vor utiliza numai mate- riale verificate în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor tehnice prevăzute în proiect şi corespondenţa cu normele în vigoare. 5.1.2. Ţevile şi elementele de îmbinare se vor verifica din punct de vedere al aspectului. Elementele de îmbinare sau porţiunile de ţeavă necorespunzătoare nu se vor uti- liza. Verificarea aspectului se efectuează cu ochiul liber, la lumina zilei, de la o distanţă de maximum 0,5 m, având ca scop identificarea eventualelor defecte (zgârieturi, bavuri, umflături, goluri de material, incluziuni etc.) pe suprafeţele exterioare şi interioare. 5.2. Amplasarea conductelor 5.2.1. Adâncimea minimă de pozare îngropată a con- ductelor va fi de: e = unde: 20 + Ps , (mm), 0,90 m - pentru conducte cu presiuni între 0,2 şi 4,0 bari; 0,60 m - pentru conducte cu presiuni între 0,05 şi 0,2 - e - grosimea de perete (mm); - dn- diametrul nominal al ţevii (mm); - Ps- presiunea maximă de serviciu, determinată con- form pct. 4.2. (N/mm2) - - tensiunea admisibilă (N/mm2) bari. 5.2.2. Adâncimea minimă de pozare îngropată a con- ductelor se poate reduce în cazuri speciale cu condiţia montării conductei din PE, protejată în ţevi din oţel, tuburi din beton sau tuburi şi plăci de protecţie din beton, care să preia toate eforturile datorate circulaţiei rutiere sau altor unde: = S , K factori. 5.2.3. În cazul paralelismului între conductele din PE şi liniile de tramvai urbane, distanţa minimă admisă - pe ori- zontală - măsurată între cea mai apropiată linie de tram- - S - rezistenţa specifică la tracţiune minim garantată pentru 50 de ani la 20°C (N/mm2). Valoarea se indică de către fur- nizor; - K - coeficient de siguranţă K = 3,25 pentru SDR 11 K = 2,0 pentru SDR 17,6, 4.4. Calculul dilataţiei ,i al contracţiei conductelor din PE LlL = K x L x x Llt, vai şi generatoarea conductei, este de 0,5 m. 5.2.4. La subtraversarea liniilor de tramvai adâncimea de pozare a tubului de protecţie a conductelor din PE trebuie să fie de minimum 1,0 m de la generatoarea superioară a tubului la şina de tramvai. 5.2.5. La subtraversarea liniilor de cale ferată conductele de PE se vor proteja în conducte din oţel, conform preve- derilor din normativul I.6. 5.2.6. Distanţele minime dintre conductele din PE şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole sunt redate în tabelul nr. 6. TABELUL Nr. 6 Nr. Instalaţia, construcţia Distanţa minimă (
- m)crt. sau obstacolul p = 2...4 bari p = 0,2...2 bari p = 0,0...0,2 bari 1 2 3 4 1. Clădiri cu subsoluri sau alinia- mente de terenuri susceptibile a fi construite 3 2 2 2. Clădiri fără subsoluri 1,5 1,5 1 3. Conducte de canalizare 1 1 1 4. Canale pentru reţele termice, canale pentru reţele telefonice 1 1 1 5. Conducte de apă, cabluri de forţă, cabluri telefonice, montate în sol sau în căminele acestor instalaţii 0,5 0,5 0,5 6. Cămine pentru reţele termice, telefonice şi de canalizare, staţii sau cămine subterane în construcţii independente 1 1 1 7. Linii de tramvai (distanţa mă- surată între linia cea mai apro- piată şi generatoarea laterală) 0,5 0,5 0,5 8. Copaci 1,5 1,5 1,5 9. Stâlpi 0,3 0,3 0,3 NOTĂ: Când respectarea distanţelor de la pct. 1-6 nu este posibilă, aceste distanţe se pot reduce, cu condiţia montării conductei în tub de protecţie. 5.2.7. Tuburile de protecţie au drept scop:
- a)protecţia conductei din PE, la solicitări mecanice datorate sarcinilor externe;
- b)direcţionarea eventualelor scăpări de gaze. În cazul a), protecţia se realizează prin utilizarea de tuburi de protecţie din oţel sau beton, dimensionate cores- punzător. În cazul b), se pot folosi ca protecţie şi alte materiale (inclusiv ţevi din PE). 5.3. Săparea ,anţurilor Săparea şanţurilor se efectuează în condiţiile prevăzute în normativul I.6, cu următoarele precizări: 5.3.1. Lăţimea săpăturii şanţului se va alege astfel încât de fiecare parte a ţevii să rămână un spaţiu liber de câte 10 cm. 5.3.2. Fundul şanţului va fi nivelat şi acoperit cu un strat de nisip cu înălţimea de 10 cm. 5.4. Îmbinarea ţevilor ,i a elementelor de asamblare 5.4.1. Îmbinarea ţevilor şi a elementelor de asamblare din PE se realizează prin următoarele procedee: - sudarea cu elemente încălzitoare: - sudura „cap la cap"; - sudura de tip „şa"; - sudura de tip „polifuziune"; - sudura de tip „electrofuziune" (cu elemente de asam- blare prevăzute cu rezistenţă electrică); - îmbinare cu racorduri mecanice; - alte procedee agrementate. 5.4.2. Toate îmbinările realizate între ţevi şi/sau între ţevi şi elemente de asamblare trebuie să prezinte cel puţin aceeaşi rezistenţă cu cea a ţevii. 5.4.3. Prelucrarea şi îmbinarea ţevilor şi a elementelor de racordare din PE se pot realiza la o temperatură a mediului ambiant cuprinsă între 0°C şi +40°C. 5.4.4. Fiecare dintre sistemele de îmbinare prezentate se realizează cu echipamente speciale pentru tipul de îmbi- nare respectiv. În anexa nr. 3 sunt prezentate sistemele de asamblare, procedeele şi echipamentele utilizate la realiza- rea îmbinărilor. 5.4.5. Sistemele de îmbinare, procedeele şi echipamen- tele utilizate trebuie agrementate în conformitate cu preve- derile legale. 5.5. Montarea armăturilor 5.5.1. Se pot utiliza armături din PE sau din oţel. Armăturile din oţel vor avea suprafeţele protejate împotriva coroziunii. 5.5.2. Armăturile se vor instala, astfel încât să nu supună ţeava din PE la sarcini suplimentare (datorate acţionărilor sau greutăţii proprii). 5.5.3. Armăturile din PE se sudează cu ţevile din PE prin unul dintre procedeele prezentate la cap. 5.4. şi în anexe. 5.5.4. Armăturile din oţel se montează în două variante: - cu flanşe; - cu racorduri din PE. 5.5.4.1. Armăturile din oţel, prevăzute cu flanşe, se vor racorda la ţevile din PE prin sistemul de trecere de la PE la metal, cu adaptor de flanşe şi flanşe (vezi anexa nr. 3). 5.5.4.2. Armăturile din oţel, prevăzute cu racorduri de PE, se vor suda cu ţevile din PE prin unul dintre proce- deele prezentate la cap. 5.4 şi în anexa nr. 3. 5.5.5. Toate armăturile se vor monta subteran şi vor fi prevăzute cu elemente de acţionare de la supra- faţă. 5.5.6. Armăturile pot fi montate în cămine de vizitare sau îngropat în pământ (cu tub protector şi tijă de acţio- nare de la suprafaţă) (vezi fig. 2) 5.6. Pozarea conductelor A. În cămin de vizitare B. Fără cămin de vizitare Fig. 2 5.7.4. După depunerea şi compactarea primului strat de 5.6.1. Coborârea conductelor în şanţ se va efectua numai după ce la toate îmbinările sudate s-au efectuat ciclurile de răcire. 5.6.2. La coborârea conductei în şanţ se vor utiliza frân- ghii, chingi şi/sau scânduri. Este interzisă folosirea cabluri- lor, sârmei, lanţurilor sau a altor dispozitive ori corpuri metalice. 5.6.3. La coborârea conductei în şanţ se va evita con- tactul conductei cu pereţii şanţului, pentru a nu fi deterio- rată conducta. Se va acorda o atenţie deosebită la trecerea conductei pe sub sau pe lângă obstacole. 5.6.4. Pentru realizarea unor schimbări de direcţie, ţevile din PE pot fi curbate fără aport de căldură. Raza minimă de curbură este de 30 Dn pentru SDR 17,6 şi de 20 Dn pentru SDR 11. 5.6.5. Ţevile din PE se vor monta pe cât posibil pe mij- locul fundului şanţului. 5.6.6. Pentru protejarea conductelor în timpul unor even- tuale lucrări edilitare se va monta deasupra conductei, pe întreaga lungime a acesteia, la circa 25-30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, o bandă de avertizare de culoare galbenă din PE, având o lăţime minimă de 6 cm. 5.7. Umplerea ,anţului 5.7.1. Înainte de pozarea conductei pe fundul şanţului se aşază un strat de nisip compactat, cu grosimea de 10 cm. 5.7.2. După ce se aşază conducta în şanţ se umple şanţul cu nisip până când grosimea stratului de nisip, com- pactat manual, depăşeşte cu 10 cm generatoarea supe- rioară a conductei. 5.7.3. Materialul rezultat din săpătură, cu care se umple şanţul va fi introdus, treptat, în straturi de maximum 30 cm şi va fi compactat manual. umplutură, se aşază banda de avertizare şi se continuă umplerea şanţului (fig. 3). Fig. 3. 5.7.5. Umplerea şanţului se va efectua pe zone de 20-30 m, avansând într-o singură direcţie. Se poate lucra simultan pe trei zone consecutive, executându-se în ace- laşi timp: - pe zona 1 - umplerea cu material de umplutură până la 50 cm deasupra conductei; - pe zona 2 - umplerea cu material de umplutură până la 20 cm deasupra conductei; - pe zona 3 - umplerea cu nisip. 5.7.6. În cazul în care nu există variaţii de temperatură a mediului ambiant cu mai mult de 5°C într-o perioadă de 8 ore, se poate efectua umplerea şanţului şi pe porţiuni mai mari de 30 m. 5.8. Marcarea traseului conductelor 5.8.1. Traseul conductei va fi semnalat prin marcaje cu plăci inscripţionate, montate pe repere fixe, în punctele sta- bilite de proiectant şi Romgaz - R.A. 5.8.2. Pentru determinarea traseului conductelor se va utiliza un fir metalic însoţitor. Firul metalic va avea diametrul de 0,8 mm şi va fi izolat. Firul metalic va fi montat pe întreg traseul conductelor şi al branşamentelor şi va fi fixat pe generatoarea superioară a acestora. La distanţe de maximum 300 m, firul metalic va fi prevăzut cu puncte de racordare la o sursă electrică. (vezi fig. 4). Fig. 4 CAPITOLUL 6 Verificări şi probe 6.1. Verificări Înainte de montaj 6.1.1. Se va efectua o verificare a aspectului ţevilor şi elementelor de asamblare, pentru a fi eliminate cele care prezintă defecte (conform pct 5.1.2.). 6.1.2. Se va efectua o verificare în ceea ce priveşte corespondenţa materialelor cu prevederile din proiect (dia- metre nominale, grosimi de perete, tipul de material plastic etc.). 6.2. Verificări În timpul montajului: - verificarea corectei funcţionări a dispozitivelor de sudare; - verificarea calităţii sudurilor efectuate conform celor prezentate în anexa 4; - verificarea condiţiilor de realizare a şanţului; - verificarea respectării distanţelor minime de amplasare şi a adâncimii de montaj; - verificarea modului de pozare a conductelor; - verificarea modului de umplere a şanţului; - verificarea realizării marcării traseului. 6.3. Probe Probele de presiune se vor efectua în conformitate cu prevederile din normativul I.6, cu următoarele precizări: 6.3.1. Proba preliminară se efectuează cu aer la presiu- nea de 1 bar timp de 1 oră, după pozarea conductelor în şanţ. 6.3.2. Proba de rezistenţă se va efectua cu aer la o presiune de 1,5 x Ps (presiunea de serviciu), dar nu mai mică de 1 bar. 6.3.3. Proba de etanşeităţi se va efectua cu aer la o presiune egală cu Ps (presiunea de serviciu), dar nu mai mică de 1 bar. CAPITOLUL 7 Competenţe de proiectare şi execuţie 7.1. Proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie prin conducte de polietilenă se va face de către instalatori autorizaţi. 7.2. În funcţie de categoria de complexitate a lucrărilor, competenţele instalatorilor autorizaţi sunt: - GRADUL I - P.E.: Proiectarea şi executarea tuturor categoriilor de lucrări aferente reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin conducte din polietilenă. - GRADUL II - P.E.: Executarea tuturor categoriilor de lucrări aferente reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin conducte din polietilenă. 7.3. Prin instalator autorizat (P.E.) se înţelege persoana fizică care posedă autorizaţie emisă de Regia Autonomă a Gazelor Naturale „Romgaz" Mediaş pentru proiectarea şi executarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin conducte din polietilenă. 7.4. Autorizarea personalului specializat se va face de către Regia Autonomă a Gazelor Naturale „Romgaz" Mediaş, care va stabili componenţa şi atribuţiile comisiei de examinare. 7.5. Persoanele care vor fi supuse examinării, în vede- rea obţinerii autorizaţiei în domeniul distribuţiilor de gaze prin conducte din polietilenă, sunt:
- a)GRADUL I P.E.: inginerii şi subinginerii care deţin autorizaţie gradul I, conform normativului I.6-86. Examinarea constă în verificarea cunoştinţelor privind proiectarea şi executarea reţelelor de conducte din polieti- lenă pentru distribuţia gazelor naturale;
- b)GRADUL II P.E.: inginerii, subinginerii, tehnicienii şi maiştrii care deţin autorizaţie gradul II, conform normativului I.6-86. Examinarea constă în verificarea cunoştinţelor privind executarea reţelelor din polietilenă pentru distribuţia gazelor naturale. 7.6. Actele necesare pentru înscrierea la examinare, în vederea obţinerii dreptului de a proiecta şi executa con- ducte din polietilenă pentru distribuţia gazelor naturale, sunt: - cerere-tip; - actul de studii (copie legalizată); - adeverinţă de salariat, din care să rezulte funcţia, categoria de încadrare şi vechimea în lucrări de gaze; - fotocopia carnetului de instalator autorizat în lucrările de gaze; - recomandări din partea sucursalelor (regionalelor) de distribuţie a gazelor naturale. 7.7. Documentele necesare pentru examinare se depun la registratura Romgaz - R.A. Mediaş. 11 ANEXA Nr. 1 COEFICIENŢII DE FRECARE PENTRU CONDUCTE DIN POLIETILENĂ NOTĂ: Calculele sunt realizate având în vedere rugozitatea K = 0,007 cm. - coeficient de frecare Re - numărul Reynolds di - diametrul interior al conductei (
- cm)ANEXA Nr. 2 N O M O G R A M A pentru calculul conductelor din P.E. pentru distribuţia gazelor în regim cu volum variabil (presiune joasă, medie şi redusă) Nomograma este realizată în condiţiile: = 0,554 T = 288,15 K K = 0,007 cm Modalitatea de determinare a parametrilor este identică cu cea din I6-86 ANEXA Nr. 3 1. Sudarea cu element încălzitor 1.1. Generalităţi: P R O C E D E E D E S U D A R E Graficele de sudare sunt stabilite de producătorii de ţeavă şi de cei de aparate de sudare. Sudarea constă în încălzirea suprafeţelor de asamblat până la temperatura de topire, punerea lor în contact şi menţinerea conform condiţiilor din graficul de sudare (fig. 5). Procedeul este recomandat pentru sudarea ţevilor cu diametrul exterior minim de 110 mm, limita nefiind restric- tivă procedeul se poate aplica şi ţevilor cu diametre sub 110 mm, dar nu mai mici de 63 mm. Fig. 5 1.2. Echipamentul de sudare Trebuie să respecte condiţiile impuse prin standardele în vigoare şi să fie agrementat. Condiţiile impuse pentru realizarea unei îmbinări sudate sunt: - prelucrarea capetelor ţevilor înainte de sudare, cu încadrarea abaterii de la perpendicularitate în limitele pre- văzute în tabelul nr. 5; - menţinerea temparaturii de sudare în limitele pre- scrise şi cu posibilitatea de măsurare, indicare şi înregis- trare. Elementele încălzitoare vor fi încălzite numai electric. Echipamentul de sudare conţine următoarele elemente: - maşina de sudat; - pompa hidraulică (pneumatică); - dispozitivul de prelucrat capetele ţevii; - elementul încălzitor (oglinda); - aparatele pentru măsurarea presiunii de sudare a temperaturii; - accesorii (role de ghidare a ţevii, lichide şi materiale textile pentru curăţirea ţevii şi a elementului încălzitor etc.) 1.3. Graficul de sudare Elementele care configurează graficul de sudare (presiu- nea exercitată pe capetele ţevilor şi temperatura de sudare) sunt stabilite de producătorii ţevii şi de cei ai apa- ratelor de sudare. Configuraţia graficului de sudare şi semnificaţia simbolu- rilor utilizate sunt redate în fig. 6. Fazele sudării; Fig. 6 Fazele sudării: 1. apropierea de elementul încălzitor şi preîncălzire; 2. încălzire; 3. îndepărtare element încălzitor; 4. apropierea capetelor ţevii şi realizarea presiunii de sudare; 5. sudare; 6. răcire. t1 - timpul de preîncălzire; p1 - presiunea de contact necesară pentru preîncăl- zire; pt - presiunea de compensare a forţelor axiale (trage- rea ţevii şi frecările din aparatul de sudare); t2 - timpul de încălzire; p2 - presiunea minimă de contact între ţevi şi elemen- tul încălzitor; t3 - timpul de îndepărtare a elementului încălzitor; t4 - timpul de apropiere a capetelor de ţeavă şi de ridicare a presiunii până la valoarea presiunii de sudare; t5 - timpul de sudare; p5 - pesiunea de sudare; t6 - timpul de răcire; t1 este timpul în care pe ţeava aflată în contact cu ter- moelementul apare o ranforsare a cărei dimensiune este recomandată de fabricantul aparatului de sudare şi este de circa 1-2 mm; t2, t3, t4, t5, t6, p1, p2, p5 sunt parametrii stabiliţi de către producătorul aparatelor de sudare, în funcţie de caracteristicile fizice şi geometrice ale ţevii. 1.4. Operaţiile efectuate la sudarea cap la cap Succesiunea operaţiilor este: - fixarea capetelor ţevilor în dispozitivele de prindere ale maşinii de sudat; - curăţirea şi prelucrarea frontală a capetelor ţevilor. Spaţiul maxim dintre capetele ţevilor trebuie să fie: • 0,3 mm pentru de 225 mm; • 0,5 mm pentru 225 de 400; • 1,0 mm pentru de > 400 mm; - determinarea sarcinii necesare pentru compensarea rezistenţei totale de frecare a maşinii de sudat şi a trans- latării ţevii şi adăugarea valorii acesteia la valoarea măsu- rată a presiunii de sudare; - verificarea suprafeţelor de contact ale elementului încălzitor; - verificarea temperaturii elementului încălzitor; - aşezarea elementului încălzitor între capetele ţevilor; - închiderea maşinii de sudat şi aplicarea presiunii de contact de preîncălzire (p1 + p2); - reducerea presiunii la valoarea de menţinere a cape- telor ţevilor pe elementul încălzitor (p1); - deschiderea maşinii de sudat şi îndepărtarea elemen- tului încălzitor (t3); - apropierea capetelor ţevilor şi realizarea îmbinării sudate la presiunea (p5 + pt), având durata (t5); - reducerea până la zero a presiunii de sudare şi răci- rea îmbinării (t6). 1.5. Controlul calităţii sudurii Se execută conform procedurilor impuse de producătorul aparatului de sudare. Criteriile de verificare vizuală a sudurii: - diametrul suprafeţei de contact să fie cel puţin egal cu diametrul ţevii (fig. 7); Fig. 7. - decalajul între generatoarele ţevilor sudate să nu depăşească 5% din grosimea peretelui ţevii; Fig. 8. - diferenţa de lăţime a celor două capete ranforsate ale ţevilor (Ll S) va fi în limitele următoare: Fig. 9. S - lăţimea capătului ranforsat; B - lăţimea cordonului de sudură. - ţeavă/ţeavă: LlS 0,1 x B - ţeavă/fiting: LlS 0,2 x B - fiting/fiting: LlS 0,2 x B 2. Sudarea prin polifuziune 2.1. Generalităţi: Sudarea constă în încălzirea simultană a suprafeţei exterioare a ţevii şi a suprafeţei interioare a fitingului până la temperatura de topire, urmată de asamblarea prin pune- rea în contact a suprafeţelor încălzite. Sudarea prin polifuziune este recomandată pentru dia- metre de până la 125 mm. Sudarea se realizează cu dispozitive mecanice pentru diametre mai mari de 63 mm; pentru diametre sub 63 mm, se poate realiza şi manual. 2.2. Echipamentul de sudare Se compune din: - maşină de sudat; - dispozitiv de prelucrat capetele ţevilor; - element încălzitor; - dispozitive de calibrare; - dispozitive de măsurare a temperaturii şi a tim- pului de sudare; - accesorii. ELEMENT ÎNCĂLZITOR Fig. 10 2.3. Parametrii de sudare Timpul de sudare este dat în tabelul nr. 10. TABELUL Nr. 10 Timpul de sudare {s} Diametrul exterior al ţevii - montarea ansamblului pe durata prescrisă de încăl- zire; - reducerea presiunii şi îndepărtarea elementului încăl- zitor; - punerea în contact a suprafeţelor încălzite (ţeavă-şa) şi menţinerea la presiunea prescrisă timp de minimum - de - Valori SDR 020-050 063-0125 15 min. 3.5. Controlul de calitate al îmbinării sudate cu şa Se execută conform instrucţiunilor furnizorilor de fitinguri SDR 17,6 timp de încălzire 10-35 SDR 11 timp de încălzire 5-25 24-50 Timpul de îndepărtare a elementului încălzitor (max) 10 Temperatura de sudare este dată de producătorul de ţevi şi de fitinguri. 2.4. Operaţiuni efectuate la sudarea prin polifuziune: - aşezarea fitingului în suport; - fixarea manevrei de aliniere în suportul aparatului; - tăierea şi debavurarea capetelor ţevilor; - calibrarea capetelor ţevilor; - încălzirea capetelor ţevilor şi a fitingului; - îndepărtarea elementului încălzitor; - punerea în contact a suprafeţelor încălzite; - menţinerea în poziţie o perioadă cel puţin egală cu timpul de încălzire. 2.5. Controlul calităţii sudurii Se execută conform instrucţiunilor furnizorilor de fitinguri şi de aparate de sudare. 3. Sudarea cu şa 3.1. Generalităţi: Constă în încălzirea simultană a suprafeţei exterioare a ţevii şi a suprafeţei interioare a şeii până la temperatura de topire, punerea lor în contact şi menţinerea în dispozitivul de fixare până la răcire. Procedeul se aplică la realizarea ramificaţiilor şi a îmbi- nărilor tip branşament. 3.2. Echipamentul de sudare Este compus din: - dispozitivul de fixare pe ţeavă; - dispozitivul de prindere şi presare a şeii; - elementul încălzitor. Fig. 11. 3.3. Parametrii de sudare Presiunea de sudare are valori de 0,15-0,02 mm. Timpii de sudare sunt precizaţi în tabelul de mai jos: TABELUL Nr. 11 Diametrul exterior mediu al ţevii 406390d>225 SDR 17.6 2-25 35-45 45-55 11 10-20 30-40 45-55 50-60 Timpul de răcire sub presiune este de minimum 15 min. 3.4. Operaţiile efectuate la sudarea şeilor: - montarea aparatului de sudat pe ţeavă; - presarea şeii până la atingerea presiunii de sudare; - verificarea (eventuala rectificare) a suprafeţelor ce urmează a fi sudate; - verificarea elementului încălzitor; - presarea şeii şi a ţevii pe elementul încălzitor la nivelul parametrilor prescrişi (presiune şi temperatură); şi de aparate de sudare. Printr-un control vizual se pot depista eventualele între- ruperi sau discontinuităţi ale cordonului de sudură, eventu- ale incluziuni etc. 4. Sudarea prin electrofuziune 4.1. Constă în încălzirea spirei metalice încorporate pe suprafaţa interioară a fitingului, având ca efect topirea stra- tului superficial de polietilenă şi realizarea sudurii. 4.2. Echipamentul de sudare Este compus din: - aparat de sudură; - accesorii pentru curăţirea ţevii; - dispozitive pentru prindere şi poziţionare. 4.3. Parametrii de sudare Sudarea prin electrofuziune este determinată de: - tensiune/intensitate; - timp de sudare; - timp de răcire. 4.4. Operaţiile efectuate: - curăţirea ţevii în zona ce urmează a intra în contact cu mufa sau cu şaua electrosudabilă. Adâncimea de răzuire va fi de 0,1 mm pentru ţevi cu de 63 mm, respectiv 0,2 pentru ţevi cu de > 63 mm; - verificarea lungimii de fixare a ţevilor în manşon; - alinierea ţevilor şi a mufei în dispozitivul aparatului de sudare; - alimentarea cu energie electrică şi sudarea propriu- zisă. 4.5. Controlul îmbinării sudate Se realizează conform instrucţiunilor furnizorilor de apa- rate de sudare şi ale celor de mufe electrosudabile. Se va verifica vizual alinierea pieselor (ţeavă-mufă). Eventualele scurgeri de material constatate în urma unor controale vizuale conduc la respingerea ca nerecorespun- zătoare a îmbinării sudate. 5. Îmbinări mecanice 5.1. Generalităţi: Constau în: - un adaptor pentru flanşă, realizat din polietilenă, sudabil pe ţeava din polietilenă prin una din metodele de- scrise mai sus şi prevăzut cu flanşă metalică sau din polie- tilenă cu inserţie metalică (fig. 12); Fig. 12 - un fiting mecanic sau o flanşă, premontat pe ţeava din polietilenă (fig. 13) Fig. 13 1. SR ISO 16/I 1978 S T A N D A R D E D E R E F E R I N Ţ Ă 55. ISO/DIS 13479 Ţevi din materiale termoplastice pentru transportul flui- delor. Diametre exterioare şi presiuni nominale. Partea I: serie metrică 2. SR ISO 1872-1/1993 Materiale plastice. Polietilenă (PE) pentru formare şi extrudare. Partea I: Sistem de codificare şi baza pentru specificaţii. 3. SR ISO 2506-1981 Ţevi din polietilenă (PE). Variaţia longitudinală la cald. Metode de încercare, condiţie tehnică. 4. SR ISO 3458-1976 Asamblări între racorduri şi ţevi din polietilenă (PE) sub presiune. Încercarea de etanşeitate la presiune interioară. 5. SR ISO 3459-1976 Ţevi de polietilenă (PE) sub presiune. Asamblări cu racorduri mecanice. Încercarea de etanşeitate la subpre- siune interioară şi condiţii necesare. 6. SR ISO 3501-1976 Asamblări între fitinguri şi ţevi din polietilenă (PE) sub presiune. Încercarea de rezistenţă la smulgere. 7. SR ISO 3503-1976 Asamblări între fitinguri şi ţevi din polietilenă (PE) sub presiune. Încercarea de etanşeitate la presiuni interioare când sunt supuse curbării. 8. ISO 3663-1976 Ţevi şi racorduri din polietilenă (PE) sub presiune, serie metrică. Dimensiunile flanşelor. 9. SR ISO 472-1988 Vocabular. 10. ISO 1043-1/1992 Polimeri de bază şi caracteristicile lor speciale. 11. ISO 1133/1991 Determinarea fluidităţii (masă şi volum MFR, MVR). 12. ISO 13949/1994 Metoda de testare pentru dispersia pigmentului în con- ducta din polietilenă (PE) şi fitinguri. 13. ISO 11420/1994 Metoda de testare pentru dispersia negrului de fum în conducte din polietilenă (PE) şi fitinguri. 14. SR ISO 3607/1977 Ţevi din polietilenă (PE). Toleranţe la diametrele exte- rioare şi grosimile de perete. 15. SR ISO 4059/1978 Reţele din ţevi din polietilenă (PE). Pierderi de fluid la îmbinările mecanice. Metode de încercare şi condiţii tehnice. 16. SR ISO 4065/1978 Ţevi din materiale termoplastice. Tabel universal al gro- similor de perete. 17. SR ISO 4437/1988 Reţele de ţevi din polietilenă (PE) îngropate pentru dis- tribuţia de combustibili gazoşi. Serie metrică. Condiţii tehnice. 18. SR ISO 4440-1/1994 53. ISO/DIS 13477 54. ISO/DIS 13478 Rezistenţe de propagare a fisurii în ţevile de PE. Metode de încercare. 56. ASTM D 4019 Determinarea conţinutului de apă. 57. ISO 13953/1995 Îmbinări. Determinarea rezistenţei la forţa de întindere. 58. ISO 13954/1995 Conducte şi fitinguri din plastic. Testul de coeziune pen- tru asamblări prin electrofuziune. 59. ISO 13955/1995 60. ISO 13956/1995 61. A 88-800 62. ISO 10838-1, 2, 3 Fitinguri metalice pentru sisteme de conducte din PE cu diametre: - de :s 63 mm; - de > 63 mm; - fitinguri termoplastice până la 63 mm. 63. STAS 1665-75 Stare normală şi volum normal. 64. STAS 3317-67 Gaze combustibile. 65. STAS 8281-84 Conducte de gaze naturale. Reţele de transport, de distribuţie şi instalaţii de utilizare. Prescripţii fundamentale. 66. NFT - 20-052 Produse chimice. Principii generale pentru dozajul apei prin metode Karl Fiocher. 67. NFT - 54-065 Conducte din PE pentru reţele de distribuţie gaze. Specificaţii şi metode de testare. 68. NFT - 54-077 Robineţi din PE pentru reţele de dis- tribuţie gaze. Specificaţii şi metode de testare. 69. NFT - 54-078 Racorduri din PE cu capete cepuri pentru reţele de distribuţie a gazelor. Specificaţii şi metode de încercare. 70. I6-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare gaze naturale. 71. C 56 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. 72. Norme generale de protecţie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 578/DB/5.840 din 20/26 noiembrie 1996. 73. Norme de igienă a localităţilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 623/1973. 74. Norme unice de protecţie a muncii pentru activitatea de gospodărire comunală, elaborate de C.P.C.P., aprobate prin Hotărârea C.P.C.P. nr. 1 din 30 ianuarie 1981. 75. Norme de protecţie a muncii (construcţii-montaj) aprobate de M. C. Ind. cu Ordinul nr. 7N/1970. 76. Norme generale de protecţie a muncii împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi insta- laţiilor (Decretul nr. 290/1977). 77. Norme tehnice de proiectare şi realizare a construc- ţiilor privind protecţia la acţiunea focului, indicativ P 118. 78. Norme de p.s.i. pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ 300. 79. Norme generale de p.s.i., aprobate prin Ordinul nr. 381/1219/M.C./1994 al Ministerului de Interne şi al M.L.P.A.T. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro. Copyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții | Acasă | Despre Proiect | Facilități Oferite | Legături Utile ×Inchide Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect. Inchide mesajul de atentionare ×Inchide Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect! Ce browser sa aleg? Google Chrome Descarca Browser Mozilla Firefox Descarca Browser Descarca Browser Apple Safari Descarca Browser De ce sa actualizez browserul? Browserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate. Aceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web. Inchide mesajul de atentionare