HOTARARE 147 26/01/1952 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Articolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Articolul 5Articolul 6Articolul 7Articolul 8Articolul 9Articolul 10Articolul 11Articolul 12Articolul 13Articolul 14Articolul 15Articolul 16Articolul 17Articolul 18Articolul 19Articolul 20Articolul 21Articolul 22 Reveniti in topul paginii Forma printabilă HOTĂRÂRE nr. 147 din 26 ianuarie 1952a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuriEMITENT CONSILIUL DE MINIŞTRI Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 7 din 26 ianuarie 1952 În faţa statului nostru sta sarcina infaptuirii unei noi reforme băneşti, în scopul intaririi puterii de cumpărare a leului, ridicării cursului sau extern, creşterii salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor şi îmbunătăţirii aprovizionarii celor ce muncesc.În cei 4 ani şi jumătate care au trecut de la reforma bănească din 1947, în ţara noastră s-au produs schimbări fundamentale. La sfîrşitul anului 1947 au fost inlaturati din guvern reprezentanţii burgheziei şi lichidată monarhia. Întreaga putere politica a fost preluată de clasa muncitoare, aliata cu taranimea muncitoare.La 11 Iunie 1948 principalele întreprinderi industriale, de transporturi, precum şi băncile au fost naţionalizate, devenind proprietate socialistă de stat, trecandu-se apoi la conducerea planificata a economiei naţionale. Primele planuri economice de stat ale Republicii Populare Române pe anii 1949 şi 1950 au fost depăşite, ceea ce a înlesnit trecerea la elaborarea şi înfăptuirea primului nostru plan cincinal, plan de construire a bazei economice a socialismului în ţara noastră şi a planului de electrificare de 10 ani.Datorită eforturilor eroice depuse de către clasa muncitoare şi de către toţi oamenii muncii din ţara noastră, planul primului an al planului cincinal a fost de asemenea depăşit. În industrie nivelul de producţie atins în anul 1950 a fost depăşit cu 28% în 1951. În agricultura recoltele anului 1951 au depăşit cu peste 20% pe cele ale anului 1950, intrecandu-se pentru prima oara nivelul din 1938. În cursul îndeplinirii cu succes a planurilor anuale pe 1949 şi 1950 şi a primului an al planului cincinal s-au reconstruit numeroase întreprinderi vechi şi s-au construit noi întreprinderi socialiste; volumul investiţiilor din 1951 este de doua ori mai mare faţă de cel din 1949.Productivitatea muncii în industrie creşte din an în an, atingandu-se în 1951, 110% faţă de anul 1950. S-au obţinut rezultate pozitive în domeniul reducerii preţului de cost al produselor industriale. Somajul, care în timpul regimului burghezo-mosieresc a adus muncitorimii din ţara noastră crunta mizerie, suferinţe grele şi nesiguranta zilei de maine, a fost lichidat pentru totdeauna.În agricultura s-au înfiinţat câteva sute de gospodării de stat, s-a creat o reţea puternica de aproape 200 staţiuni de maşini şi tractoare, s-au constituit peste 1.000 de gospodării agricole colective, pasindu-se astfel la transformarea socialistă a agriculturii.Sectorul socialist al economiei care în 1947 nu exista încă, este acum complet predominant în industrie (95%) şi transporturi (85%). El deţine o parte importanţa în agricultura (12,6% din pământul cultivabil, 85% din păduri), precum şi în comerţ (76%). Comerţul exterior a devenit monopol de stat.Sistemul financiar şi de credit a fost pus în slujba statului de democratie populara. Partea precumpanitoare a bugetului de stat (două treimi) se bazează pe acumularile sectorului socialist al economiei, spre deosebire de trecut, cînd veniturile statului, în proporţie covarsitoare constituiau o povara suportată de oamenii muncii sub forma unor impozite ridicate - directe şi mai ales indirecte. Cheltuielile bugetare, spre deosebire de trecut, nu sînt cheltuieli de întreţinere a unui aparat poliţienesc de reprimare şi asuprire a celor ce muncesc, ci cheltuieli de finanţare a industrializarii, a reconstruirii socialiste a tarii, a dezvoltării culturii şi ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. În economie se intareste tot mai mult controlul prin leu.Succese de seama s-au realizat în domeniul dezvoltării culturii socialiste. Statul cheltuieste anual mijloace însemnate pentru crearea de noi aşezăminte de învăţămînt, ştiinţa şi arta, pentru lărgirea reţelei de case de odihnă, sanatorii, crese şi spitale.Succesele obţinute deschid în faţa tarii noastre noi posibilităţi de dezvoltare economică şi culturală, cat şi de satisfacere în măsura tot mai mare a nevoilor celor ce muncesc.Aceste succese au devenit posibile datorită ajutorului fratesc al Uniunii Sovietice, colaborării economice din ce în ce mai strânse a tarii noastre cu Uniunea Sovietica şi ţările de democratie populara. Ele sînt rodul eforturilor eroice ale oamenilor muncii din ţara noastră şi îndeosebi ale clasei muncitoare, în frunte cu forta conducatoare şi calauzitoare a Republicii Populare Române - Partidul Muncitoresc Roman.Pe lîngă aceste realizari se constata însă ca în perioada 1947 - 1951 s-au manifestat şi anumite fenomene care franeaza dezvoltarea economică a tarii.Statul de democratie populara a avut de luptat împotriva haosului economic şi financiar, împotriva deficitelor bugetare cronice, inflaţiei, speculei şi bursei negre, moştenire a regimului capitalisto-mosieresc, a dominatiei capitalistilor români şi străini şi urmare a criminalului război antisovietic în care a fost aruncata ţara de tradatorii şi calaii poporului român, Antonescu, Maniu, Bratianu.Reforma bănească din anul 1947 a pus capăt inflaţiei, a expropriat mari fonduri acumulate de burghezie, contribuind la insanatosirea vieţii economice a tarii noastre. Încercările claselor exploatatoare de a submina reforma bănească din 1947 au fost infrante cu hotărîre de către clasa muncitoare.În perioada ce s-a scurs după reforma bănească din 1947, speculantii şi alte elemente capitaliste de la oraşe şi sate, agenţii de tot felul ai imperialismului american şi englez au dus o munca de subminare a puterii leului şi de dezorganizare a circulaţiei mărfurilor între oraş şi sat.Elementele capitaliste de la oraşe şi sate manevreaza cu mărfurile alimentare de larg consum pe care le deţin în mari cantităţi, dar nu le scot pe piaţa decât în parte, făcînd specula şi umfland preţurile.Preţul produselor agricole a crescut pe piaţa neorganizata de peste trei ori faţă de 1947, în timp ce preţurile mărfurile industriale cerute de ţărani au rămas aproape la acelaşi nivel. Aceasta duce la slabirea schimbului între oraş şi sat, temelia economică a aliantei între clasa muncitoare şi taranimea muncitoare.Creşterea industriei şi dezvoltarea oraşelor duc la o cerere tot mai mare de produse agricole. În acelaşi timp înfăptuirea reformei agrare care a dat ţărănimii muncitoare peste un milion hectare pămînt, sprijinirea de către stat a ţărănimii muncitoare prin credite şi avansuri, anularea unor datorii ale ţărănimii către stat, îngrădirea de către stat a exploatării chiaburesti, numeroase avantaje acordate ţărănimii muncitoare - toate acestea au dus după sine creşterea veniturilor şi un surplus de produse agricole-marfa, în gospodariilor taranesti.Cu toate serioasele avantaje pe care le-a adus ţărănimii statul de democratie populara, piaţa n-a fost suficient aprovizionata cu produse agricole trebuincioase consumului şi producţiei industriale. Agricultura în ansamblul ei a rămas în urma faţă de ritmul ridicat de dezvoltare a industriei şi construcţiilor. Datorită nivelului coborat al colectarilor de produse agricole şi muncii nesatisfacatoare a organelor de colectare - statul nu a putut concentra în mâinile sale cantităţi suficiente de produse agricole pentru a asigura complet aprovizionarea pe bază de cartela şi pentru a putea exercita influenţa necesară asupra preţurilor pe piaţa neorganizata.Datorită cauzelor arătate mai sus, normele de aprovizionare stabilite pe cartele nu se îndeplinesc integral pentru unele produse, iar muncitorii şi funcţionarii sînt obligaţi sa cheltuiasca o buna parte din salariul lor pentru a cumpara mărfuri agricole, alimentare, la preţuri de specula.Elementele capitaliste din oraşe şi sate, chiaburimea şi speculantii se imbogatesc pe socoteala clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare. Concentrand astfel în aceleaşi mâini fonduri băneşti însemnate şi mari cantităţi de mărfuri de consum, exercita presiuni asupra pietii, incercand sa loveasca economiceste şi politiceste în regimul de democratie populara.Insuficienta folosire a parghiilor impozitelor şi colectarilor pentru îngrădirea creşterii elementelor capitaliste la sate, a ingaduit chiaburimii sa profite de pe urma măsurilor luate de regimul de democratie populara în vederea sprijinirii ţărănimii muncitoare.În unele ramuri ale economiei naţionale s-au manifestat serioase lipsuri organizatorice; nu s-a dus cu destula perseverenta lupta pentru continua ridicare a productivitatii muncii, reducerea preţului de cost, raţională întrebuinţare a mijloacelor băneşti şi un regim strict de economii.Proasta calitate a semnelor băneşti, circulaţia unor semne băneşti ce s-au păstrat încă din timpul monarhiei rasturnate de poporul nostru, sau a altor semne băneşti cu efigii necorespunzătoare noului caracter al statului nostru, numeroase falsificări de bani organizate îndeosebi de dusmanii din afară ai Republicii Populare Române, au contribuit şi ele la slabirea circulaţiei băneşti în ţara.Toate acestea au provocat o oarecare creştere peste normal a volumului de semne băneşti aflate în circulaţie şi slabirea puterii de cumpărare a leului.Deficientele existente fac necesară aplicarea unei reforme băneşti menite sa pună în circulaţie bani noi, cu putere de cumpărare mult mai mare, care vor înlocui banii vechi cu o putere de cumpărare mai mica.Aceasta reforma bănească:- va întări cursul leului ridicand conţinutul lui în aur;- va stabili cursul leului pe bază de rubla sovietica, ceea ce înseamnă stabilirea cursului banilor nostri pe baza valutei celei mai stabile din lume, valuta U.R.S.S., ţara cu care avem cele mai strânse legături economice şi de la care primim cel mai mare sprijin, şi nu pe baza dolarului, de care era înainte legat cursul leului şi care este o valuta nestabila, inflationista, lovită de criza, valuta a carei putere de cumpărare este în continua scădere.Reforma bănească se va infaptui pe baza următoarelor principii:Schimbul banilor în circulaţie în numerar se va face diferenţiat; sumele mai mici vor fi preschimbate în condiţiuni mai avantajoase.Cu prilejul aplicării reformei băneşti, salariile muncitorilor şi funcţionarilor precum şi veniturile taranilor ce vor proveni din colectari şi achiziţii, făcute de organele de stat şi cooperatie, precum şi alte venituri din munca ale populaţiei, vor fi menţinute la acelaşi nivel şi vor fi plătite în bani noi pe bază de 20 lei vechi pentru un leu nou ţinînd seama de noul nivel de preţuri.Depunerile la casele de economii vor fi recalculate în condiţiuni mai avantajoase decât preschimbarea numerarului, această măsură avînd ca scop favorizarea micilor depunatori, oameni ai muncii şi, de asemenea, stimularea depunerilor la casele de economii.Reforma bănească, pusă în aplicare în ţara noastră pe baza principiilor expuse mai sus este diametral opusă "reformelor băneşti" din ţările capitaliste. În S.U.A. finanţarea pregătirilor de război împotriva U.R.S.S. şi ţărilor de democratie populara duce la devalorizarea accelerata a dolarului şi creşterea mizeriei poporului muncitor. În Anglia, în Septembrie 1949 s-a făcut deja o devalorizare a lirei sterline faţă de dolar, care a adus noi lipsuri celor ce muncesc, creşterea somajului şi înseamnă o tot mai mare aservire a Britaniei faţă de S.U.A. Şi mai grava este starea în semicoloniile americane şi engleze. Astfel, în Iugoslavia banda de spioni şi asasini a lui Tito-Rankovici a infaptuit de curând o devalorizare a dinarului, scăzând cursul anterior al dinarului faţă de dolar de şase ori, ceea ce demonstreaza încă odată falimentul economiei Iugoslaviei şi înseamnă noi suferinţe ingrozitoare pentru popoarele Iugoslaviei robite imperialistilor americani de către clica fascista de la Belgrad.În opoziţie cu ceea ce se petrece în ţările capitaliste unde cursa inarmarilor duce la inflaţie, la devalorizare, care înseamnă intensificarea exploatării celor ce muncesc, a somajului şi a lipsurilor pentru populaţia muncitoare, - reforma bănească ce se înfăptuieşte în Republica Populara Română va ridica cursul banilor nostri faţă de celelalte valute, va întări puterea lor de cumpărare, va servi avantului economiei noastre pe drumul construirii socialismului, ridicand nivelul de trai al oamenilor muncii.Condiţiunile schimbului lovesc în elementele capitaliste de la oraşe şi sate, - îndeosebi chiaburimea, - care prin specula au contribuit la creşterea preţurilor produselor agricole alimentare pe piaţa neorganizata şi a ingreuiat şi sabotat realizarea planurilor de colectari şi de achiziţii a produselor agricole. Ei vor trebui, cu prilejul reformei băneşti, sa restituie statului celor ce muncesc ceea ce au acumulat pe cai ilegale.Odată cu reforma bănească se vor reduce preţurile comerciale la o serie de mărfuri importante de larg consum, cum sînt: painea, carnea, zahărul, pastele fainoase, preparatele din carne, produsele zaharoase, vinuri, sare, tesaturi, confectiuni şi tricotaje, tigari şi alte mărfuri - reduceri care creează populaţiei însemnate foloase materiale.În acest fel, drept rezultat al reformei băneşti şi al reducerii preţurilor comerciale mai sus arătate, poporul va primi, în locul leului aflat în circulaţie, cu o putere de cumpărare scăzută, un leu nou - cu o putere de cumpărare simtitor mai mare.Unele sacrificii necesare în momentul schimbului pe care le vor face paturile muncitoare ale populaţiei vor fi cu prisosinta compensate de avantaje materiale rezultate din reducerea preţurilor şi din toate urmările reformei băneşti.După înfăptuirea reformei băneşti o buna parte din mărfurile de larg consum (pâine, petrol, tigari, chibrituri s.a.) vor avea preţuri, exprimate în subdiviziuni de leu - în bani. Leii noi şi banii noi vor avea o putere de cumpărare mult sporită. Acest lucru impune oamenilor muncii o grija deosebită în cheltuirea veniturilor lor, ei avînd îndatorirea pe de o parte de a întrebuinţa banii cu chibzuinta şi economie, iar pe de altă parte de a veghea ca elementele speculative sa nu submineze noii nostri bani sanatosi şi puternici.Dar înfăptuirea reformei băneşti, prelevarea acumularilor băneşti ilegale nu rezolva de la sine, în condiţiunile menţinerii sistemului de aprovizionare pe cartela, lipsurile şi greutatile în aprovizionarea populaţiei muncitoare.Sistemul de aprovizionare pe bază de cartela şi existenta mai multor preţuri pentru acelaşi produs reprezintă în Republica Populara Română o măsura vremelnic necesară, care arata ca în ţara noastră mai exista greutăţi în domeniul producţiei şi repartiţiei mărfurilor de larg consum, greutăţi ce nu au fost încă inlaturate.Punerea de ordine în circulaţia bănească, creşterea producţiei de mărfuri de larg consum şi concentrarea lor în mâinile statului în cantităţi îndestulătoare pentru aprovizionarea populaţiei şi pentru exercitarea influentei necesare asupra preţurilor pietii neorganizate, vor face posibile într-un viitor apropiat noi reduceri de preţuri comerciale, desfiinţarea regimului de aprovizionare pe bază de cartele şi trecerea la preţuri comerciale unice, ceea ce va insemna o noua ridicare a salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor, cat şi a veniturilor ţărănimii muncitoare.Pentru realizarea acestor sarcini însemnate, sînt necesare o seama de condiţii:- mărirea producţiei industriale a bunurilor de larg consum atît la întreprinderile de importanţa republicană, la întreprinderile locale, subordonate Sfaturilor Populare, precum şi la întreprinderile cooperaţiei meşteşugăreşti;- mărirea producţiei-marfa în agricultura, atît la gospodăriile de stat, gospodăriile colective, intovarasirile de lucrare în comun a pămîntului, cat şi la gospodăriile individuale ale taranilor muncitori;- lupta consecventa pentru mărirea continua a productivitatii muncii în industrie şi agricultura;- lupta consecventa pentru reducerea preţului de cost şi, drept urmare, a preţurilor de vânzare;- lupta hotărâtă pentru realizarea regimului de severe economii în întreaga economie naţionala precum şi la organele de administraţie;- un control riguros asupra cheltuirii fondului de salarii;- concentrarea în mâinile statului de resurse de mărfuri suficiente pentru asigurarea aprovizionarii fără cartele a populaţiei şi pentru a acţiona în sens regulator asupra pieţei neorganizate;- întărirea legăturii de producţie şi de comerţ între oraş şi sat, temelia economică a aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, prin îndreptarea raportului dintre preţurilor mărfurilor agricole şi ale celor industriale;- controlul respectării termenelor de plată a impozitelor şi taxelor datorate statului şi al îndeplinirii obligaţiilor de colectari;- întărirea disciplinii financiare şi de plan.Sistemul banesc al statului democraţiei populare se întemeiază pe întreaga bogatie şi putere a economiei tarii, pe volumul crescand al mărfurilor produse, pe industria şi agricultura sa în dezvoltare şi devine cu atît mai puternic cu cat forta economică a statului sporeşte.Ca şi anul 1947, în anul 1952, ne bucuram de marele ajutor al Uniunii Sovietice prin acordurile economice anuale şi de lungă durata, prin ajutorul tehnic şi ştiinţific, prin dezvoltarea colaborării economice în cadrul Sovromurilor şi în mai multe alte forme.Ridicarea conţinutului în aur a leului corespunde dezvoltării economiei noastre naţionale, ridicării potenţialului sau de producţie, perspectivelor sale de viitor.Reforma bănească se face în primul rând în folosul clasei muncitoare, deoarece:- este o noua lovitura puternica data poziţiilor claselor exploatatoare şi o măsura de ingradire a chiaburimii şi speculantilor din oraş;- înseamnă creşterea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor;- serveşte opera de industrializare socialistă a tarii.Reforma bănească se face, de asemenea, în folosul ţărănimii muncitoare, deoarece:- îi pune la dispoziţie bani puternici, cu putere sporită de cumpărare, care vor ridica valoarea veniturilor realizate de taranimea muncitoare;- lovind în chiaburii speculanti, reforma bănească loveste în exploatatorii crunti ai taranilor muncitori şi ajuta taranimea muncitoare în lupta de ingradire a exploatării chiaburesti;- taranimea muncitoare va beneficia în egala măsura cu muncitorii de la oraşe, de reducerea preţurilor comerciale la bunurile de larg consum.Reforma bănească se face în interesul intaririi aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare; ea loveste în dusmanul comun - exploatatorii capitalisti, şi pune la dispoziţia oamenilor muncii de la oraşe şi sate bani mai puternici, care vor ajuta la dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat.Reforma bănească din 1952 este menita sa ridice importanţa şi rolul banilor în economia naţionala, contribuind la industrializarea socialistă a tarii, la reconstructia socialistă a agriculturii şi mecanizarea ei, la întărirea legăturii dintre industrie şi agricultura, mărirea volumului schimbului dintre oraş şi sat, ridicarea puterii de cumpărare a leului, aprovizionarea mai buna şi mai ieftina a oamenilor muncii cu cele necesare traiului, ridicarea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor, precum şi a veniturilor ţărănimii muncitoare.Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman hotărăsc:I. Reforma bănească + Articolul 1Cu începere din 28 Ianuarie 1952 se pun în circulaţie bani noi, model 1952 şi anume:
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.