ORDIN 47 27/01/1998 - Portal Legislativ

ORDIN 47 27/01/1998 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Reveniti in topul paginii Forma printabilă ORDIN nr. 47 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale EMITENT MINISTERUL TRANSPORTURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 138 bis din 6 aprilie 1998 N O R M E privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes naţional ANEXĂ Art. 1. - În conformitate cu art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, drumurile de interes naţional se clasifică în următoarele categorii: - autostrăzi; - drumuri expres; - drumuri naţionale europene (E); - drumuri naţionale principale; - drumuri naţionale secundare. Art. 2. - Încadrarea drumurilor de interes naţional în categoriile menţionate la art. 1 se face pe baza următoare- lor criterii:

1. a)autostrăzi: drumuri naţionale de mare capacitate şi viteză, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietăţile riverane, prevăzute cu două căi uni- direcţionale separate printr-o zonă mediană având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi bandă de staţionare de urgenţă; intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permise numai în locuri special amenajate;
2. b)drumuri expres: drumuri naţionale accesibile numai prin noduri sau intersecţii reglementate care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori şi vehicule şi pe care opri- rea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise;
3. c)drumuri naţionale europene (E): drumuri naţionale deschise traficului internaţional, a căror încadrare ca drumuri E se stabileşte conform prevederilor Acordului European privind marile drumuri de trafic internaţional (AGR);
4. d)drumuri naţionale principale: - drumuri naţionale care asigură legătura capitalei ţării cu oraşele reşedinţă de judeţ, legăturile dintre acestea, pre- cum şi cu principalele puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a României; - alte drumuri naţionale pe care la ultimul recensământ de circulaţie s-a înregistrat un volum de trafic mediu zilnic anual (MZA) mai mare de 3500 vehicule fizice/24 ore sau mai mare de 4500 vehicule etalon autoturisme/24 ore;
5. e)drumuri naţionale secundare: restul drumurilor naţio- nale, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit. a)-d). Art. 3. - Încadrarea în categorii a drumurilor care alcă- tuiesc în prezent reţeaua de drumuri naţionale este pre- zentată în anexa nr. 1, respectiv: - cap. A - autostrăzi; - cap. B - drumuri naţionale europene (E); - cap. C - drumuri naţionale principale; - cap. D - drumuri naţionale secundare. Reţeaua de drumuri de interes naţional încadrată în categoriile de mai sus este prezentată în anexa nr. 2. Art. 4. - Actualizarea periodică a anexelor nr. 1 şi 2 se va face de către Ministerul Transporturilor la propune- rea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România". D R U M U R I D E I N T E R E S N A Ţ I O N A L ANEXA Nr. 1 la norme Nr. crt. Autostrada A. Autostrăzi Traseul drumului Limitele (
6. km)Lungimea reală (
7. km)1. A1 Bucureşti-Piteşti 10+600-106+500 96,486 2. A2 Feteşti-Cernavodă 0+000-17+300 17,300 TOTAL: 113.786 B. Drumuri naţionale europene (E) Nr. Număr Traseul drumului Limitele Lungimea crt. DN (
8. km)reală (
9. km)1. 1 Bucureşti-Braşov-Sibiu-Sebeş-Alba Iulia-Cluj-Napoca-Oradea- Borş-Frontiera cu Ungaria 0+000-642+327 625,415*) 2. 1C Cluj-Napoca-Dej 0+000-61+500 61,082 DN19-Halmeu-Frontiera cu Ucraina 200+166-216+630 16,464 3. 1F Cluj-Napoca-Zalău-DN19A 0+000-123+012 123,012 4. 2 Bucureşti-Urziceni-Buzău-Focşani-Bacău-Roman-Suceava- Siret-Frontiera Ucraina 0+000-482+230 483,200 5. 2A Urziceni-Slobozia-Giurgeni-Hârşova-Ovidiu-Constanţa 0+000-210+000 210,051 6. 5 Bucureşti-Giurgiu-Frontiera cu Bulgaria 0+000-64+884 64,254 7. 6 Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Orşova-Caransebeş-Lugoj-Timişoara 227+400-556+250 327,844 8. 6A DN6-Baraj Porţile de Fier I 0+000-0+970 0,970 *) Exclusiv traversare municipiul Ploieşti şi Sinaia (drumuri principale). Nr. crt. Număr DN Traseul drumului Limitele (
10. km)Lungimea reală (
11. km)9. 7 Piteşti-Varianta Nord-Râmnicu Vâlcea-Veştem-Sebeş-Deva-Arad- Nădlac-Frontiera cu Ungaria 112+600-594+619 413,407 10. 11 Braşov-Târgu Secuiesc-Oituz-Oneşti-Bacău 0+000-179+0,94 178,823 11. 13 Braşov-Sighişoara-Bălăuşeri-Târgu Mureş 0+000-168+885 168,885 12. 15 Turda-Iernut-Târgu Mureş 0+000-77+910 78,323 13. 17 Dej-Bistriţa-Câmpulung Moldovenesc-Suceava 0+000-253+690 253,729 14. 19 Satu Mare-Livada 131+265-149+978 18,713 15. 19A Supuru de Jos-Satu Mare 0+000-50+832 50,832 16. 22 Tulcea-Babadag-DN2A (Ovidiu) 176+000-287+400 111,400 17. 24 DN2 (Tişiţa)-Tecuci-Bârlad-DN24B 0+000-105+0,70 105,071 Iaşi-Sculeni-Frontiera cu Republica Moldova 192+150-219+850 28,340 18. 24B Crasna-Huşi-Albiţa-Frontiera cu Republica Moldova 0+000-49+0,72 48,898 19. 28 DN2 (Săbăoani)-Târgu Frumos-Iaşi 0+000-74+800 74,681 20. 39 Constanţa-Mangalia-Frontiera cu Bulgaria 0+000-63+000 63,000 21. 56 Craiova-Calafat-Port 0+000-86+363 86,363 22. 59 Timişoara-Deta-Moraviţa-Frontiera cu Serbia 0+000-63+428 64,344 23. 65 Craiova-Balş-Slatina-Piteşti 0+000-121+893 121,761 24. 65B Autostrada A1-Varianta Piteşti Sud-DN65 0+000-7+500 7,364 25. 66 Filiaşi-Târgu Jiu-Petroşani-Haţeg-Simeria 0+000-210+598 209,131 26. 68A Lugoj-Făget-Ilia 0+000-78+517 78,468 27. 69 Timişoara-Arad 0+000-52+450 52,387 28. 73 Piteşti-Câmpulung Muscel-Râşnov-Braşov 0+000-132+800 132,216 29. 76 DN7-Brad-Beiuş-Oradea 0+000-184+320 183,909 30. 79 Arad-Chişineu-Criş-Salonta-Oradea 0+000-115+923 115,915 31. CPV Centura Ploieşti Vest 0+000-13+725 13,634 32. 1VS Varianta Sinaia 0+000-3+802 3,802 *) Totalul include şi Autostrada A1 (E70). TOTAL: 4.672,174*) Numerotarea drumurilor naţionale europene (E) de pe teritoriul României E60 Frontiera cu Ungaria-Borş-Oradea-Cluj-Napoca- Turda-Târgu Mureş-Braşov-Ploieşti-Bucureşti- Urziceni-Slobozia-Hârşova-Constanţa E70 Frontiera cu Serbia-Moraviţa-Timişoara-Caransebeş- Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Piteşti-Bucureşti- Giurgiu- Frontiera cu Bulgaria E85 Frontiera cu Ucraina-Siret-Suceava-Roman-Bacău- Mărăşeşti-Buzău-Urziceni-Bucureşti-Giurgiu-Fron- tiera cu Bulgaria E68 Frontiera cu Ungaria-Nădlac-Arad-Deva-Sebeş- Sibiu-Braşov E79 Oradea-Beiuş-Deva-Petroşani-Târgu Jiu-Craiova- Calafat-Frontiera cu Bulgaria E81 Frontiera cu Ucraina-Halmeu-Satu Mare-Zalău- Cluj-Napoca-Turda-Sebeş-Sibiu-Piteşti E87 Tulcea-Constanţa-Mangalia-Vama Veche-Frontiera cu Bulgaria E574 Bacău-Braşov-Piteşti E576 Cluj-Napoca-Dej-Bistriţa-Suceava E581 Mărăşeşti-Tecuci-Bârlad-Crasna-Albiţa-Frontiera cu Republica Moldova E583 Săbăoani-Iaşi-Sculeni-Frontiera cu Republica Moldova E671 Timişoara-Arad-Oradea E673 Lugoj-Ilia E771 Drobeta-Turnu Severin-Porţile de Fier I-Frontiera cu Serbia Nr. Număr crt. DN C. Drumuri naţionale principale Traseul drumului Limitele Lungimea (
12. km)reală (
13. km)1. 1A Bucureşti-Buftea-Ploieşti-Cheia-Săcele-DN1 0+000-177+609 177,161 2. 1B Ploieşti-Mizil-DN2(Buzău) 0+000-64+453 64,333 3. 1C Dej-Baia Mare-Livada-DN19 61+500-200+166 138,666 4. 1D Albeşti-Ciorani-Urziceni 0+000-43+0,80 42,220 5. 2B DN2-Spătaru-Brăila-Galaţi-Frontiera cu Republica Moldova 0+000-149+966 152,233 6. 2C Costeşti-Pogoanele-Slobozia 0+000-81+150 80,728 7. 2F Bacău-Vaslui 0+000-82+650 82,702 8. 2G Bacău-Moineşti-Comăneşti 0+000-55+400 55,275 9. 2T Varianta Ţăndărei 0+000-1+0,46 1,046 10. 3 Bucureşti-Lehliu-Călăraşi-Ostrov-Basarabi-Constanţa 0+000-261+400 260,403 11. 3A Lehliu-Gară-Dragoş Vodă-Feteşti 0+000-79+000 79,000 12. 3B DN3-Călăraşi-Feteşti-DN2A 0+000-97+500 97,500 13. 4 Bucureşti-Budeşti-Olteniţa-Port 0+000-66+396 65,690 14. 5B Giurgiu-Ghimpaţi 0+000-39+500 38,856 15. 5C Giurgiu-Zimnicea 0+000-60+426 59,887 16. 6 Bucureşti-Alexandria-Craiova 0+000-227+400 227,573 Timişoara-Cenad-Frontiera cu Ungaria 556+250-639+465 83,327 17. 7 Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti 0+000-112+600 109,488 18. 7C Bascov-Curtea de Argeş 0+000-36+100 36,100 19. 10 Buzău-Întorsura Buzăului-DN11 0+000-144+960 146,297 20. 11A Oneşti-Adjud-DN2-Podu Turcului-Bârlad 0+000-94+443 91,341 21. 12 Chichiş-Sfântu Gheorghe-Miercurea-Ciuc-Topliţa 0+000-166+625 169,585 22. 13A Bălăuşeri-Sovata-Odorheiu Secuiesc-Miercurea-Ciuc 0+000-130+550 130,550 23. 14 Sibiu-Copşa Mică-Mediaş-Sighişoara 0+000-89+850 89,850 24. 15 Târgu Mureş-Reghin-Topliţa-Borsec-Piatra-Neamţ-Bacău 77+910-373+931 295,648 25. 15A DN16 (Breaza)-Sărăţel-DN17 0+000-46+597 46,577 26. 15C Piatra-Neamţ-Târgu-Neamţ-Praxia-DN2 0+000-68+827 67,292 27. 19 Oradea-Carei-Satu Mare 0+000-131+265 131,265 Livada-Sighetu Marmaţiei 149+978-236+136 81,907 28. 19A Satu Mare-Petea-Frontiera cu Ungaria 50+832-62+229 11,397 29. 21 Brăila-Bărăganu-Slobozia-Călăraşi 0+000-132+205 132,205 30. 21A Bărăganu-Ţăndărei 0+000-23+366 23,366 31. 22 Râmnicu Sărat-Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea 0+000-174+0,76 174,293 32. 22B DN22 (Ovidiu)-Năvodari-Capu Midia 0+000-13+505 13,505 33. 22C Cernavodă-Medgidia-Basarabi 0+000-43+0,95 43,095 34. 24 Crasna-Vaslui-Iaşi 105+0,70-192+150 90,158 35. 25 Tecuci-Hanu Conachi-Şendreni 0+000-68+130 67,919 36. 26 Galaţi-DN26 (Oancea) 0+000-56+600 56,923 37. 26A Oancea-Pod Oancea-Frontiera cu Republica Moldova 0+000-0+787 0,787 38. 28 Iaşi-Gorban-DN24B (Albiţa) 74+800-141+410 67,112 39. 28A Târgu Frumos-Paşcani-Motca-DN2 0+000-37+661 37,872 40. 28B Târgu Frumos-Hârlău-Botoşani 0+000-76+758 77,540 41. 29 Suceava-Botoşani 0+000-44+100 42,679 42. 29B Botoşani-Dorohoi 0+000-33+292 32,731 43. 31 DN3 (Călăraşi)-Olteniţa 0+000-60+420 60,263 Nr. Număr crt. DN Traseul drumului Limitele Lungimea (
14. km)reală (
15. km)44. 38 Agigea-Techirghiol-Topraisar-Negru Vodă-Frontiera cu Bulgaria 0+000-53+700 53,700 45. 52 Alexandria-Turnu Măgurele-Port 0+000-51+0,26 51,010 46. 55 Craiova-Bechet-Port 0+000-71+105 71,105 47. 56A Maglavit-Vânju Mare-Şimian 0+000-79+147 79,147 48. 56B DN56A-Hinova-Devesel-Barajul Porţile de Fier II 0+000-30+700 30,700 49. 58 Caransebeş-Reşiţa 0+000-43+400 43,407 50. 58B Reşiţa-Bocşa-Voiteg 0+000-67+274 65,490 51. 59A Timişoara-Jimbolia-Frontiera cu Serbia 0+000-47+710 47,909 52. 61 Ghimpaţi-Corbii Mari-Găeşti 0+000-78+529 78,478 53. 64 Caracal-Drăgăşani-Râmnicu Vâlcea-Olăneşti 0+000-135+434 135,434 54. 66A Iscroni-Lupeni-Câmpu lui Neag 0+000-30+604 30,956 55. 67 Drobeta-Turnu Severin-Târgu Jiu-Horezu-Varianta Sud Râmnicu Vâlcea-DN7 0+000-198+764 197,134 56. 68 Caransebeş-Haţeg 0+000-70+372 70,619 57. 68B Sântuhalm-Hunedoara 0+000-13+0,05 13,175 58. 71 DN7-Târgovişte-Pucioasa-Sinaia 0+000-109+660 110,122 59. 72 Găeşti-Târgovişte-Ploieşti 0+000-79+427 78,483 60. 72A Târgovişte-Câmpulung Muscel 0+000-60+840 60,677 61. 79A Chişineu-Criş-Vărşand-Frontiera cu Ungaria 101+550-127+631 25,446 62. CPE Centura Ploieşti Est 0+000-22+500 22,500 63. 2ACV Centura Constanţa 0+000-15+463 15,463 64. 1 Traversarea municipiului Ploieşti 53+636-66+650 14,064 65. Traversarea oraşului Sinaia 122+000-125+683 3,729 TOTAL: 5.350,393*) *) Totalul include şi autostrada A2. D. Drumuri naţionale secundare Nr. Număr crt. DN Traseul drumului Limitele Lungimea (
16. km)reală (
17. km)1. 1F Supuru de Sus (Intersecţia cu DN 19A)-Urziceni-Frontiera cu Ungaria 123+0,12-178+0,17 55,005 2. 1G Huedin-Zimbor-Tihău (Intersecţia DN 1H) 0+000-55+245 49,978 3. 1H Aleşd-Nuşfalău-Şimleul Silvaniei-Jibou-Răstoci 0+000-128+640 123,462 4. 2D Focşani-Vidra-Tulnici-Târgu Secuiesc 0+000-118+873 118,321 5. 7A Brezoi-Voineasa-Obârşia Lotrului-Petroşani 0+000-107+894 108,109 6. 7C Curtea de Argeş-Barajul Vidraru-Bâlea Lac-Cârtişoara-DN1 36+100-151+955 114,709 7. 11B Târgu Secuiesc-Sânzieni-Cosmeni 0+000-39+845 39,845 8. 12A Miercurea-Ciuc-Ghimeş-Comăneşti-Oneşti 0+000-116+600 116,867 9. 12B Târgu Ocna-Slănic Moldova 0+000-16+989 16,636 10. 12C Gheorgheni-Lacul Roşu-Bicaz 0+000-56+900 56,747 11. 13B Praid-Gheorgheni 0+000-51+0,45 51,045 12. 14A Mediaş-Târnăveni-Iernut 0+000-41+200 41,200 13. 14B Teiuş-Blaj-Copşa Mică 0+000-56+241 55,909 14. 15B Poiana Largului-Târgu-Neamţ-Timişeşti-DN2 (Cristeşti) 0+000-62+0,16 61,538 15. 15D Piatra-Neamţ-Roman-Negreşti-Vaslui 0+000-128+625 127,375 Nr. crt. Număr DN Traseul drumului Limitele (
18. km)Lungimea reală (
19. km)16. 16 Apahida-Reghin 0+000-90+520 90,488 17. 17A DN17 (Sadova)-Vatra Moldoviţei-Suceviţa-Rădăuţi- Dorneşti-DN2(Ratoş) 0+000-83+315 82,998 18. 17B Vatra Dornei-Broşteni-Poiana Teiului-DN15 0+000-86+689 86,787 19. 17C Bistriţa-Năsăud-Telciu-Moisei 0+000-81+293 81,357 20. 17D Beclean-Salva-Năsăud-Cârlibaba 0+000-103+637 97,637 21. 18 Baia Mare-Sighetu Marmaţiei-Borşa-Cârlibaba-Iacobeni 0+000-220+0,88 220,130 22. 19B Săcuieni-Marghita-Nuşfalău 0+000-56+000 56,000 23. 22A DN22-Cataloi-Topolog-Hârşova 0+000-86+200 86,200 24. 22D Măcin-Horia-Ciucurova-Caugagia-DN22 0+000-81+287 78,087 25. 24A Bârlad-Murgeni-Fălciu-Huşi 0+000-99+486 99,468 26. 24C Vânători-Ştefăneşti-Manoleasa-Prut-Rădăuţi-Prut 0+000-142+250 142,035 27. 26 DN26A (Oancea)-Găneşti-Murgeni 56+600-94+576 38,012 28. 29 Botoşani-Săveni-Manoleasa 44+100-99+850 55,980 29. 29A Suceava-Vârfu Câmpului-Dorohoi-Rădăuţi-Prut 0+000-97+742 98,046 30. 29C DN29B-Bucecea-Vârfu Câmpului-DN2 (Siret) 0+000-45+800 45,787 31. 29D Botoşani-Truşeşti-Ştefăneşti 0+000-48+150 47,714 32. 41 Olteniţa-Daia 0+000-64+385 64,298 33. 51 Alexandria-Zimnicea-Port 0+000-43+733 42,429 34. 51A Zimnicea-Turnu Măgurele 0+000-54+700 54,209 35. 54 Caracal-Corabia-Turnu Măgurele-Port 0+000-71+560 71,419 36. 54A Corabia-Bechet 0+000-44+174 44,174 37. 55A Bechet-Calafat 0+000-93+877 93,877 38. 57 Orşova-Berzeasca-Moldova Veche-Oraviţa-Moraviţa 0+000-200+742 201,181 39. 57A Pojejena-Socol 0+000-25+530 25,530 40. 57B Oraviţa-Bozovici-Lăpuşnicel-DN6 0+000-97+675 96,879 41. 58 Reşiţa-Anina 43+400-81+169 39,653 42. 58A Lugoj-Fârliug-Ezeriş-Soceni 0+000-41+382 41,044 43. 59B Cărpiniş-Deta 0+000-77+800 74,464 44. 59C Jimbolia-Teremia Mare-Sânnicolau Mare 0+000-40+500 41,000 45. 65A Cerbu-Costeşti-Roşiori de Vede-Turnu Măgurele 0+000-129+350 127,431 46. 65C Craiova-Bălceşti-Horezu 0+000-111+400 109,575 47. 67A DN67-Broşteni-Strehaia 0+000-23+533 23,533 48. 67B Scoarţa-Târgu-Cărbuneşti-Hurezani-Drăgăşani-Piteşti 0+000-190+714 191,076 49. 67C DN67 (Bengeşti)-Novaci-Şugag-Sebeş 0+000-148+414 148,243 50. 67D Târgu Jiu-Baia de Aramă-Băile Herculane-DN6 0+000-108+390 108,390 51. 73A Predeal-Râşnov-Zărneşti-Şercaia 0+000-69+340 68,275 52. 73B Cristian-Ghimbav 0+000-4+590 4,590 53. 73C DN73 - Curtea de Argeş-Blidari-DN7 0+000-68+134 67,113 54. 74 Brad-Abrud-Zlatna-Alba Iulia 0+000-104+959 104,988 55. 74A Abrud-Câmpeni 0+000-11+329 11,329 56. 75 Lunca-Câmpeni-Turda 0+000-160+870 160,186 57. 79A Vârfurile-Buteni-Ineu-Chişineu-Criş 0+000-101+550 101,784 TOTAL: 4.660,142 TOTAL REŢEA DRUMURI NAŢIONALE: 14.682,709 ANEXA Nr. 2 MINISTERUL TRANSPORTURILOR O R D I N pentru aprobarea Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător În conformitate cu prevederile art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Normele privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Bucureşti, 27 ianuarie 1998. Nr. 44. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu N O R M E ANEXĂ privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător CAPITOLUL 1 Generalităţi 1.1 Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2 Conform Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, sunt necesare studii de impact pentru orice lucrare de infra- structură rutieră, care poate avea un impact asupra mediu- lui prin natura, dimensiunea sau amplasarea sa. Procedura de întocmire a studiului de impact şi a bilanţurilor de mediu se desfăşoară conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996 pentru aproba- rea Procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. 1.3 Lucrările de infrastructură rutieră au impacturi directe şi indirecte, pozitive şi negative sau cumulate asu- pra mediului înconjurător. La elaborarea proiectelor se res- pectă prevederile Legii nr. 137/1995, al cărei obiect îl constituie reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor stra- tegice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. Definiţii: • mediu - ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale; • factor de impact - componentă a activităţii umane, care produce efecte asupra mediului înconjurător; • impact asupra mediului - afectarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversităţii şi productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea echilibrului ecologic şi a calităţii vieţii, cauzată, în principal, de polua- rea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin ame- najarea necorespunzătoare a teritoriului. Factorii de impact pot fi: • emisii - poluare directă a mediului ca efect al trafi- cului; • rezulta,ti - poluare directă a mediului ca efect al acti- vităţii de întreţinere şi exploatare a infrastructurii rutiere. 1.4 Modalităţile de implementare a principiilor şi elemen- telor strategice pentru protecţia mediului sunt: - armonizarea programelor de dezvoltare a drumurilor cu politicile de protecţie a mediului; - obligativitatea procedurii de evaluare a impactului drumului asupra mediului, în faza iniţială a proiectelor, pro- gramelor sau activităţilor. Evaluarea impactului asupra mediului cuprinde următoa- rele etape:
20. a)studiul situaţiei existente a factorilor de impact, înain- tea începerii lucrărilor de construcţie a drumurilor, va per- mite administratorului drumului să prevadă în faza de proiectare măsurile de protecţie necesare. Procesul de eva- luare a impactului trebuie să se desfăşoare concomitent cu fazele de proiectare. Documentaţiile tehnice pe baza cărora se solicită acordul de mediu vor fi avizate de către admi- nistratorul drumului, care verifică următoarele: - respectarea prevederilor Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996; - efectuarea de analize asupra factorilor de mediu pentru situaţia existentă în teren; - propunerile şi recomandările privind măsurile de reducere a impactului generat de noua lucrare, precum şi propuneri privind programul de monitorizare pe parcursul execuţiei şi în exploatare;
21. b)pe parcursul execuţiei lucrărilor de drumuri, antrepre- norul general este răspunzător de respectarea tuturor con- diţiilor legate de impactul asupra mediului;
22. c)la terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor, în cadrul lucrărilor de recepţie se va verifica realizarea lucrări- lor de protecţie a mediului, conform documentaţiei de pro- iectare. 1.5 Cheltuielile aferente măsurilor de protecţie a mediului, evaluate de proiectant pe baza studiilor de impact - preli- minare şi finale -, vor fi nominalizate cantitativ şi valoric în studiile de fezabilitate întocmite. 1.6 Concomitent cu elaborarea proiectelor se vor întocmi studii de impact pentru următoarele lucrări: - de construcţie şi modernizare a drumurilor; - de reparaţii capitale ale drumurilor; - de reabilitare a drumurilor. CAPITOLUL 2 Protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător Definiţie: • biodiversitate - variabilitatea organismelor vii din eco- sistemele terestre şi acvatice şi din cadrul complexurilor ecologice din care acestea fac parte; diversitatea cuprinde variabilitatea din cadrul speciilor, între specii şi între/în cadrul ecosisteme/lor. Protejarea unor specii şi organisme rare, ameninţate cu dispariţia, conservarea biodiversităţii şi instituirea de arii protejate, precum şi măsurile stabilite de autoritatea de pro- tecţie a mediului sunt prioritare în raport cu alte interese. Autoritatea centrală de protecţie a mediului, cu consultarea Academiei Române şi a Comisiei Naţionale UNESCO, sta- bileşte criteriile pentru instituirea ariilor protejate şi de con- servare a biodiversităţii. 2.1 Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice 2.1.1 La lucrările de drumuri prevăzute la pct. 1.6 se va asigura protecţia apelor de suprafaţă, subterane şi a eco- sistemelor acvatice, care are ca obiect menţinerea şi ame- liorarea calităţii şi productivităţii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănă- tăţii umane şi bunurilor materiale. Controlul respectării reglementărilor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice este organizat şi exercitat de către autorităţile din domeniul mediului, apelor, sănătăţii şi de alte autorităţi, potrivit competenţelor legale. 2.1.2 Conceperea şi elaborarea unui traseu de drum se vor realiza prin alegerea soluţiei optime, pentru evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip. Sistemul de scurgere a apelor trebuie să fie proiectat şi întreţinut pentru a proteja drumul şi terenurile adiacente, să fie compatibil cu mediul înconjurător. În cazul în care dru- mul străbate zone umede, se vor executa lucrări specifice pentru eliminarea apelor, pentru a evita fenomenele de băl- tire. Lucrările de execuţie a infrastructurii rutiere vor res- pecta zonele de protecţie sanitară impuse de legislaţia în vigoare. 2.1.3 Pentru protecţia faunei acvatice se vor prevedea în proiectele întocmite ca urmare a studiilor de impact măsuri conform legislaţiei în vigoare, astfel încât lucrările de drumuri să nu dăuneze faunei acvatice şi să protejeze speciile rare întâlnite. 2.1.4 Execuţia lucrărilor de infrastructură se va face ast- fel încât contaminarea potenţială a cursurilor de apă, lacuri- lor, pânzei freatice să fie evitată. Amplasarea lucrărilor de artă - poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele - se va face astfel încât să se evite: - modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea secţiunilor albiilor; - întreruperea scurgerilor apelor subterane. 2.1.5 Apele de pe suprafaţa drumului se vor colecta în şanţurile laterale drumului, prevăzute şi dimensionate con- form legislaţiei în vigoare. Evacuarea apelor se face con- form reglementărilor din acordul de mediu. 2.1.6 Deversarea apelor uzate menajere în şanţurile laterale drumului este interzisă. Evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la amenajările colaterale drumului, neracordate la un sistem de canalizare, se face prin insta- laţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate şi executate conform normativelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă. Instalaţiile se execută şi se întreţin în bună stare de funcţionare de către beneficiarul acestor lucrări. 2.2 Protecţia atmosferei Definiţie: • protec,tia atmosferei urmăreşte prevenirea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale. 2.2.1 Prin studiul de impact al situaţiei existente se identifică poluarea în lungul unui drum, pe baza estimării datelor de trafic (numărul, tipul şi viteza autovehiculelor). Indicatorii calitativi ai emisiilor în atmosferă nu vor depăşi valorile rezultate în urma calculelor privind dispersia poluanţilor în atmosferă, valori prevăzute în acordul de mediu. 2.2.2 Pentru stabilirea măsurilor de protecţie împotriva zgomotelor şi vibraţiilor, prin studiul de impact care se întocmeşte se au în vedere următoarele aspecte: - identificarea zonelor sensibile la zgomot şi vibraţii, cauza sensibilităţii; - identificarea principalelor surse locale de zgomot; - verificarea existenţei unor reglementări locale în ceea ce priveşte nivelul de zgomot şi vibraţiile, atât în cursul zilei, cât şi în cursul nopţii; - măsurarea nivelului de zgomot ambiant existent. Nivelul de zgomot măsurat, exterior aşezărilor umane, va respecta prevederile legislaţiei în vigoare. Protecţia poate fi realizată prin montarea de panouri fonoabsorbante, îmbrăcăminte antizgomot la trecerea prin apropierea locuin- ţelor. Dimensionarea acestora se realizează în funcţie de condiţiile locale şi conform standardelor. 2.3. Protecţia solului 2.3.1 Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasării şantierului, să obţină acordul de mediu. Amplasamentul organizării de şantier se face, de preferinţă, în zone neîm- pădurite, zone care şi-au pierdut total sau parţial capacita- tea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia făcându-se pe bază de studii ecologice, avizate de organele de specialitate. 2.3.2 Antreprenorii lucrărilor de drumuri, lucrări ampla- sate pe terenuri agricole şi forestiere, sunt obligaţi să ia măsuri de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, în vederea refolosirii acestuia, de prevenire a eroziunii solului şi de stabilizare permanentă a suprafeţelor drumurilor în lucru, în special înaintea perioadei de iarnă. 2.3.3 Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie a drumurilor, antreprenorul va lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii solului, corelând lucrările de construcţie cu lucră- rile de ameliorare a terenurilor afectate. La execuţia terasa- mentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp. 2.3.4 Beneficiarii lucrărilor de investiţii, care deţin tere- nuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la redarea acestora în conformitate cu legea privind regimul juridic al drumurilor. 2.3.5 Drumurile, prin lucrările de exploatare şi întreţinere, pot afecta calitatea solului prin modificarea structurii, dere- glarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, întreruperea căilor de deplasare a faunei, consumul de teren agricol sau cu altă destinaţie productivă. Pe durata exploatării şi întreţinerii drumurilor se vor respecta măsurile de protecţie a mediului în conformi- tate cu legislaţia în vigoare: - se vor menţine în bună stare de funcţionare amena- jările antipoluante şi de protecţie a mediului; - se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulaţie şi prin informarea publicului asupra importanţei ecologice a obiectivului; - se vor realiza plantaţii rutiere pentru protecţia solului. 2.4 Protecţia mediului forestier În cursul execuţiei lucrărilor de drumuri şi pe durata exploatării şi întreţinerii atât antreprenorul general, cât şi administratorul drumului vor lua toate măsurile de protecţie a fondului forestier în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare. Zonele în care s-au depozitat materialele provenite din excavaţii vor fi reamenajate la terminarea lucrărilor, conform condiţiilor impuse prin acordul de mediu. 2.5 Protecţia siturilor arheologice şi istorice Prin construcţia unui drum se înlesneşte accesul la situ- rile arheologice şi istorice existente sau la altele noi, des- coperite în timpul lucrărilor de construcţii. Pe durata execuţiei este necesar să se prevadă măsuri pentru a se asigura o protecţie adecvată a acestora. 2.6 Protecţia zonelor cu valoare peisagistică şi a zonelor naturale protejate 2.6.1 Autorizarea executării lucrărilor de drumuri în parcuri naţionale, rezervaţii naturale, precum şi în alte zone protejate, de interes naţional, delimitate conform legii, se face conform aprobărilor legale în vigoare. 2.6.2 Un traseu de drum nou trebuie să se încadreze armonios în peisajul înconjurător, să utilizeze cât mai bine configuraţia terenului şi perspectivele avantajoase şi să devină chiar o atracţie turistică propriu-zisă. Structura con- strucţiilor poate fi aleasă astfel încât prin selectarea mate- rialelor de construcţie să se armonizeze cu ansamblul peisagistic specific zonei. 2.7 Regimul deşeurilor 2.7.1 Principalele produse generate de activitatea de con- strucţie şi întreţinere a drumurilor, ce pot fi clasate ca deşe- uri, sunt materialele rezultate din decapări şi din demolări. În activitatea de construcţie şi întreţinere a infrastructuri- lor rutiere se va ţine seama de reglementările în vigoare în colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor. 2.7.2 Obligaţiile ce rezultă din prevederile Legii nr. 137/1995 sunt următoarele: - se vor recicla deşeurile refolosibile, prin integrarea lor, în măsura posibilităţilor, în lucrările de drumuri, în con- formitate cu încercările de laborator; - deşeurile ce nu pot fi reciclate prin integrarea în lucrările de drumuri se vor colecta, depozita şi preda cen- trelor de colectare sau se vor valorifica direct prin predare la diverşi consumatori; - se vor depozita deşeurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafeţe special amenajate în acest scop; - se vor respecta condiţiile de refacere a cadrului natu- ral în zonele de depozitare, prevăzute în acordul şi/sau autorizaţia de mediu; - întreţinerea utilajelor şi vehiculelor folosite în activita- tea de construcţie şi întreţinere a drumurilor se efectuează doar în locuri special amenajate, pentru a evita contamina- rea mediului. 2.7.3 În cazul accidentelor în care sunt implicate auto- vehicule, ridicarea caroseriilor, curăţarea locului accidentului de resturi de metal şi sticlă, decopertarea solului îmbibat cu produse petroliere şi alte substanţe periculoase, reface- rea vegetaţiei, precum şi repararea îmbrăcămintei rutiere şi lucrările de consolidare a drumurilor avariate intră în sar- cina celor vinovaţi de producerea incidentului, conform nor- melor în vigoare privind stabilirea şi sancţionarea contravenienţilor la normele privind exploatarea şi menţine- rea în bună stare a drumurilor publice. 2.8 Protecţia mediului uman Legea nr. 137/1995 stipulează obligativitatea respectării principiilor ecologice în procesul de dezvoltare social-econo- mică, pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos pentru populaţie. Amplasarea drumurilor, autostrăzilor trebuie să se facă fără a prejudicia în vreun fel salubritatea, ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănă- tate şi de confort a populaţiei. În acest scop se au în vedere următoarele: - realizarea, dezvoltarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - aliniamente de arbori şi perdele de protecţie, cu rol atât antipoluant - împotriva noxelor, zgomotului -, cât şi estetic; - folosirea, în măsura posibilităţilor, a unor tipuri de îmbrăcăminte rutieră absorbantă fonic; - execuţia, unde este posibil, de piste pentru biciclişti; - execuţia de treceri sigure pentru pietoni; - execuţia de amenajări speciale pentru persoanele cu handicap. CAPITOLUL 3 Dispoziţii finale Prevederile prezentelor norme nu sunt limitative. Protecţia mediului înconjurător va respecta întreaga legislaţie existentă în domeniu, adaptată la condiţiile specifice generate de acti- vitatea de execuţie şi de întreţinere a drumurilor. CAPITOLUL 4 Referinţe • Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicată • Legea nr. 98/1992 - Lege pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992 • Legea nr. 137/1995 - Legea protecţiei mediului • Legea nr. 26/1996 - Codul silvic • Legea nr. 107/1996 - Legea apelor • Ordonanţa Guvernului nr. 27/1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului cultural naţional • Ordonanţa Guvernului nr. 33/1995 privind măsurile pentru colectarea, reciclarea şi reintroducerea în circuitul productiv a deşeurilor refolosibile de orice fel • Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juri- dic al drumurilor • Hotărârea Guvernului nr. 36/1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind exploatarea şi menţinerea în bună stare a drumurilor publice • Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism • Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 - pentru aproba- rea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară • Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediu- lui nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare • Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediu- lui nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglemen- tare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător • Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru apro- barea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. MINISTERUL TRANSPORTURILOR O R D I N pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind proiecta- rea, construirea şi modernizarea drumurilor, anexă la pre- zentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Bucureşti, 27 ianuarie 1998. Nr. 45. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu NORME TEHNICE privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor ANEXĂ CAPITOLUL 1 Generalităţi 1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 pri- vind regimul juridic al drumurilor. 1.2. Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se realizează pe baza principiilor generale prevă- zute în prezentele norme tehnice. La proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se va ţine seama de funcţia pe care o au în reţeaua rutieră, de clasa tehnică, de utilizarea raţională a terenurilor, conservarea şi protejarea mediului înconjurător, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii, precum şi de necesitatea desfăşură- rii circulaţiei în condiţii de siguranţă şi confort. 1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplică: - străzilor; - drumurilor închise circulaţiei publice. CAPITOLUL 2 Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor 2.1. Planificarea, proiectarea, construirea şi moderniza- rea drumurilor publice se fac în funcţie de categoriile aces- tora din punct de vedere funcţional şi de clasa tehnică determinată potrivit normelor tehnice privind stabilirea cla- sei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor. 2.2. Din punct de vedere funcţional şi administrativ, dru- murile publice se împart, în ordinea importanţei, astfel:
23. a)autostrăzi - drumuri naţionale de mare capacitate şi viteză, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietăţile riverane, prevăzute cu două căi uni- direcţionale separate printr-o zonă mediană având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi bandă de staţionare de urgenţă; intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate;
24. b)drumuri expres - drumuri naţionale accesibile numai prin noduri sau intersecţii reglementate care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori şi vehicule şi pe care opri- rea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise;
25. c)drumuri na,tionale europene (E) - drumuri naţionale deschise traficului internaţional, a căror încadrare ca drumuri E se stabileşte conform prevederilor Acordului European pri- vind marile drumuri de trafic internaţional (AGR). Ele pot fi şi autostrăzi sau drumuri expres;
26. d)drumuri na,tionale principale - drumuri naţionale care asigură legătura capitalei ţării cu oraşele reşedinţă de judeţ, legăturile dintre acestea, precum şi cu principalele puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a României; - alte drumuri naţionale pe care la ultimul recen- sământ de circulaţie s-a înregistrat un volum de trafic mediu zilnic anual (MZA) mai mare de 3.500 vehicule fizice/24 de ore sau mai mare de 4.500 vehicule-etalon autoturisme/24 de ore;
27. e)drumuri na,tionale secundare - restul drumurilor naţio- nale care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit.
28. a)- d);
29. f)drumuri jude,tene - drumuri publice care asigură legă- turile dintre: - municipiile reşedinţă de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe, obiective de interes turistic, por- turi, aeroporturi etc.; - oraşe şi municipii între ele;
30. g)drumuri comunale - drumuri publice care asigură legăturile dintre oraşe sau reşedinţele de comună şi satele care le aparţin;
31. h)drumuri vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora. 2.3. Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcţional şi administrativ, cu clasele tehnice stabi- lite în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se face potrivit prescripţiilor din tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 CORELAREA CATEGORIILOR DE DRUMURI, DIN PUNCT DE VEDERE FUNCŢIONAL ŞI ADMINISTRATIV, CU CLASELE TEHNICE 2.4. La racordarea drumurilor publice din afara localităţilor cu cele din interiorul localităţilor trebuie aplicat princi- piul conform căruia drumurile publice din afara localităţilor trebuie să se continue cu drumuri de acelaşi rang sau supe- rior în traversarea localităţilor. În tabelul nr. 2 sunt redate legăturile recomandabile dintre drumurile din afara localităţilor cu cele din interiorul localităţilor. Tabelul nr. 2 CORELAREA LEGĂTURILOR REŢELEI DE DRUMURI PUBLICE DIN AFARA LOCALITĂŢILOR CU CELE DIN LOCALITĂŢI 2.5. Elementele geometrice ale traseului drumurilor publice se stabilesc în funcţie de clasa tehnică a acestora şi de viteza de proiectare determinată în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Elementele geometrice adoptate trebuie să asigure desfăşurarea circulaţiei în condiţii de deplină siguranţă şi confort şi sunt prezentate în tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3 ELEMENTE GEOMETRICE A. Clasa tehnică I - Autostrăzi Elemente geometrice U.M Viteze de proiectare (km/
32. h)120 100 80 Razele minime ale curbelor în plan m 650 450 240 Declivităţi longitudinale maxime % 5 6 6 Razele de racordare minime m 18.000 9.000 4.500 convexă a declivităţilor excepţionale m 12.000 6.000 3.000 Razele de racordare minime m 6.500 4.500 3.000 concavă a declivităţilor excepţionale m 4.200 3.000 2.200 Distanţa de vizibilitate m 230 160 110 B. Clasa tehnică II - V Elemente geometrice U.M Viteze de proiectare (km/
33. h)100 80 60 50 40 30 25 Razele minime în serpentine m - - 30 25 20 20 20 Declivităţi maxime % 5 6 6,5 7 7 7,5 8 longitudinale excepţionale % - - - - 8 8,5 9 Razele minime fără benzi separate m 10.000 4.500 1.600 1.300 1.000 800 500 verticale convexe cu benzi separate m 6.000 3.000 1.500 1.000 800 500 300 Razele minime ale racordărilor concave m 3.000 2.200 1.500 1.000 1.000 500 300 Distanţa de vizibilitate fără benzi separate cu benzi separate m m 280 140 230 100 140 70 110 55 70 35 60 30 50 25 Razele minime ale curbelor în plan m 450 240 125 95 60 35 25 ale racordărilor NOTĂ: În condiţii grele de desfăşurare a traseului şi/sau acolo unde condiţiile de mediu adia- cente drumului o impun, în vederea neafectării resurselor istorice şi estetice şi pentru evitarea unor lucrări de volume mari şi costisitoare, razele minime ale curbelor în plan pot fi reduse cu 10-15% pe baza unui calcul tehnico-economic. 2.6. Determinarea elementelor profilului transversal, mai ales lăţimea benzilor şi numărul acestora, trebuie să fie stabilită în funcţie de nivelul de serviciu ce se doreşte a fi oferit utilizatorilor în conformitate cu prevederile reglemen- tărilor în vigoare. Pentru construcţiile noi debitul de serviciu, care serveşte la dimensionarea drumurilor din punct de vedere al capaci- tăţii de circulaţie, este debitul admisibil corespunzător nive- lului de serviciu „C". Pentru drumurile existente aflate în exploatare, pentru asigurarea unor condiţii bune de desfăşurare a circulaţiei, este necesar ca traficul să nu depăşească debitul reco- mandabil corespunzător nivelului de serviciu „B". În situaţia în care acesta este depăşit, este indicat să se adopte măsuri locale de sporire a capacităţii de circulaţie prin amenajarea intersecţiilor, construirea de benzi suplimentare pentru vehicule lente, corectarea curbelor, îmbunătăţirea vizibilităţii etc., prin corectarea elementelor care conduc la reducerea capacităţii şi fluenţei circulaţiei. 2.7. Lăţimea platformei şi a părţii carosabile se stabileşte în funcţie de clasa tehnică, de categoria funcţională şi de elementele prevăzute în anexa nr. 1, astfel: A) Lăţimea platformei:
34. a)între 23,5 m şi 26 m, la autostrăzi;
35. b)între 17 m şi 19 m, la drumurile cu patru benzi de circulaţie;
36. c)între 7 m şi 12 m, la drumurile cu două benzi de cir- culaţie;
37. d)de 5 m, la drumurile cu o bandă de circulaţie. B) Lăţimea părţii carosabile:
38. a)între 14 m şi 15 m, la autostrăzi;
39. b)de 14 m la drumurile cu patru benzi de circulaţie;
40. c)între 5,5 şi 7 m, la drumuri cu două benzi de circulaţie;
41. d)de 4 m, la drumuri cu o bandă de circulaţie. 2.8. Zonele mediane la autostrăzi se prevăd a fi echi- pate cu dispozitive de reţinere (glisiere sau parapete de securitate), plantaţii sau dispozitive speciale antiorbire. 2.9. În vederea asigurării fluenţei circulaţiei pe sectoa- rele cu declivităţi peste 4%, având circulaţie preponderentă de vehicule grele (peste 20% din trafic), se vor realiza benzi suplimentare pentru circulaţia acestora. 2.10. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcţie de intensitatea şi de compoziţia traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice şi de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare. Alegerea tipului de structură rutieră se va face pe baza unor calcule tehnico-economice şi de rentabilitate, ţinându-se seama şi de lucrările de întreţinere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare. Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradări datorate fenomenului de îngheţ-dezgheţ, se vor lua măsuri pentru sporirea rezistenţei structurii rutiere la acest fenomen. 2.11. Pentru asigurarea confortului şi siguranţei circulaţiei în exploatare, la realizarea îmbrăcămintei rutiere se vor uti- liza materiale, echipamente şi tehnologii care să asigure realizarea condiţiilor privind planeitatea, uniformitatea şi rugozitatea suprafeţei de rulare, corelate cu vitezele practi- cabile în conformitate cu prescripţiile în vigoare. CAPITOLUL 3 Proiectarea şi construirea podurilor, pasajelor şi a viaductelor 3.1. Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor şi a podeţelor se face în funcţie de clasa tehnică a drumului, ţinându-se seama de elementele din tabelul nr. 4. Tabelul nr. 4 Clasa Clasa de Convoiul de calcul tehnică încărcare Autocamioane Vehicule speciale pe roţi sau şenile I II III E A 30 V 80 IV V I A 13 S 60 3.2. Clasele de încărcare şi convoaiele de calcul pentru dimensionarea podurilor, podeţelor, pasajelor şi a viaducte- lor se aplică atât construcţiilor noi, cât şi la modernizarea, consolidarea sau reabilitarea celor existente. 3.3. Pentru podurile, podeţele şi viaductele amplasate pe drumuri publice cu trafic de vehicule speciale pentru piese grele, la propunerea unităţilor care au în administrare dru- mul respectiv, la solicitarea beneficiarului transportului şi cu aprobarea Ministerului Transporturilor se pot lua în conside- rare, la dimensionare, tipuri de convoaie excepţionale, core- late cu dimensiunile şi greutăţile pieselor, în conformitate cu prescripţiile în vigoare. 3.4. La podurile şi podeţele amplasate pe drumurile de clasa tehnică V cu trafic uşor, fără perspectiva sporirii ulte- rioare a greutăţii vehiculelor, dimensionarea se poate face şi la clasa II de încărcare pentru convoaie A10 şi S40 , pe baza aprobării administratorului drumului. 3.5. La dimensionarea hidraulică a podurilor şi podeţelor se va asigura scurgerea apelor potrivit debitelor de calcul şi de verificare, ţinându-se seama de prevederile studiilor şi lucrărilor pentru regularizarea, îndiguirea şi amenajarea cursurilor de apă, în contextul legislaţiei în vigoare. În cazul râurilor şi al canalelor navigabile, se vor preve- dea soluţii care să asigure gabaritele de navigaţie. 3.6. La realizarea pasajelor denivelate se va ţine seama de traficul actual şi de evoluţia acestuia în perspectivă, de necesitatea asigurării fluenţei şi siguranţei circulaţiei şi de eficienţa tehnico-economică. 3.7. Pe drumurile naţionale europene se vor prevedea pasaje denivelate la toate intersecţiile cu linii de cale ferată principale. 3.8. Lăţimea podurilor, pasajelor şi a viaductelor se corelează cu lăţimea platformei şi a părţii carosabile a dru- mului şi este prevăzută în anexa nr. 2. 3.9. Înălţimea gabaritului de liberă trecere peste drumuri, indiferent de categorie sau clasă tehnică, este de 5,0 m. CAPITOLUL 4 Intersecţii de drumuri 4.1. Intersecţiile dintre drumurile publice se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de clasele tehnice şi de categoriile funcţionale ale drumurilor care se intersec- tează şi în funcţie de intensitatea traficului rutier. 4.2. Intersecţiile autostrăzilor şi drumurilor expres cu alte drumuri se fac denivelat. La drumurile expres se pot admite accese la nivel, la care intrarea şi ieşirea din drumul expres se fac prin viraj la dreapta, dar nu se admit încrucişări sau accese prin viraj la stânga la acelaşi nivel. În anumite condiţii, în cazul unui schimb important de trafic şi unde gradul de ocupare a terenului permite, se poate lua în considerare amenajarea unor intersecţii giratorii. 4.3. Amenajarea intersecţiilor la acelaşi nivel între două drumuri se va face numai pe baza unui calcul de capaci- tate a intersecţiei, luându-se în considerare traficul orar de perspectivă, corespunzător celei de-a 30-a ore, în confor- mitate cu reglementările în vigoare. În cazul depăşirii capacităţii pentru o intersecţie la nivel cu circulaţia reglementată prin indicatoare rutiere, se poate avea în vedere soluţia semaforizării intersecţiilor situate în localităţi. În afara localităţilor, în asemenea situaţii, se va prevedea sens giratoriu sau intersecţie denivelată. 4.4. Proiectarea amenajărilor intersecţiilor de nivel se face asigurându-se circulaţia cu prioritate pe traseul de drum cu clasă tehnică superioară, considerat drum princi- pal. Drumurile naţionale europene, care nu sunt autostrăzi sau drumuri expres, au prioritate faţă de celelalte drumuri. Amenajarea la acelaşi nivel a intersecţiilor drumurilor publice din afara localităţilor se va face cu respectarea reglementărilor în vigoare, prevăzându-se pentru asigurarea fluenţei şi siguranţei circulaţiei benzi de virare, racordări de colţ, benzi de stocaj şi benzi de accelerare sau decelerare. 4.5. Lărgirile, benzile de accelerare şi decelerare, de viraj şi de stocare, precum şi penele de racordare aferente amenajării intersecţiilor se realizează cu aceeaşi îmbrăcă- minte şi cu o structură rutieră identică cu cea existentă pe drum. 4.6. La proiectarea intersecţiilor dintre drumuri se vor evita pe cât posibil sectoarele cu declivităţi mai mari de 4% şi racordările în interiorul curbelor drumului principal. 4.7. Intersecţiile autostrăzilor şi drumurilor expres cu calea ferată se fac denivelat. Pentru drumurile naţionale europene intersecţiile vor fi denivelate în cazul liniilor de cale ferată principale. Pentru celelalte categorii de drumuri necesitatea realiză- rii intersecţiei denivelate se stabileşte pe baza eficienţei economice şi a indicelui general de prioritate, determinate în conformitate cu metodologia în vigoare. 4.8. În cazul intersecţiilor la nivel dintre drumuri şi căi ferate sau linii de tramvai, se va urmări ca acestea să se facă, de regulă, respectându-se următoarele condiţii: - intersecţia să se facă sub un unghi cât mai aproape de 90°, dar nu mai mic de 45°; - ambele căi de comunicaţie să fie pe cât posibil în aliniament; - în cazuri excepţionale, se poate admite amplasarea intersecţiei într-o zonă în care una dintre cele două căi de comunicaţie este în curbă, numai dacă declivitatea uneia şi înclinarea în profil transversal a celeilalte sunt în acelaşi sens, iar diferenţa dintre ele nu depăşeşte 5o; - declivitatea liniei în zona intersecţiei nu trebuie să depăşească cu mai mult de 5o înclinarea profilului trans- versal al drumului. 4.9. Tipul de echipare a intersecţiei dintre drumurile publice şi calea ferată, precum şi semnalizarea se stabilesc în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare. CAPITOLUL 5 Dispoziţii finale 5.1. Prezentele norme tehnice se completează cu pre- vederile din reglementările în vigoare, aferente fiecărei cate- gorii de lucrări care intră în componenţa drumului public. 5.2. În cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor sectoare de drumuri existente, care au un sistem rutier definitiv fără defecte majore structurale: sunt în ramblee înalte sau deblee adânci, au lucrări grele de sprijinire şi consolidare, sunt în traversarea localităţilor cu numeroase accese şi prezintă elemente geometrice care nu se înca- drează în cele prevăzute de norme, iar amenajarea în con- diţiile normelor ar necesita lucrări de volume mari şi costisitoare, exproprieri şi/sau demolări sau ar elimina posi- bilităţile de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, acestea se pot corela cu viteza de proiectare în cadrul unui proces de proiectare excepţională, prin adopta- rea unor elemente la limita celor rezultate din calcule, fără însă a afecta siguranţa circulaţiei, prevăzându-se măsuri corespunzătoare. 5.3. Pe drumurile publice pe care se desfăşoară frec- vent circulaţia autobuzelor pe linii regulate de transport în comun se vor prevedea staţii de transport în comun. Amplasarea lor se va face la propunerea administraţiei publice locale, cu avizul administratorului drumului şi al poli- ţiei rutiere. Amplasarea staţiilor de transport în comun în acelaşi profil transversal al drumului este interzisă. Staţiile de transport în comun nu pot fi folosite ca locuri de staţionare sau parcare. 5.4. Proiectarea şi construirea drumurilor de utilitate privată se vor face pe baza caracteristicilor impuse de tipu- rile de vehicule ce vor circula pe aceste drumuri. 5.5. Drumurile de utilitate privată deschise circulaţiei publice vor trebui să aibă elemente similare cel puţin cu drumurile publice de clasa tehnică V şi să fie semnalizate corespunzător reglementărilor în vigoare pentru circulaţia publică. LĂŢIMILE PLATFORMELOR ŞI PĂRŢILOR CAROSABILE ALE DRUMURILOR ÎN ALINIAMENTE 1. CLASA TEHNICĂ I AUTOSTRĂZI 1.1. AUTOSTRĂZI ÎN REGIUNI DE ŞES ŞI DEAL ANEXA Nr. 1 la normele tehnice 1.2. AUTOSTRĂZI ÎN REGIUNI DE MUNTE 2. CLASA TEHNICĂ II p = platforma c = căi de circulaţie unidirecţionale bi = benzi de încadrare (ghidare) din acelaşi sistem rutier ca al căii de circulaţie bs= benzi de staţionare a = acostament m = zona mediană 2.1. DRUMURI EXPRES ŞI DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE CIRCULAŢIE 2.2. DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE ŞI DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE CU PATRU BENZI DE CIRCULAŢIE 3. CLASA TEHNICĂ III DRUMURI EXPRES, DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE, DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE 3.1. DRUMURI EXPRES ŞI DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E) 3.2. DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE, DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE NOTĂ: Pentru drumurile naţionale europene lăţimea minimă a platformei trebuie să fie de mini- mum 10 m, iar benzile de încadrare să aibă cel puţin 0,75 m lăţime. De asemenea, vor fi prevăzute platforme de staţionare, din loc în loc. 4. CLASA TEHNICĂ IV ŞI V 4.1. DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE, DRUMURI COMUNALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE NOTĂ: La drumurile judeţene şi comunale se admite ca parapetele să fie amplasate şi în cadrul lăţimii acostamentelor. p = platforma drumului pc = parte carosabilă NOTĂ: Se admite ca parapetele, rigolele sau şanţurile să fie amplasate şi în cadrul lăţimii acostamentelor. 4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAŢIE 4.2 DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE ANEXA Nr. 2 la normele tehnice LĂŢIMEA PODURILOR, PASAJELOR ŞI A VIADUCTELOR PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ I AUTOSTRĂZI Pentru autostrăzi în regiuni de munte, lăţimea va fi de 11 m PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ II PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ III ŞI IV PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ V, CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ V, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAŢIE pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Bucureşti, 27 ianuarie 1998. Nr. 46. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu NORME TEHNICE privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice ANEXĂ CAPITOLUL 1 Generalităţi 15.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu principiile generale enunţate în Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile şi în temeiul art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 15.2. Normele stabilesc criteriile de clasificare tehnică a drumurilor, în funcţie de traficul actual şi de perspectivă. Clasele tehnice servesc pentru clasificarea reţelei de drumuri publice actuale în vederea planificării şi proiectării lucrărilor de modernizare şi îmbunătăţire a condiţiilor de circulaţie, precum şi pentru lucrările de construcţii noi. 15.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplică: - străzilor; - drumurilor închise circulaţiei publice. 15.4. Clasificarea tehnică se face independent de înca- drarea în categoriile funcţionale şi administrative. CAPITOLUL 2 Clasificarea tehnică a drumurilor 2.1. Clasificarea tehnică după intensitatea traficului se face în V clase, conform prescripţiilor din tabelul nr. 1. Clasificarea tehnică a reţelei actuale se face pe baza intensităţii traficului rezultat din datele ultimului recensământ de circulaţie. Pentru planificarea şi proiectarea lucrărilor de moderni- zare, îmbunătăţire a condiţiilor de circulaţie, precum şi pen- tru construcţiile noi de drumuri, clasificarea tehnică se face după intensitatea traficului de perspectivă. Perioada de per- spectivă recomandată este de 15 ani. 2.2. Traficul de perspectivă pentru clasificarea tehnică a drumului public se estimează pe baza datelor de trafic obţi- nute din recensămintele efectuate pe acel drum, comple- tate, după caz, cu anchete tip origine-destinaţie, la care se aplică coeficienţii de evoluţie a traficului în perspectivă, sta- biliţi pe baza datelor specifice de dezvoltare socio-econo- mică a ţării şi/sau a zonei traversate de drum. Clasa Denumirea Caracteristicile traficului Intensitatea medie Intensitatea orară Tabelul nr. 1 tehnică a intensităţii zilnică anuală de calcul Tipul drumului public traficului Exprimată în număr de vehicule drumului recomandat Etalon (Autoturisme) Efective (Fizice) Etalon (Autoturisme) Efective (Fizice) 0 1 2 3 4 5 6 I Foarte intens > 21.000 > 16.000 > 3.000 > 2.200 Autostrăzi II Intens 11.001-21.000 8.001-16.000 1.401-3.000 1.000-2.200 Drumuri cu patru benzi de circulaţie III Mediu 4.501-11.000 3.501-8.000 550-1.400 400-1.000 Drumuri cu două benzi de circulaţie IV Redus 1.000-4.500 750-3.500 100-550 75-400 V Foarte redus 1.000 750 100 75 Observaţii: - Intensitatea orară de calcul este traficul orar care, în cursul unui an, este depăşit timp de 50 de ore. - Limitele din tabel pentru vehiculele efective sunt sta- bilite în ipoteza unui trafic de perspectivă, având autoca- mioane până la 30%. - Clasa tehnică este dată de intensitatea traficului în coloanele 2-5. În cazul în care rezultă clase tehnice dife- rite, încadrarea drumului se face pe baza unei analize aprofundate, ţinându-se seama de intensitatea orară de calcul în vehicule-etalon, în funcţie de toate elementele care determină capacitatea de circulaţie a drumurilor (coloana 4). - La încadrarea drumurilor în clasele I şi II se vor avea în vedere, în afara aspectelor strict tehnice, şi aspec- tele privind protecţia mediului, conservarea patrimoniului, politica de dezvoltare generală a teritoriului, eliminarea dis- funcţionalităţilor existente pentru realizarea unei interconec- tări şi interoperabilităţi cu reţelele magistrale europene. - Pentru drumurile care se încadrează în clasa tehnică V, având în vedere şi categoria lor funcţională în cadrul reţe- lei de drumuri, se poate prevedea o singură bandă de cir- culaţie, cu condiţia asigurării unor platforme de încrucişare la o distanţă care să asigure vizibilitatea la întâlnirea cu vehiculele din sens opus, dar nu mai mare de 250-300 m. 2.3. Vehiculul-etalon de calcul al intensităţii traficului rutier este autoturismul. Echivalarea numărului de vehicule fizice în vehicule-eta- lon (autoturism) se face prin multiplicarea numărului vehi- culelor fizice de diferite categorii, recenzate cu coeficienţi de echivalare, în conformitate cu reglementările în vigoare. 2.4. Vitezele de proiectare pentru diferitele clase tehnice ale drumurilor publice vor fi cele prevăzute în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 Clasa Vitezele de proiectare, în km/h, în regiune de tehnică a drumului şes deal munte I 120 100 80 II 100 80 60 III 80 50 40 IV 60 40 30 V 50 40 25 Observaţii: - În condiţii grele de desfăşurare a traseului şi/sau acolo unde condiţiile de mediu adiacente drumului o impun, în vederea neafectării resurselor istorice şi estetice şi pen- tru evitarea unor lucrări costisitoare, pe baza unui calcul tehnico-economic, vitezele de proiectare prevăzute în tabe- lul nr. 2 se pot reduce după cum urmează: - la clasa tehnică I: la 100 km/h, în regiune de şes, şi la 80 km/h, în regiune de deal; - la clasele tehnice II-IV: până la viteza clasei tehnice imediat inferioare; - la clasa tehnică V: la 40 km/h, în regiune de şes, şi la 25 km/h, în regiune de deal. 2.5. Vitezele de proiectare se aplică atât construcţiilor noi, cât şi la modernizarea, consolidarea sau reabilitarea drumurilor. CAPITOLUL 3 Dispoziţii finale 3.1. Încadrarea drumurilor în clase tehnice se face pen- tru drumurile existente de către unităţile care le adminis- trează, iar pentru drumurile noi, de către unităţile care le vor administra după darea lor în exploatare. Încadrarea drumurilor în clase tehnice va fi revizuită periodic, cu ocazia prelucrării datelor rezultate în urma recensămintelor circulaţiei, avându-se în vedere şi realiză- rile obţinute pe baza planificărilor anterioare, precum şi evoluţia importanţei şi a funcţiei drumurilor în ansamblul reţelei şi în strategia de dezvoltare a acesteia. 3.2. Încadrarea drumului în clase tehnice se va face pe sectoare cât mai lungi, cu caracteristici uniforme. Sectorul de încadrare nu trebuie să fie mai scurt decât distanţa dintre două localităţi urbane sau dintre două inter- secţii cu drumuri de aceeaşi clasă sau de clasă tehnică superioară şi trebuie să aibă minimum 20 km lungime. Intensitatea traficului ce serveşte la încadrare este cea care caracterizează cel puţin 60% din lungimea sectorului de încadrare. 3.3. Intrările în oraşe, precum şi alte sectoare scurte cu trafic intens sau foarte intens se încadrează în clasa teh- nică a drumului a cărui continuitate o asigură acestea. La aceste sectoare se va ţine seama de caracteristicile traficului de perspectivă, introducându-se numărul de benzi de circulaţie suplimentare necesare. pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind amplasa- rea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomi- lor în localităţile urbane şi rurale, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Bucureşti, 27 ianuarie 1998. Nr. 47. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu N O R M E T E H N I C E privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale ANEXĂ CAPITOLUL 1 Generalităţi 15.1. Prezentele norme tehnice au fost elaborate în con- formitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regi- mul juridic al drumurilor. În prezentele norme prin drumuri se înţelege drumurile publice, precum şi drumurile de utili- tate privată deschise circulaţiei publice, menţionate la art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997. Regimul juridic al drumurilor reglementează în mod unitar administrarea dru- murilor publice şi private. 15.2. Conform art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, documentaţiile privind proiectarea construcţiei şi modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi cu avizele prevăzute în normele metodologice. 15.3. Realizarea în zona drumului public a oricărei con- strucţii sau instalaţii, în orice scop, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea exe- cutării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al admi- nistratorului drumului. 15.4. Acceptul administratorului drumului comportă două faze: - acordul prealabil, care se obţine la faza de proiec- tare; - autorizaţia de amplasare şi acces la drum, care se obţine înainte de execuţie. 15.5. Aceste documente se emit pentru o anumită funcţie a obiectivului. Schimbarea funcţiei sau destinaţiei implică obţinerea acceptului administraţiei drumului pentru noua situaţie. CAPITOLUL 2 Obiectul şi domeniul de aplicare 2.1. Prezentele norme tehnice se referă la condiţiile de amplasare a lucrărilor tehnico-edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în zona drumurilor, astfel cum au fost definite la pct. 1.1 din cap. 1. Pentru obiectivele existente, condiţiile tehnice din pre- zentele norme tehnice trebuie respectate cu ocazia efectu- ării lucrărilor de reparaţii, reabilitări sau modernizări ale acestora. 2.2. Lucrările care fac obiectul prezentelor norme teh- nice sunt: - lucrări tehnico-edilitare - reţele de distribuţie sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, ter- moficare şi canalizare pluvială; - amplasarea stâlpilor pentru instalaţii - iluminat public, semnalizări luminoase rutiere, cabluri de energie electrică sau telecomunicaţii; - amplasarea pomilor. CAPITOLUL 3 Condiţii de amplasare a lucrărilor edilitare subterane în zona străzilor din localităţile urbane şi rurale 3.1. Reţelele şi instalaţiile tehnico-edilitare situate în ampriza drumurilor sunt: - instalaţiile necesare funcţionării drumului: canalizarea pluvială şi drenajele, iluminatul public, semnalizările lumi- noase rutiere, reţeaua de stropit spaţii verzi, reţeaua ener- getică pentru transportul în comun, stâlpii pentru telecomunicaţii; - instalaţiile edilitare necesare ansamblurilor de con- strucţii de locuinţe şi dotări social-culturale, posturi de transformare, cămine şi aerisiri, hidranţi, guri de scurgere. 3.2. Amplasarea în localităţi a reţelei edilitare subterane trebuie coordonată cu celelalte lucrări subterane şi de suprafaţă, existente sau de perspectivă. 3.3. Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părţii carosabile a drumului sau în galerii vizitabile. Amplasarea, construcţia, repararea şi întreţinerea acestor lucrări se fac cu aprobarea administratorului dru- mului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. 3.4. Amplasarea lucrărilor edilitare subterane se reali- zează conform legislaţiei în vigoare, în unul dintre urmă- toarele sisteme: - izolat; - combinat, respectiv mai multe instalaţii grupate; şi - în comun, când instalaţiile subterane sunt într-o gale- rie circulabilă. 3.5. La amplasarea instalaţiilor în sistem izolat sau combi- nat se va avea în vedere următoarea ordine de preferinţă: - sub zonele verzi; - sub insulele de dirijare a circulaţiei; - sub trotuare sau alei pentru ciclişti; - numai în cazuri excepţionale, sub partea carosabilă sau sub liniile de tramvai, prevăzându-se măsuri speciale de protecţie conform normelor specifice. 3.6. În proiectele de sistematizare a localităţilor trebuie să se indice încadrarea reţelelor edilitare subterane în pro- filul transversal al străzii. Amplasarea reţelelor edilitare subterane se face, de regulă, în afara părţii carosabile a străzilor. Dacă acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau eco- nomic, reţelele se pot amplasa şi în partea carosabilă, cu următoarea ordine de prioritate: - canalizare ape pluviale; - canalizare ape menajere; - termoficare; - alimentare cu apă; - gaze naturale; - telecomunicaţii; - alte reţele. 3.7. Soluţia de amplasare a reţelelor în planul de situa- ţie coordonator din cadrul proiectelor trebuie justificată din punct de vedere tehnic şi economic, în funcţie de: - caracteristicile terenului de fundare; - siguranţa în exploatare; - categoria străzii şi sistemul rutier existent sau proiec- tat; - posibilitatea proiectării şi executării, în mod coordo- nat, a tuturor reţelelor subterane; - etapizarea executării lucrărilor; - posibilitatea de deviere sau de întrerupere a circula- ţiei. 3.8. Condiţiile specifice de amplasare, pe categorii de reţele, se stabilesc conform anexei nr. 1 şi prevederilor de mai jos: - reţelele subterane electrice şi de telecomunicaţii, amplasate pe trasee paralele de lungime mare, se reco- mandă să se pozeze separat, de o parte şi de alta a stră- zii; - reţelele de tracţiune electrică se amplasează lângă fundaţiile stâlpilor susţinători respectivi; - reţelele de telecomunicaţii se recomandă să se pozeze în zona cuprinsă între frontul de aliniere a con- strucţiilor şi partea carosabilă a străzii; - reţelele de gaze naturale se recomandă să se pozeze pe zona necarosabilă a străzii, pe partea opusă canalelor de energie termică şi canalizaţiilor telefonice; - distanţa minimă dintre conducte şi canale, precum şi dintre acestea şi construcţiile existente trebuie să asigure stabilitatea construcţiilor, ţinându-se seama de adâncimea de fundare, precum şi de caracteristicile geotehnice ale terenului. 3.9. Traseul unei reţele subterane sau al unei benzi teh- nico-edilitare se recomandă să se stabilească pe baza documentaţiilor tehnice, legal aprobate. 3.10. Dublarea reţelelor prin amplasarea de o parte şi de alta faţă de axa străzii se face în baza unui calcul teh- nico-economic. 3.11. Aducţiunile pentru alimentare cu apă care au trasee în localităţi, comune cu celelalte reţele edilitare sub- terane, se amplasează pe baza prezentele norme tehnice. 3.12. Traversarea aeriană a străzilor de către reţelele edilitare se face, de regulă, în locurile unde strada este în aliniament, intersecţia realizându-se la un unghi apropiat de 90°, dar nu mai mic de 60°. 3.13. La subtraversarea căilor ferate şi a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale de către conductele de gaze şi lichide, amplasarea acestora trebuie să se facă conform legislaţiei în vigoare. 3.14. Amplasarea instalaţiilor, distanţele de pozare şi dimensiunile constructive vor respecta prevederile documen- taţiilor tehnice. 3.15. Reţelele magistrale de distribuţie sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare se vor amplasa în galerii circulabile, prevăzute cu puncte de branşare distribuite la distanţe optime, potrivit studiilor de sistematizare, asigurându-se lungimi minime ale branşa- mentelor [potrivit anexelor nr. 2
42. a)şi 2 b)]. 3.16. Reţelele de energie electrică de înaltă tensiune şi canalizare se proiectează şi se realizează pe trasee inde- pendente, corespunzător normelor tehnice. 3.17. La proiectarea canalelor se vor lua măsuri pentru protejarea acestora faţă de agresivitatea apelor subterane, cât şi pentru protejarea straturilor rutiere şi a surselor de apă, a solului şi a complexului rutier. 3.18. Conductele reţelelor de distribuţie se montează, de regulă, îngropat, montajul aerian fiind admis la traversări de obstacole, precum şi în alte cazuri justificate tehnic şi eco- nomic. 3.19. Porţiunile aparente ale conductelor exterioare se montează, de preferinţă, aerian, pe pereţii exteriori ai clădi- rilor, pe estacade etc. 3.20. Traseele conductelor de distribuţie trebuie să fie, pe cât posibil, rectilinii şi să urmărească profilul stradal, folosindu-se zone mai puţin aglomerate cu alte instalaţii subterane conform legislaţiei în vigoare. 3.21. Traversările instalaţiilor subterane prin conducte pentru lichide se execută la adâncimea minimă de 1,50 m sub cota axului drumului şi la minimum 0,80 m sub cota fundului şanţului. 3.22. Traversările instalaţiilor subterane prin cabluri sau conducte de gaze se execută la adâncimea minimă de 1,20 m sub cota axului drumului şi la 0,50 m sub cota fun- dului şanţului. 3.23. Este interzisă montarea conductelor de distribuţie: - sub linii de tramvai sau de cale ferată, în lungul acestora; - în canale de orice fel, care comunică direct cu clădiri; - sub orice fel de construcţii sau pe terenuri destinate construcţiilor. 3.24. La subtraversarea liniilor de tramvai şi de cale ferată, a canalelor sau a altor construcţii subterane care nu pot fi evitate, conductele de gaze se vor monta în tuburi de protecţie. La intersecţia cu reţele edilitare sau cu alte construcţii subterane, conductele de gaze se montează, de preferinţă, deasupra acestora. 3.25. La stabilirea traseului conductelor de distribuţie tre- buie respectate distanţele minime până la construcţii, insta- laţii sau obstacole învecinate, existente sau proiectate, stabilite prin legislaţia în vigoare. 3.26. Deţinătorii construcţiilor sau instalaţiilor acceptate în zona drumului sunt obligaţi să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, între- ţinerea sau exploatarea drumurilor publice. 3.27. Administratorul drumului este obligat să-i înştiinţeze pe deţinători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează: - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori modificarea, pentru con- strucţii autorizate cu caracter definitiv; - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor cu caracter provizoriu. CAPITOLUL 4 Condiţii de amplasare a stâlpilor pentru instalaţii în zona străzilor din localităţile urbane şi rurale 4.1. Amplasarea instalaţiilor în zona drumurilor trebuie să respecte prevederile stabilite de regimul juridic al drumurilor. 4.2. Zonele de siguranţă sunt destinate pentru semnali- zare sau pentru alte scopuri legate de exploatarea drumuri- lor şi de siguranţa circulaţiei, precum şi pentru plantaţii rutiere executate potrivit legislaţiei în vigoare. Zonele de protecţie rutiere se stabilesc în funcţie de cerinţele de dez- voltare a drumurilor, în conformitate cu regimul juridic al drumurilor. 4.3. Traversările aeriene ale cablurilor trebuie să asigure o înălţime de liberă trecere de minimum 6,0 m deasupra punctului cel mai înalt al platformei drumului. În cazul cablurilor electrice, înălţimea se majorează cu spaţiul de siguranţă împotriva electrocutării. 4.4. Instalarea stâlpilor de susţinere a cablurilor de ener- gie electrică sau de telecomunicaţii se face la o distanţă suficientă de drumul naţional, astfel încât, în situaţia lărgirii drumului cu câte o bandă pentru fiecare sens de circulaţie, stâlpii să rămână în afara zonei de siguranţă, fără a fi necesară mutarea lor. 4.5. Se interzice traversarea cu linii electrice aeriene în zona portalurilor sau a consolelor pentru instalaţiile de sem- nalizare rutieră. 4.6. Dispunerea stâlpilor pentru susţinerea surselor de iluminat se va face cu respectarea normelor tehnice în vigoare. 4.7. Amplasarea pe străzi a stâlpilor pentru instalaţii se va face la minimum 1 m faţă de partea carosabilă, iar în cazul localităţilor rurale stâlpii vor fi amplasaţi dincolo de şanţ [anexele nr. 3
43. a)şi 3 b)]. 4.8. Amplasarea şi instalarea indicatoarelor luminoase se vor face pe baza planurilor de organizare a circulaţiei, elaborate în cadrul studiilor de specialitate, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu acordul organelor de poliţie care răspund de siguranţa circulaţiei. 4.9. Sistemul de susţinere va fi constituit din stâlpi din beton armat sau metalici, special executaţi în acest scop sau de folosinţă comună. În cazul străzilor cu mai multe benzi de circulaţie, atunci când este necesară o semnali- zare specifică fiecărei benzi, susţinerea indicatoarelor res- pective se face printr-un sistem portal sau cu console. 4.10. Indicatorul luminos va fi repetitor sau pus în con- solă la o înălţime corespunzătoare perceperii lui în punc- tele unde traseul, datorită configuraţiei lui sau compoziţiei traficului, prezintă dificultăţi de vizibilitate a semnalizării rutiere. 4.11. Amplasarea semafoarelor la intersecţii se face ţinându-se seama de intensitatea, structura traficului şi de mărimea fluxurilor de circulaţie a vehiculelor. - Semafoarele de bază se amplasează în intersecţii, de regulă, pe partea dreaptă a direcţiei de mers (anexa nr. 4). Stâlpul de susţinere poate fi special destinat pentru semafoare sau poate fi de folosinţă comună cu alte utilităţi, cum ar fi susţinerea de indicatoare de circulaţie. Înălţimea stâlpului de susţinere se alege în funcţie de numărul posibil al elementelor de semafor şi de indicatoarele care se pot instala pe el, astfel încât distanţa de la sol la extremitatea de jos a semaforului să fie de minimum 2,20 m. - Semafoarele repetitoare se amplasează în cazul intersecţiilor în care acced artere cu mai multe benzi de circulaţie pe sens, unde semnalele semaforului de bază pot fi mascate de vehiculele cu gabarit mare care circulă pe prima bandă, pentru conducătorii auto de pe celelalte benzi. În cazul semafoarelor repetitoare, montate pe partea stângă a direcţiei de mers, în insule de dirijare sau în spa- ţiul verde median, înălţimea de la sol la extremitatea de jos a semaforului poate fi de minimum 0,80 m (anexa nr. 4). 4.12. Deţinătorii construcţiilor sau ai instalaţiilor accep- tate sunt obligaţi să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreţinerea sau exploatarea drumurilor publice. 4.13. Administratorul drumului este obligat să-i înştiinţeze pe deţinători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează: - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori modificarea, pentru con- strucţii autorizate cu caracter definitiv; - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor cu caracter provizoriu. CAPITOLUL 5 Condiţii de amplasare a pomilor în zona străzilor din localităţile urbane şi rurale 5.1. Amplasarea pomilor în localităţile urbane şi rurale se va face cu acordul administratorului drumului public. 5.2. Plantaţiile în rânduri cu arbori se execută pe ambele părţi ale drumului, de regulă în zona de siguranţă, amplasate simetric şi paralel cu axa drumului. Alegerea speciilor şi asocierea lor în plantaţii trebuie să corespundă condiţiilor de climă şi de sol. 5.3. Distanţele minime de plantare de-a lungul drumului între arborii aceluiaşi rând depind de clasa tehnică a dru- mului şi de forma de bază a coroanelor arborilor: - categoria străzii I-IV - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană piramidală este de 15 m, iar pen- tru cele cu coroană sferică, ovală sau tabulară - de 20 m; - categoria străzii V - distanţa minimă de plantare pentru specii cu coroană piramidală este de 10 m, iar pen- tru cele cu coroană sferică, ovală sau tabulară - de 15 m. 5.4. Se interzice plantarea pomilor în interiorul curbelor, indiferent de raza acestora. 5.5. Lăţimile fâşiilor verzi situate în profilul transversal al străzii, în funcţie de felul plantaţiei, vor fi: - pentru plantaţii de pomi într-un şir minimum 1,00 m; - pentru plantaţii de arbuşti minimum 0,75-1,00 m; - pentru gazon şi flori minimum 0,75-1,00 m. 5.6. Plantarea arborilor se poate face şi în ochiuri pătrate, amplasate pe trotuar, cu dimensiunile 1,00 m x 1,00 m, sau circular, cu diametrul de 1,00 m, care se recomandă să fie acoperite cu grătare metalice sau din beton prefabri- cat. 5.7. Se interzice plantarea de arbori şi arbuşti pe spaţi- ile necirculabile în care sunt amplasate reţele şi instalaţii edilitare subterane. 5.8. Distanţele minime de la marginea părţii carosabile până la trunchiurile de arbori şi arbuşti trebuie să fie de minimum 1,00 m. 5.9. Plantaţiile de pe zonele verzi nu vor deranja ilumi- natul străzii, vizibilitatea în curbă şi la traversările pentru pietoni. 5.10. Plantaţiile cu garduri vii se execută la lucrări orna- mentale, precum şi la perdele de protecţie. Gardurile vii nu trebuie să pericliteze siguranţa circulaţiei rutiere. 5.11. Curăţarea plantaţiilor în zona reţelelor electrice se face prin tăierea coroanelor arborilor, păstrându-se forma de bază respectivă. CAPITOLUL 6 Dispoziţii finale 6.1. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. 6.2. Condiţiile din prezentele norme tehnice conţin pre- vederi minime obligatorii. 6.3. Referinţe: - Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. A M P L A S A R E A Î N L O C A L I T Ă Ţ I A R E Ţ E L E L O R E D I L I T A R E S U B T E R A N E , E X E C U T A T E Î N S Ă P Ă T U R Ă G A L E R I E E D I L I T A R Ă - S E C Ţ I U N E - T I P ANEXA Nr. 1 la norme ANEXA Nr. 2
44. a)la norme ANEXA Nr. 2
45. b)la norme G A L E R I E E D I L I T A R Ă - S E C Ţ I U N E - T I P P R O F I L U R I C A R A C T E R I S T I C E D E S T R Ă Z I A. Străzi de categoria I - magistrale cu minimum 6 benzi de circulaţie ANEXA Nr. 3
46. a)la norme B. Străzi de categoria a II-a - de legătură - cu 4 benzi de circulaţie ANEXA Nr. 3
47. b)la norme C. Străzi de categoria a III-a - colectoare - cu 2 benzi de circulaţie Străzi în localităţi rurale ANEXA Nr. 4 la norme A M P L A S A R E A I N S T A L A Ţ I I L O R D E S E M N A L I Z A R E L A I N T E R S E C Ţ I I F A Ţ Ă D E D R U M U L E X I S T E N T pentru aprobarea Normelor privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor; ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Normele privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării lui. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Bucureşti, 27 ianuarie 1998. Nr. 48. N O R M E privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor ANEXĂ CAPITOLUL 1 Generalităţi 15.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor şi cu Legea apelor nr. 107/1996. 15.2. În prezentele norme prin drumuri se înţelege dru- murile publice, precum şi drumurile de utilitate privată des- chise circulaţiei publice, menţionate la art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997. Regimul juridic al drumurilor regle- mentează în mod unitar administrarea drumurilor publice şi private. 15.3. Realizarea în zona drumului public a oricărei con- strucţii sau instalaţii, în orice scop, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea exe- cutării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al admi- nistratorului drumului. 15.4. Acceptul administratorului drumului comportă două faze: • acordul prealabil - care se obţine la faza de proiec- tare; • autorizaţia de amplasare şi acces la drum - care se obţine înainte de execuţie. 15.5. Aceste documente se emit pentru o anumită funcţie a obiectivului. Schimbarea funcţiei sau a destinaţiei implică obţinerea acceptului administraţiei drumului pentru noua situaţie. CAPITOLUL 2 Obiectul şi domeniul de aplicare 2.1. Prezentele norme cuprind prevederi privind ampla- sarea balastierelor faţă de drumurile şi podurile existente, precum şi în situaţia unor drumuri şi poduri noi. 2.2. Prezentele norme se aplică drumurilor, aşa cum au fost definite la pct. 1.2 din cap. 1. Pentru balastierele existente, condiţiile tehnice din pre- zentele norme trebuie respectate cu ocazia lucrărilor din albie, de reparaţii, reabilitări sau modernizări ale balastiere- lor. 2.3. Amplasarea balastierelor în apropierea podurilor şi exploatarea agregatelor naturale din albia râurilor pot deter- mina degradarea drumurilor sau a podurilor. 2.4. Exploatarea agregatelor naturale conduce la modifi- cări ale talvegului care, în unele cazuri, pot determina sur- pări ale corpului drumurilor, tasări sau rotiri ale fundaţiilor la pile şi culee, conducând la întreruperi şi restricţii ale cir- culaţiei rutiere, cu costuri suplimentare pentru utilizatori şi efecte nefavorabile asupra vieţii sociale. CAPITOLUL 3 Condiţii de amplasare a unei balastiere faţă de drumurile şi podurile existente 3.1. Determinarea distanţei dintre limita balastierei şi tra- seul drumului sau podul existent în amonte se face, de la caz la caz, în funcţie de debitul şi de viteza cursului de apă, de configuraţia şi secţiunea transversală a albiei, de natura şi caracteristicile fizico-mecanice şi granulometrice ale materialelor aluvionare din albie, astfel încât să se evite efectele negative asupra drumurilor şi podurilor exis- tente. 3.2. Amplasarea unei balastiere noi este interzisă în zona podurilor la minimum 1 km în amonte şi la minimum 2 km în aval. 3.3. Exploatarea agregatelor naturale este permisă numai din rezerve omologate, cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a stabilităţii albiilor şi malurilor şi fără afectarea construcţiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a ape- lor. În cazul în care exploatarea agregatelor naturale se face în albiile cursului de apă, pentru a servi lucrărilor de regularizare a albiei, stabilizării talvegului sau aducerii albiei la starea iniţială, nu mai este necesară omologarea rezer- velor. 3.4. Având în vedere efectele negative ce pot apărea asupra drumurilor şi podurilor existente, din cauza unei amplasări necorespunzătoare, pentru deschiderea unei balastiere noi se va obţine şi acordul Ministerului Transporturilor. CAPITOLUL 4 Condiţii de exploatare a balastierelor şi măsuri generale pentru reducerea efectelor negative asupra drumurilor şi podurilor existente 4.1. Exploatarea balastierelor existente se va face astfel încât să nu afecteze buna desfăşurare a fluenţei traficului şi siguranţa circulaţiei pe drumurile şi podurile existente. 4.2. Exploatarea neraţională, nerespectarea distanţei minime dintre incinta balastierei şi traseul drumului pot con- duce la fenomene de degradare sau la surpări ale corpului drumului, punând în pericol siguranţa circulaţiei. Pentru evi- tarea efectelor negative asupra traficului ce se desfăşoară pe drumul din vecinătatea balastierei sunt necesare măsuri atât pentru protecţia tuturor categoriilor de vehicule de pe drum, cât şi pentru protecţia versanţilor şi a malurilor cursurilor de apă. 4.3. Se vor adopta soluţii moderne, eficiente şi estetice în cazul unor balastiere situate în apropierea unor zone locuite sau în apropierea unor drumuri cu circulaţie intensă. Astfel se pot prevedea panouri din elemente prefabricate, care delimitează incinta balastierei pe laturile din vecinăta- tea zonelor mai sus amintite, având la exterior un aspect estetic plăcut, cu posibilităţi de îmbrăcare în vegetaţie, dimensiunile acestor panouri protejând atât vizual, cât şi din punct de vedere al poluării cu praf a zonei. 4.4. În cazul în care, datorită fenomenului de afuiere, se constată coborârea talvegului, administratorul balastierei va fi obligat să oprească exploatarea balastierei şi să asigure măsuri pentru stabilizarea taluzului sau a podului, pe chel- tuiala sa. 4.5. Pentru reducerea efectelor negative cauzate de fenomenul de afuiere care apare datorită exploatării neco- respunzătoare a balastierei sunt necesare lucrări de apă- rare care vor avea la bază studii şi proiecte legal aprobate. Se vor avea în vedere următoarele: • Pentru diminuarea fenomenului de afuiere, la pilele podului din amonte se prevăd praguri de fund. Acestea se proiectează pe toată lăţimea albiei, de la un mal la altul, având coronamentul mai ridicat către maluri decât spre firul apei, pentru a permite scurgerea apelor la niveluri mici. Coronamentul pragurilor de fund se va proiecta, în general, la nivelul fundului albiei proiectate. • Pentru a obţine rezultatele cele mai favorabile, ampla- sarea pragurilor de fund în curbe se va face astfel: primul, la începutul curbei, ultimul, la sfârşitul curbei, iar celelalte praguri de fund se aşază la distanţa de 1,5 x lăţimea albiei la fund. • Pentru a rezista acţiunii apelor, pragurile de fund se vor proiecta cu o încastrare în mal de 3-5 m, iar contra afuierii în aval se vor prevedea saltele de fascine pe o lun- gime de 3,2 h + 2 e, unde: h - afuierea locală considerată sub linia fundului apei, calculată ca diferenţă între adâncimea maximă probabilă după afuiere şi adâncimea normală în regim natural în secţiunea amonte; e - grosimea saltelei de fascine în funcţie de adân- cimea şi de viteza apei la debitul de calcul. • În cazul afuierilor puternice se vor asigura cu pal- planşe sau cu piloţi. Pentru prevenirea producerii afuierilor în jurul pilelor şi culeelor podurilor noi proiectate se folo- sesc, de regulă, praguri de fund din gabioane. • Lucrările de apărare au, în general, un caracter local, limitat la zonele din apropierea traseului căilor de comuni- caţie cu cursul de apă. Ele trebuie însă tratate astfel încât să se încadreze într-un plan general de amenajare privind întregul curs de apă. Lucrările vor fi prevăzute cu încastrări corespunzătoare în malurile stabile ale cursului de apă. • Lucrările de apărare a malurilor, îndeosebi în cazul albiilor înguste, au, totodată, şi rol de susţinere şi consoli- dare. • Gabioanele, ca elemente din plasă de sârmă, umplute cu piatră brută, se aplică la apărarea malurilor, în special la cursurile de apă unde bolovanii se pot extrage chiar din albie şi acolo unde fundul albiei este mobil şi, în general, peste tot unde se impune o lucrare cu caracter mai stabil, unde vitezele depăşesc 5 m/s şi unde, din cauza situaţiei şi caracterului cursului de apă, nu se pot executa lucrări din fascine, iar cele din zidărie pe fundaţii adânci ar fi prea costisitoare. • Gabioanele se pot folosi parţial şi la fundaţia unei lucrări expuse afuierii pentru preluarea eventualelor eroziuni şi tasări. • Lucrările de regularizare sau de apărare, care se pre- văd în jurul podurilor, nu trebuie să înrăutăţească condiţiile de scurgere a apelor pe sub pod şi nici să sporească vite- zele curentului până la valori ce ar putea produce afuierea infrastructurii podului. • Tot pentru apărarea malurilor se pot adopta diguri lon- gitudinale. Acestea, ca şi cele pentru dirijare din jurul podu- rilor, se vor racorda cu aripile sau cu sferturile de con ale podurilor, când culeele acestora au fundaţii de adâncime (piloţi, chesoane sau coloane). • Pentru a nu se produce erodarea digului la deversa- rea lui de către apele de viitură, taluzul dinspre mal va fi prevăzut cu o pantă mică. CAPITOLUL 5 Dispoziţii finale 5.1. Condiţiile din prezentele norme conţin prevederi minime obligatorii. 5.2. Prevederile din prezentele norme se referă la func- ţionarea exploatărilor de balast şi la măsuri generale pentru reducerea efectelor negative asupra drumurilor şi podurilor existente. 5.3. Pentru drumurile şi podurile noi, în calitate de obiective de utilitate publică, balastierele existente se vor reamplasa în interval de un an, pe cheltuiala proprietarului, pentru a nu periclita stabilitatea drumului şi a podului sau a nu produce modificări ale regimului apei din zonă. pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind proiecta- rea şi realizarea străzilor în localităţile urbane, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Bucureşti, 27 ianuarie 1998. Nr. 49. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu N O R M E T E H N I C E ANEXĂ privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane CAPITOLUL 1 Generalităţi 15.1. Prezentele norme tehnice se aplică tuturor drumuri- lor publice din interiorul localităţilor urbane, fiind elaborate în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 pri- vind regimul juridic al drumurilor. 15.2. Prin străzi, în înţelesul prezentelor norme tehnice, se înţelege drumurile publice din interiorul localităţilor, indi- ferent de denumire: stradă, cale, chei, splai, şosea, alee, fundătură, uliţă etc. 15.3. Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport de intensitatea traficului şi de funcţiile pe care le îndepli- nesc, astfel: - străzi de categoria I - magistrale; - străzi de categoria a II-a - de legătură; - străzi de categoria a III-a - colectoare; - străzi de categoria a IV-a - de folosinţă locală. 15.4. Funcţiile, dimensiunile şi modul de realizare a fie- cărei categorii de străzi sunt cele prevăzute în prezentele norme tehnice. 15.5. Încadrarea în categorii a străzilor din localităţile urbane se face de către consiliile judeţene sau locale, pe baza studiilor de dezvoltare şi organizare a traficului, potri- vit prezentelor norme tehnice. 15.6. Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păs- trează categoria funcţională din care fac parte, fiind consi- derate fără întrerupere în traversarea localităţilor, servind şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităţilor, precum şi lucrările de realizare, modernizare şi reparare a acestora se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare. 15.7. Sectoarele de drumuri naţionale, judeţene şi comu- nale, incluzând lucrări de artă şi amenajările aferente, situ- ate în intravilanul reşedinţelor de judeţ sau al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale. CAPITOLUL 2 Domenii de aplicare 2.1. Pentru străzile existente, condiţiile tehnice din pre- zentele norme trebuie respectate la repararea, reabilitarea sau modernizarea lor. CAPITOLUL 3 Prescripţii generale 3.1. Străzile din localităţile urbane au următoarele funcţii şi caracteristici: - străzile de categoria I - magistrale - asigură prelu- area fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest drum, având minimum 6 benzi de circu- laţie, inclusiv liniile de tramvai; - străzile de categoria a II-a - de legătură - asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit, având 4 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai; - străzile de categoria a III-a - colectoare - preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, având 2 benzi de circulaţie; - străzile de categoria a IV-a - de folosinţă locală - asigură accesul la locuinţe şi servicii curente sau ocazio- nale din zonele cu trafic foarte redus. 3.2. Zona străzilor din localităţile urbane include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, suprafeţele adiacente pentru parcaje, supra- feţele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor tre- buie asigurată prin şanţuri amenajate, cu dirijarea în afara zonelor de siguranţă a străzilor. 3.3. Zonele de siguranţă şi de protecţie a intravilanului localităţilor urbane se stabilesc prin studii de trafic şi prin documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. 3.4. Condiţiile tehnice de proiectare a străzilor din loca- lităţile urbane, precum şi capacităţile maxime de circulaţie sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2. 3.5. Proiectarea, sistematizarea şi realizarea străzilor din localităţile urbane se fac în corelare cu planul urbanistic general al localităţii, pe baza studiului de dezvoltare şi organizare a traficului, întocmit pentru o perioadă de per- spectivă de minimum 15 ani, cu respectarea normelor teh- nice în vigoare. 3.6. Prin sistematizarea reţelei stradale se va asigura ca drumurile naţionale să traverseze localitatea prin una sau cel puţin două străzi principale de circulaţie, în conformi- tate cu legislaţia în vigoare. 3.7. La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra stră- zilor din localităţile urbane se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de factorii economici, sociali şi de apărare, de conservarea şi protecţia mediului înconjurător, conform stu- diilor de impact, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinaţie, pre- cum şi de normele tehnice în vigoare, pentru adaptarea acestora la cerinţele persoanelor cu handicap şi ale celor de vârsta a treia, precum şi pentru amenajarea pistelor pentru biciclişti. 3.8. Desfiinţarea, lărgirea sau crearea de străzi noi în cadrul unor cvartaluri existente se pot face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România", în cazul drumurilor naţionale, prin hotărâre a consiliilor locale, în cazul străzilor, şi la propunerea consiliilor judeţene, în cazul drumurilor judeţene. 3.9. Documentaţiile tehnice privind proiectarea construc- ţiei, modernizarea şi reabilitarea străzilor din localităţile urbane se avizează de către administratorul acestora. 3.10. Îmbunătăţirea elementelor geometrice ale străzii se poate efectua, potrivit dispoziţiilor legale, prin corectări sau retrageri de garduri, fără demolări de clădiri, asigurându-se lăţimea minimă de trotuar. 3.11. Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenţă a unei străzi, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea executării construcţiei, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările. 3.12. În zonele protejate ale localităţilor se va urmări descurajarea sau interzicerea circulaţiei de tranzit, în condi- ţiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespun- zătoare, cu acordul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere. 3.13. În cadrul proiectelor de sistematizare a localităţilor urbane se va avea în vedere posibilitatea realizării unor monumente noi, precum şi punerea în valoare a monu- mentelor existente, lucrările destinate acestor scopuri efec- tuându-se cu avizul Ministerului Culturii. Se interzice realizarea de pieţe noi sau spaţii verzi în jurul obiectivelor social-culturale, prin demolarea unor construcţii existente. 3.14. Pentru drumurile de tranzit care ocolesc localităţile urbane, accesul spre aceste drumuri se realizează prin intersecţii amenajate corespunzător intensităţii traficului. 3.15. Pentru întocmirea studiilor de dezvoltare şi organi- zare a circulaţiei, consiliile locale împreună cu poliţia rutieră asigură recensământul periodic al traficului, potrivit normelor tehnice stabilite în acest scop. 3.16. Vitezele de circulaţie luate în considerare la proiec- tare, intensitatea şi natura traficului, precum şi organizarea circulaţiei, dispunerea şi amenajarea intersecţiilor se stabi- lesc cu respectarea prevederilor normelor în vigoare. 3.17. Dimensionarea numărului de benzi carosabile se face în funcţie de intensitatea şi caracteristicile traficului, cu respectarea capacităţilor maxime de circulaţie pe străzi, prevăzute în anexa nr. 2. 3.18. Adoptarea elementelor geometrice ale străzilor din localităţile urbane se face cu respectarea prevederilor normelor în vigoare şi sunt redate în anexa nr. 3. 3.19. Alinierea construcţiilor în lungul străzilor din cate- goriile I-III se face cu respectarea distanţelor maxime între fronturile acestora, prevăzute în anexa nr. 4. 3.20. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcţie de intensitatea şi de compoziţia traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice şi de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare. Alegerea tipului de structură rutieră se va face pe baza unor calcule tehnico-economice şi de rentabilitate, ţinând seama şi de lucrările de întreţinere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare. Perioada de perspectivă pentru dimensionarea structurii rutiere va fi de minimum 15 ani. 3.21. Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradări datorate fenomenului de îngheţ-dezgheţ se vor lua măsuri pentru sporirea rezistenţei structurii rutiere la acest fenomen. 3.22. Intersecţiile se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de categoria străzii şi de traficul rutier, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrări sunt în sarcina celor care au în administrare sau în proprietate strada pe care se desfăşoară traficul ce impune amenajarea sau modificarea intersecţiei. 3.23. La proiectarea intersecţiilor în mediul urban se va ţine seama de fluxurile circulaţiei, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de modul de dirijare a traficului, de condiţiile de vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei, cu respectarea normelor în vigoare. 3.24. Pentru circulaţia pietonilor în localităţile urbane se vor amenaja trotuare, cu o lăţime cuprinsă între 1,00 m şi 4,00 m, în funcţie de intensitatea circulaţiei pietonale şi de locul unde sunt amplasate, conform anexei nr. 5. Dacă este cazul, se pot amenaja piste pentru biciclişti, în confor- mitate cu prevederile normelor în vigoare, avându-se în vedere studiile efectuate de administraţiile locale şi planurile de urbanism local. 3.25. La traversarea străzilor din categoriile I şi II pot fi prevăzute refugii sau pasaje pietonale denivelate. 3.26. Realizarea şi amplasarea în zona străzilor a orică- rei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se fac cu res- pectarea legislaţiei în vigoare. 3.27. Deţinătorii construcţiilor sau instalaţiilor acceptate sunt obligaţi să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, muta- rea sau modificarea acestora, avându-se în vedere corela- rea cu cota părţii carosabile a străzii, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, între- ţinerea sau exploatarea străzii. 3.28. Consiliile locale sunt obligate să-i înştiinţeze pe deţinători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează: - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea sau modificarea, pentru construcţiile autorizate cu caracter definitiv; - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor, în cazul construcţiilor acceptate cu caracter provizoriu. 3.29. Deţinătorii de construcţii amplasate în zona străzi- lor sunt obligaţi să execute revizia periodică şi repararea acestora pentru a se asigura estetica, protejarea străzii şi siguranţa circulaţiei. 3.30. Liniile noi de tramvai se amplasează pe baza unor studii tehnice. În cazul amplasării acestora pe partea carosabilă a străzii, la nivelul ei se vor amenaja obligatoriu staţii de tramvai cu refugii pentru pietoni, profilul caracteris- tic al străzii modificându-se în conformitate cu normele în vigoare. 3.31. Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu poliţia rutieră au obligaţia de a reglementa parcarea şi staţionarea pe străzi a vehiculelor. 3.32. Parcarea autovehiculelor se admite, de regulă, în zone special amenajate, în afara benzilor de circulaţie şi a trotuarelor, amplasate de comun acord cu poliţia rutieră. CAPITOLUL 4 Dispoziţii finale 4.1. Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. 4.2. Condiţiile din prezentele norme tehnice conţin pre- vederi minime obligatorii. 4.3. Referinţe: Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. ANEXA Nr. 1 la norme Intensitatea Partea Distanţa mi Viteza traficului în carosabilă (
48. m)normală dintre crt. străzii (km/oră) (vehicul-etalon) Nr. de Lăţimea Lăţimea Relaţii dreapta nimă intersecţii ivel (
49. m)Organizarea circulaţiei Relaţii şi a intersecţiilor numai dreapta 1. Stradă de 60 Foarte intensă 6 3,50 21 800 200
50. a)liniile de tramvai se categoria I - peste 600 şi amplasează în limita - magistrală intensă - părţii carosabile a 360-600 străzii, încadrate în numărul benzilor
51. b)intersecţiile foarte soli- citate se amenajează Condiţii tehnice de proiectare a străzilor din localităţile urbane Nr. Categoria de proiectare autoturisme (oră şi bandă) benzi banzii (
52. m)carosabilă (
53. m)la acelaşi n stânga- denivelat
54. c)intersecţiile la nivel cu circulaţia dirijată cu semafoare
55. d)staţionările pe benzile de circulaţie curentă sunt interzise 2. Stradă de 50-60 Intensă - 4 3,50 14 500 100-
56. a)liniile de tramvai se categoria 360-600 150 amplasează în limita a II-a - de părţii carosabile a stră- legătură zii, încadrate în numă- rul benzilor
57. b)intersecţiile la nivel au circulaţia dirijată de semafoare
58. c)staţionările pe benzile de circulaţie curentă sunt interzise
59. d)în condiţii deosebite de desfăşurare a tra- seului străzii (teren accidentat, zone locu- ite) se poate reduce viteza de proiectare pe sector până la 35 km/oră 3. Stradă de 40-50 Medie - 2 3-3,50 6-7 200 50 în condiţii deosebite categoria 160-360 de desfăşurare a tra- a III-a - seului străzii (teren colectoare accidentat, zone locu- ite) se poate reduce viteza de proiectare pe sector până la 25 km/oră 4. Stradă de 25 Redusă - 1 3-3,50 3-3,50 Sub
60. a)străzile pot fi prevă- categoria 30-160 şi 100 zute cu platforme de a IV-a - de foarte redusă încrucişare şi bucle de folosinţă locală - sub 30 întoarcere şi au, de regulă, trotuar de 1,00 m
61. b)se va interzice traficul mijloacelor de trans- port în comun pe această categorie de străzi C A P A C I T Ă Ţ I L E M A X I M E D E C I R C U L A Ţ I E A L E S T R Ă Z I L O R S I T U A T E Î N P A L I E R Ş I A L I N I A M E N T ANEXA Nr. 2 la norme (autoturisme-vehicule-etalon/oră) Nr. benzilor Distanţa dintre Viteza de proiectare (km/oră) de circulaţie intersecţii (
62. m)60 50-60 40-50 25 A. Circulaţia în regim normal şi flux continuu (undă verde, intersecţii denivelate) 6 benzi - 5.000 - - - 4 benzi - 3.500 3.800 - - B. Circulaţia în regim normal şi flux discontinuu (cu treceri alternative în intersecţii) 6 benzi 800 2.800 - - - 4 benzi 800 2.000 2.200 - - 500 1.500 1.800 - - 2 benzi 500 - 1.000 1.200 - 300 - 700 900 - 200 - 600 800 - 1 bandă 100 - - - 350 ANEXA Nr. 3
63. a)la norme P R O F I L U R I C A R A C T E R I S T I C E D E S T R Ă Z I A. Străzi de categoria I - magistrale - cu minimum 6 benzi de circulaţie ANEXA Nr. 3
64. b)la norme B. Străzi de categoria a II-a - de legătură - cu 4 benzi de circulaţie ANEXA Nr. 3
65. c)la norme C. Străzi de categoria a III-a - colectoare - cu 2 benzi de circulaţie D. Străzi de categoria a IV-a - de deservire locală - cu o singură bandă de circulaţie ANEXA Nr. 4 la norme DISTANŢELE DINTRE FRONTURILE CONSTRUCŢIILOR SITUATE PE PĂRŢILE LATERALE ALE STRĂZII Nr. benzilor Condiţiile Distanţele dintre de circulaţie curentă de amenajare fronturile construcţiilor (
66. m)(ambele sensuri) a străzilor (vezi nota) - şase benzi Cu sau fără linie de tramvai, 35 cu pomi şi stâlpi la marginea trotuarului - patru benzi Cu sau fără linie de tramvai, 25 cu pomi şi stâlpi la marginea trotuarului - două benzi Cu pomi şi stâlpi şi cu reţele 14-16, în funcţie de lăţimea trotuarelor subterane numeroase - două benzi Fără pomi 9-13, în funcţie de lăţimea carosabilă a trotuarelor Notă: Distanţele dintre fronturile construcţiilor se reduc, în cazul în care sunt prevăzute trotuare cu lăţimi mai mici decât cele stabilite în mod curent, şi se majorează atunci când se prevăd zone verzi mediane, refugii pentru pietoni, amenajări pentru intersecţii şi pentru asigurarea vizibilităţii, precum şi în cazul terenului accidentat, în vederea reducerii volumelor de terasamente, al zidurilor de sprijin şi al soclurilor clădirilor. Distanţa dintre fronturile clădirilor de locuit, altele decât cele amplasate pe străzile de categoria I şi a II-a, va fi de 28 m, pentru clădirile cu 11 niveluri (P + 10), şi de 13 m, pentru cele cu 5 niveluri (P + 4), respectiv 16 m, pentru străzile cu două benzi de circulaţie şi trotuare de 3 m. ANEXA Nr. 5 la norme P R O F I L U R I C A R A C T E R I S T I C E D E S T R Ă Z I Capacităţi de circulaţie (pietoni/oră) Lăţimea trotuarului (
67. m)Trotuar lângă locuinţe Trotuar lângă magazine Alee în zona de parc 1,00 800 700 600 1,50 1.600 1.400 1.200 2,25 2.400 2.100 1.800 3,00 3.200 2.800 2.400 4,00 4.000 3.500 3.000 MINISTERUL TRANSPORTURILOR O R D I N pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind proiecta- rea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, anexă la pre- zentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. Bucureşti, 27 ianuarie 1998. Nr. 50. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu ANEXĂ NORME TEHNICE privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale CAPITOLUL 1 Generalităţi 1.1. Prezentele norme tehnice se aplică tuturor drumuri- lor publice din interiorul localităţilor rurale, fiind elaborate în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2. Prin străzi, în sensul prezentelor norme tehnice, se înţelege drumurile publice din interiorul localităţilor, indife- rent de denumire: stradă, cale, chei, splai, şosea, alee, fundătură, uliţă etc. 1.3. Străzile din localităţile rurale se clasifică în raport cu intensitatea traficului şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc, astfel: - străzi principale; - străzi secundare. 1.4. Funcţiile, dimensiunile şi modul de realizare a fie- cărei categorii de străzi sunt cele prevăzute în prezentele norme tehnice. 1.5. Încadrarea în categorii a străzilor din localităţile rurale se face de către consiliile locale, pe baza studiilor de dezvoltare şi organizare a traficului, potrivit prezentelor norme tehnice. 1.6. Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păs- trează categoria funcţională din care fac parte, fiind consi- derate fără întrerupere în traversarea localităţilor, servind şi ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităţilor, precum şi lucrările de realizare, modernizare şi reparare a acestora se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare. CAPITOLUL 2 Domeniul de aplicare 2.1. Pentru străzile existente, condiţiile tehnice din pre- zentele norme tehnice trebuie respectate la repararea, re- abilitarea sau modernizarea acestora. CAPITOLUL 3 Prescripţii generale 3.1. Străzile din localităţile rurale au următoarele funcţii şi caracteristici: - străzi principale - cu două benzi de circulaţie pen- tru trafic în dublu sens; - străzi secundare - cu o singură bandă de circulaţie pentru trafic de intensitate redusă. 3.2. Zona străzilor din localităţile rurale include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile, rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, suprafeţele adiacente pentru parcaje, supra- feţele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor tre- buie asigurată prin şanţuri amenajate, cu dirijarea în afara zonelor de siguranţă a drumurilor. 3.3. Zonele de siguranţă şi de protecţie a intravilanului localităţilor rurale se stabilesc prin studii de trafic şi prin documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului. 3.4. La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra stră- zilor din localităţile rurale se va ţine seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa cir- culaţiei, de factorii economici, sociali şi de apărare, de con- servarea şi protecţia mediului înconjurător, conform studiilor de impact, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinaţie, pre- cum şi de normele tehnice în vigoare pentru adaptarea acestora la cerinţele persoanelor cu handicap şi ale celor de vârsta a treia, precum şi pentru amenajarea pistelor pentru biciclişti. 3.5. Documentaţiile tehnice privind proiectarea construc- ţiei, modernizării şi reabilitării străzilor din localităţile rurale se avizează de către administratorul acestora. 3.6. Îmbunătăţirea elementelor geometrice ale străzii se poate efectua, potrivit dispoziţiilor legale, prin corectări sau retrageri de garduri, fără demolări de clădiri, asigurându-se lăţimea minimă pentru trotuar. 3.7. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcţie de intensitatea şi de compoziţia traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice şi de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare. Alegerea tipului de structură rutieră se va face pe baza unor calcule tehnico-economice şi de rentabilitate, ţinând seama şi de lucrările de întreţinere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare. Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate dagradări datorate fenomenului de îngheţ-dezgheţ se vor lua măsuri pentru sporirea rezistenţei structurii rutiere la acest fenomen. 3.8. Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistenţă a unei străzi, se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea executării construcţiei, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările. 3.9. În zonele protejate ale localităţilor se va urmări descurajarea sau interzicerea circulaţiei de tranzit, în condi- ţiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespun- zătoare, cu acordul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere. 3.10. În cadrul proiectelor de sistematizare a localităţilor rurale se va avea în vedere posibilitatea realizării unor monumente noi, precum şi punerea în valoare a monu- mentelor existente, lucrările destinate acestor scopuri efec- tuându-se cu avizul Ministerului Culturii. Se interzice realizarea de pieţe noi sau spaţii verzi în jurul obiectivelor social-culturale, prin demolarea unor construcţii existente. 3.11. Pentru întocmirea studiilor de dezvoltare şi organi- zare a circulaţiei, consiliile locale împreună cu poliţia rutieră asigură recensământul periodic al traficului, potrivit normelor tehnice stabilite în acest scop. 3.12. Vitezele de circulaţie luate în considerare la pro- iectarea, intensitatea şi natura traficului, precum şi organi- zarea circulaţiei, dispunerea şi amenajarea intersecţiilor se stabilesc cu respectarea prevederilor normelor tehnice în vigoare. 3.13. Proiectarea şi realizarea intersecţiilor se fac în corelare cu planul urbanistic general al localităţii, pe baza studiului de dezvoltare şi organizare a circulaţiei, întocmit pentru o perioadă de perspectivă de minimum 15 ani. 3.14. Adoptarea elementelor geometrice ale străzilor din localităţile rurale se face cu respectarea prevederilor nor- melor tehnice în vigoare. 3.15. Intersecţiile se realizează denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de categoria străzii şi de traficul rutier, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. 3.16. La proiectarea intersecţiilor în mediul rural se va ţine seama de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de modul de dirijare a traficului, de condiţiile de vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. 3.17. Amenajarea intersecţiilor la acelaşi nivel între două sau mai multe străzi în localităţile rurale se face cu asigu- rarea priorităţii pentru circulaţia care se desfăşoară pe strada de categorie superioară. 3.18. Profilurile caracteristice ale străzilor în localităţi rurale se vor realiza conform anexei. Dacă este cazul, se pot amenaja piste pentru biciclişti, în conformitate cu pre- vederile normelor tehnice, avându-se în vedere studiile efectuate de administraţiile locale şi planurile de urbanism locale. 3.19. Realizarea şi amplasarea în zona străzilor a orică- rei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se fac cu res- pectarea legislaţiei în vigoare. 3.20. Deţinătorii construcţiilor sau instalaţiilor acceptate sunt obligaţi să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, muta- rea sau modificarea acestora, avându-se în vedere corela- rea cu cota părţii carosabile a străzii, dacă aceste operaţiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, între- ţinerea sau exploatarea străzii. 3.21. Consiliile locale sunt obligate să-i înştiinţeze pe deţinători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează: - cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea sau modificarea, pentru construcţiile autorizate cu caracter definitiv; - cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor, în cazul construcţiilor acceptate cu caracter provizoriu. 3.22. Deţinătorii de construcţii amplasate în zona străzi- lor sunt obligaţi să execute revizia periodică şi repararea acestora pentru a se asigura estetica, protejarea străzii şi siguranţa circulaţiei. 3.23. Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu poliţia rutieră au obligaţia de a reglementa parcarea şi staţionarea pe străzi a vehiculelor. 3.24. Parcarea autovehiculelor se admite, de regulă, în zone special amenajate, în afara benzilor de circulaţie şi a trotuarelor, amplasate de comun acord cu poliţia rutieră. CAPITOLUL 4 Dispoziţii finale 4.1. Anexa face parte integrantă din prezentele norme tehnice. 4.2. Condiţiile din prezentele norme tehnice sunt preve- deri minime obligatorii. 4.3. Referinţe: Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. ANEXĂ STRĂZI ÎN LOCALITĂŢI RURALE 1. Străzi principale 2. Străzi secundare Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro. Copyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții | Acasă | Despre Proiect | Facilități Oferite | Legături Utile ×Inchide Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect. Inchide mesajul de atentionare ×Inchide Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect! Ce browser sa aleg? Google Chrome Descarca Browser Mozilla Firefox Descarca Browser Descarca Browser Apple Safari Descarca Browser De ce sa actualizez browserul? Browserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate. Aceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web. Inchide mesajul de atentionare