← România

ORDIN 4321 29/08/2001 - Portal Legislativ

ORDIN 4321 29/08/2001 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Articolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Anexa 1Anexa 2Anexa 3 SCHEMA DE EVALUAREArticolul ARTA ACTORULUIAnexa 1 Reveniti in topul paginii Forma printabilă ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002EMITENT MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 17 aprilie 2002 Ministrul educatiei şi cercetării,în baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea şi functionarea Ministerului Educatiei şi Cercetarii, cu modificările şi completările ulterioare,emite următorul ordin: + Articolul 1Se aprobă Lista disciplinelor la care se sustine examenul de bacalaureat pentru probele d),

  1. e)şi f), menţionate în Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat în sesiunile anului 2002. Lista este prevăzută în anexa nr. 1 şi anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 2Se aprobă programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2002, prevăzute în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 3Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 4Directia generală pentru invatamant preuniversitar, Directia generală pentru invatamant în limbile minoritatilor naţionale, Directia generală pentru coordonarea învăţământului superior, Serviciul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucureşti, şi conducerile liceelor vor aduce la indeplinire prezentul ordin.Ministrul educatiei şi cercetării,Ecaterina Andronescu + Anexa 1LISTA DISCIPLINELORla care se sustine examenul de bacalaureat pentru probele d),
  2. e)şi f)A. Filiera teoreticaI. Profil umanist1. Clase de filologie:──────────────────────
  3. d)istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ...
  4. e)o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala - proba scrisa; ...
  5. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... 2. Clase de limbi moderne:──────────────────────────
  6. d)istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ...
  7. e)o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala - proba scrisa; ...
  8. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... 3. Clase de limbi clasice:──────────────────────────
  9. d)istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ...
  10. e)o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, limba greaca, literatura universala - proba scrisa; ...
  11. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... 4. Clase de istorie-stiinte sociale:────────────────────────────────────
  12. d)istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ...
  13. e)o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: istorie, geografie, logica, psihologie, sociologie, economie, filosofie - proba scrisa; ...
  14. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala, matematica, fizica, chimie, biologie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... II. Profil real1. Clase de matematica-fizica:──────────────────────────────
  15. d)matematica - proba scrisa; ...
  16. e)o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: fizica, chimie, biologie - proba scrisa; ...
  17. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... 2. Clase de fizica-chimie:──────────────────────────
  18. d)matematica - proba scrisa; ...
  19. e)o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: fizica, chimie, biologie - proba scrisa; ...
  20. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... 3. Clase de chimie-biologie:────────────────────────────
  21. d)matematica - proba scrisa; ...
  22. e)o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: fizica, chimie, biologie - proba scrisa; ...
  23. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... B. Filiera vocationalaI. Profil pedagogic
  24. d)matematica - proba scrisa; ...
  25. e)pedagogie prescolara şi scolara şi probleme de psihologia copilului - proba scrisa; ...
  26. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... II. Profil teologic
  27. d)istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ...
  28. e)o disciplina de specialitate teologica - proba scrisa; ...
  29. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, limba greaca, matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... III. Profil sportiv
  30. d)istoria românilor sau geografia României - pentru profilul sportiv umanist - proba scrisa; matematica - pentru profilul sportiv real - proba scrisa; ...
  31. e)proba de pregatire teoretica sportiva - proba scrisa sau proba de maiestrie sportiva - proba practica; ...
  32. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: ... - pentru profilul sportiv umanist: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala, matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filoso-fie - proba scrisa;- pentru profilul sportiv real: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filo-sofie - proba scrisa.IV. Profil militar
  33. d)matematica - pentru profilul real - proba scrisa: istorie sau geografie - pentru profilul umanist - proba scrisa; ...
  34. e)o proba la alegere din aria curriculara, corespunzător specializarii: ... - pentru clasele de profil real: fizica, chimie, biologie - proba scrisa;- pentru clasele de muzici militare - istoria muzicii - proba scrisa sau instrument - proba practica;- pentru clasele de profil umanist: istorie, geografie, logica, psihologie, sociologie, economie, filosofie - proba scrisa;
  35. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: ... - pentru profilul real: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau pregatire militara ori educatie fizica - proba practica;- pentru profilul muzici militare: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau pregatire militara ori educatie fizica - proba practica;- pentru profilul umanist: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala, matematica, fizica, chimie, biologie - proba scrisa sau pregatire militara ori educatie fizica - proba practica.V. Profil muzica, coregrafie
  36. d)istoria românilor sau geografia României - proba scrisa; ...
  37. e)istoria muzicii sau istoria baletului - proba scrisa sau o proba practica, în functie de specialitate; ...
  38. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... VI. Profilul arte plastice
  39. d)istoria românilor sau geografia României - pentru profilul arte plastice umanist - proba scrisa; matematica - pentru profilul arte plastice real - proba scrisa; ...
  40. e)istoria artelor - proba scrisa sau studiu desen - proba practica; ...
  41. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... C. Filiera tehnologicaI. Profil informatica
  42. d)matematica - proba scrisa; ...
  43. e)informatica - proba scrisa; ...
  44. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... II. Profil tehnologic
  45. d)matematica - proba scrisa; ...
  46. e)o proba la alegere din aria curriculara tehnologii, în functie de specializarea aleasa de elev (conform anexei nr. 2) - proba scrisa; ...
  47. f)o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior: o limbă moderna studiata în liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica. ... NOTĂ:──────- în cadrul examenului de bacalaureat elevii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite.- Proba "c" (limba materna - scris şi oral) va fi sustinuta de toţi elevii care au urmat cursurile unui liceu cu predare în limba unei minoritati naţionale, indiferent de nationalitatea elevilor.- Elevii care au urmat un liceu în care predarea s-a facut la toate disciplinele intr-o limbă de circulatie internationala vor sustine în cadrul probei "c" examen la limba de circulatie internationala respectiva - scris şi oral.- Elevii seminariilor şi liceelor teologice de la alte profiluri decat cel teologic (clasele de matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie, filologie, limbi moderne, limbi clasice, istorie-stiinte sociale, informatica) vor sustine examenul de bacalaureat conform probelor menţionate în aceasta anexa la filiera teoretica - profil real, respectiv la filiera teoretica - profil umanist şi la filiera tehnologica - profil informatica. Pentru acesti elevi la proba "f" se adauga la lista mentionata pentru profilurile şi specializarile respective şi o disciplina teologica conform programelor din anexa nr. 3. + Anexa 2LISTA CUPRINZAND DISCIPLINELE TEHNICEpentru proba
  48. e)- proba scrisa┌────┬──────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┐│Nr. │DOMENIUL DE ACTIVITATE│ MESERIA │DISCIPLINA LA CARE ││crt.│ │ │SE POATE SUSTINE ││ │ │ │EXAMENUL DE BACALA-││ │ │ │UREAT │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 1.│ │Lacatus constructii de masini │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 2.│ │Mecanic montator, întreţinere │ ││ │ │şi reparatii în industria │ ││ │ │constructiilor de masini │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 3.│ │Mecanic de mecanica fina │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 4.│I.1. CONSTRUCTII DE │Optician-montator de aparatura│1) Organe de masini││ │ MASINI │optico-mecanica │şi mecanisme │├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi ││ 5.│ │Mecanic motoare termice │de specialitate │├────┤ ├──────────────────────────────┤(domeniul mecanic ││ 6.│ │Sculer-matritier │- 2
  49. a)│├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 7.│ │Prelucrator prin aschiere │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 8.│ │Prelucrator în sectoare calde │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 9.│ │Prelucrator cu tehnici de │ ││ │ │precizie │ │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 10.│ │Electrician montator, intreti-│ ││ │ │nere şi reparatii instalaţii │1) Masini, aparate,││ │ │electrice industriale şi │actionari şi auto- ││ │ │echipamente de automatizare │matizari electrice │├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Masurari elec- ││ 11.│ │Confectioner produse electro- │tronice ││ │ │nice │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 12.│ │Electromecanic montator, în- │ ││ │ │tretinere şi reparatii masini │ ││ │ │şi aparate electrice │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 13.│ │Electronist montator şi depa- │ ││ │ │nator aparate de radio şi │ ││ │ │televiziune │ │├────┤I.2. ELECTROTEHNICA SI├──────────────────────────────┤ ││ 14.│ ELECTRONICA │Electronist montator şi depa- │ ││ │ │nator de tehnica de calcul │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 15.│ │Electronist montator şi depa- │1) Componente şi ││ │ │nator echipamente de electro- │circuite electro- ││ │ │nica profesionala │nice │├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Masurari elec- ││ 16.│ │Electronist montator şi depa- │trice şi electro- ││ │ │nator echipamente de automa- │nice ││ │ │tizare │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 17.│ │Electronist pentru electronică│ ││ │ │nucleara │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 18.│ │Confectioner produse electro- │ ││ │ │nice şi de telecomunicatii │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 19.│ │Operator roboti industriali │ │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 20.│ │Preparator substante minerale │1) Organe de masini││ │ │utile │şi mecanisme ││ │ │ │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic -││ │ │ │2 a.) │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 21.│ │Topograf de mina │1) Topografie gene-││ │ │ │rala ││ │ │ │2) Desen tehnic şi ││ │I.3. MINE │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul construc-││ │ │ │tii - 2 d.) │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 22.│ │Electronist automatizari │1) Componente şi ││ │ │miniere │circuite electroni-││ │ │ │ce │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 23.│ │Electronist pentru cariere │2) Masuratori elec-││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 24.│ │Electromecanic de mina │1) Masini, aparate,││ │ │ │actionari şi auto- ││ │ │ │matizari electrice ││ │ │ │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 25.│ │Sondor foraj şi exploatare │1) Organe de masini││ │ │zacaminte de petrol şi gaze │şi mecanisme ││ │ │ │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic -││ │ │ │2.
  50. a)│├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 26.│ │Operator geolog pentru pros- │1) Topografie gene-││ │ │pectarea, explorarea şi ex- │rala ││ │ │ploatarea zacamintelor de │2) Desen tehnic şi ││ │I.4. PETROL │petrol şi gaze │de specialitate ││ │ │ │(domeniul topogra- ││ │ │ │fic - 2 e.) │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 27.│ │Mecanic exploatare, intretine-│1) Organe de masini││ │ │re şi reparare masini şi │şi mecanisme ││ │ │utilaje petroliere │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic -││ │ │ │2 a.) │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 28.│ │Electrician masini şi echipa- │1) Masini, aparate,││ │ │mente electrice pentru foraj- │actionari şi auto- ││ │ │extractie │matizari electrice ││ │ │ │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┼──────────────────────├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 29.│ │Metalurgist feroase │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 30.│ │Metalurgist neferoase │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 31.│ │Prelucrator produse metalur- │1) Organe de masini││ │ │gice │şi mecanisme ││ │ │ │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic -││ │ │ │2 a.) │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 32.│ │Operator la fabricarea pro- │ ││ │ │duselor refractare şi abrezive│ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 33.│I.5.METALURGICE │Mecanic exploatare, intreti- │ ││ │ │nere şi reparare masini şi │ ││ │ │utilaje metalurgice │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 34.│ │Electromecanic exploatare, │1) Masini, aparate,││ │ │întreţinere şi reparare ma- │actionari şi auto- ││ │ │sini şi instalaţii din indus- │matizari electrice ││ │ │tria metalurgica │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 35.│ │Automatist exploatare, între- │1) Componente şi ││ │ │tinere şi reparare echipamen- │circuite electro- ││ │ │te din industria metalurgica │nice ││ │ │ │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 36.│ │Mecanoenergetic centrale │ ││ │ │termoelectrice │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 37.│ │Operator instalaţii termome- │1) Organe de masini││ │ │canice centrale nuclearo- │şi mecanisme ││ │ │electrice │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic -││ │ │ │2 a.) │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 38.│ │Mecanic întreţinere centrale │ ││ │ │nuclearo-electrice │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 39.│ │Lacatus mecanic agregate │ ││ │ │energetice │ │├────┤ ├──────────────────────────────│ ││ 40.│ │Mecanoenergetic centrale │ ││ │ │hidroelectrice │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 41.│I.6.ENERGETIC │Mecanoenergetic aparate de │ ││ │ │măsura, control şi automati- │ ││ │ │zari în centrale electrice │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 42.│ │Electroenergetic statii şi │1) Masini, aparate,││ │ │retele electrice │actionari şi auto- ││ │ │ │matizari electrice ││ │ │ │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 43.│ │Electroenergetic centrale │ ││ │ │termo-electrice │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 44.│ │Electroenergetic protectia │ ││ │ │prin relee automatizari şi │ ││ │ │masuratori (PRAM) centrale, │ ││ │ │statii şi retele electrice │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 45.│ │Electromecanic centrale │ ││ │ │nuclearoelectrice │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 46.│ │Electrician automatizari │1) Componente şi ││ │ │centrale nuclearo-electrice │circuite electro- ││ │ │ │nice ││ │ │ │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 47.│ │Operator în industria chimica │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 48.│ │Operator în industria chimica │1) Chimie analitica││ │ │organica şi petrochimica │şi analize tehnice │├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi ││ 49 │ │Operator în industria poli- │de specialitate ││ │ │merilor │(domeniul mecanic -│├────┤ ├──────────────────────────────┤2.
  51. a)││ 50.│ │Operator în industria fibrelor│ ││ │ │chimice şi artificiale │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 51.│I.7. CHIMIE │Laborant analize fizico- │1) Chimie analitica││ │ INDUSTRIALA │chimice │şi analize tehnice ││ │ │ │2) Tehnica măsura- ││ │ │ │rii marimilor ││ │ │ │fizico-chimice │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 52.│ │Automatist exploatare, între- │1) Componente şi ││ │ │tinere şi reparatii echipa- │circuite electro- ││ │ │mente din industria chimica şi│nice ││ │ │petrochimica │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 53.│ │Mecanic întreţinere şi repa- │1) Organe de masini││ │ │rare masini şi utilaje din │şi mecanisme ││ │ │industria chimica şi │2) Desen tehnic şi ││ │ │petrochimica │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic -││ │ │ │2 a.) │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 54.│ │Operator la fabricarea mate- │ ││ │ │rialelor izolatoare │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 55.│ │Operator la fabricarea lian- │ ││ │ │tilor şi azbocimentului │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 56.│ │Operator la fabricarea prefa- │ ││ │ │bricatelor din beton │1) Chimia silicati-│├────┤ ├──────────────────────────────┤lor şi analize ││ 57.│ │Operator la fabricarea produ- │tehnice ││ │ │selor ceramice pentru constru-│2) Desen tehnic şi ││ │ │ctii │specialitate │├────┤ ├──────────────────────────────┤(domeniul construc-││ 58.│I.8. MATERIALE DE │Decorator-gravor produse │tii - 2.
  52. d)││ │ CONSTRUCTII │ceramice şi de sticla │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 59.│ │Operator la fabricarea sticlei│ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 60.│ │Operator la fabricarea cerami-│ ││ │ │cii fine │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 61.│ │Mecanic întreţinere şi repa- │1) Organe de masini││ │ │rare masini şi utilaje din │şi mecanisme ││ │ │industria materialelor de │2) Desen tehnic şi ││ │ │constructii │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic -││ │ │ │2 a.) │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 62.│ │Automatist exploatare, între- │1) Componente şi ││ │ │tinere şi reparatii echipa- │circuite electro- ││ │ │mente din industria materiale-│nice ││ │ │lor de constructii │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 63.│ │Constructor structuri │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 64.│ │Constructor finisor │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 65.│ │Constructor lucrari de izo- │1) Materiale de ││ │ │latii şi samota │constructii │├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi ││ 66.│ │Desenator tehnic pentru con- │de specialitate ││ │ │structii, arhitectura, urba- │(domeniul constru- ││ │ │nism şi amenajarea terito- │ctii -2.
  53. d)││ │ │riului │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 67.│ │Restaurator edificii de │ ││ │ │arhitectura │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 68.│ │Restaurator monumente istorice│ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 69.│I.9. CONSTRUCTII- │Instalator în constructii │1) Materiale de ││ │ MONTAJ │ │instalaţii ││ │ │ │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul construc-││ │ │ │tii - 2.
  54. d)│├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 70.│ │Electrician în constructii │1) Masini, aparate,││ │ │ │actionari şi auto- ││ │ │ │matizari electrice ││ │ │ │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 71.│ │Lacatus pentru constructii │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 72.│ │Mecanic exploatare, intreti- │1) Organe de masini││ │ │nere şi reparare masini şi │şi mecanisme ││ │ │utilaje de constructii- │2) Desen tehnic şi ││ │ │montaj │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic -││ │ │ │2 a.) │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 73.│ │Mecanizator exploatari, con- │1) Organe de masini││ │ │structii şi transporturi │şi mecanisme ││ │ │forestiere │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul industria││ │ │ │lemnului - 2.
  55. c)│├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 74.│ │Operator la fabricarea produ- │ ││ │ │selor semifinite din lemn │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 75.│ │Operator la fabricarea produ- │ │├────┤ │selor finite din lemn │ ││ │ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 76.│I.10. EXPLOATAREA SI │Operator la fabricarea celu- │1) Chimia lemnului ││ │ INDUSTRIALIZAREA │lozei şi hartiei │2) Desen tehnic de ││ │ LEMNULUI │ │specialitate ││ │ │ │(domeniul industria││ │ │ │lemnului - 2.
  56. c)│├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 77.│ │Mecanic întreţinere şi repa- │1) Organe de masini││ │ │rare utilaje şi instalaţii │şi mecanisme ││ │ │pentru exploatarea şi │2) Desen tehnic şi ││ │ │industrializarea lemnului │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic ││ │ │ │- 2.
  57. a)│├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 78.│ │Electromecanic vagoane │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 79.│ │Electromecanic locomotive │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 80.│ │Electromecanic auto │1) Masini, aparate,│├────┤ ├──────────────────────────────┤actionari şi ││ 81.│ │Electrician instalaţii fixe │automatizari elec- ││ │ │de tractiune electrica │trice │├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Masurari elec- ││ 82.│ │Electromecanic utilaje │trice şi electro- ││ │ │terasamente şi cale │nice │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 83.│ │Electrician nave │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 84.│I.11. TRANSPORTURI │Electromecanic telecomenzi │1) Componente şi │├────┤ │feroviare │circuite electro- ││ 85.│ ├──────────────────────────────┤nice ││ │ │Electromecanic comunicatii │2) Masurari elec- ││ │ │feroviare │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────││ 86.│ │Motorist nave │1) Marinarie │├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi ││ 87.│ │Marinar │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic -││ │ │ │2.a.) │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 88.│ │Constructor cai ferate │1) Materiale de │├────┤ ├──────────────────────────────┤constructii ││ 89.│ │Constructor de drumuri şi │2) Desen tehnic şi ││ │ │poduri │de specialitate ││ │ │ │(domeniul construc-││ │ │ │tii - 2.
  58. d)│├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 90.│ │Electronist telecomunicatii │1) Componente şi ││ │ │ │circuite electro- ││ │ │ │nice ││ │ │ │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 91.│I.12. POSTA SI │Operator P.T.T.R. │1) Exploatare posta││ │ TELECOMUNICATII │ │şi telecomunicatii ││ │ │ │2) Organizarea ││ │ │ │P.T.T.R. │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 92.│ │Operator în morarit şi pani- │ ││ │ │ficatie │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 93.│ │Operator în industria alimen- │1) Biochimie ││ │ │tara extractiva │2) Materii prime şi│├────┤ ├──────────────────────────────┤materiale folosite ││ 94.│ │Operator în industria alimen- │în industria ││ │ │tara fermentativa │alimentara │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││ 95.│ │Operator în industria carnii, │ ││ │ │laptelui şi conservelor │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 96.│I.13. INDUSTRIE │Mecanic frigotehnist │1) Organe de masini││ │ ALIMENTARA │ │şi mecanisme │├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Desen tehnic şi ││ 97.│ │Mecanic exploatare, intreti- │de specialitate ││ │ │nere şi reparare masini şi │(domeniul mecanic -││ │ │utilaje din industria │2.
  59. a)││ │ │alimentara │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 98.│ │Automatist exploatare, │1) Componente şi ││ │ │întreţinere şi reparare │circuite electro- ││ │ │echipamente din industria │nice ││ │ │alimentara │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│ 99.│ │Filator │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││100.│ │Tesator │1) Materii prime şi│├────┤ ├──────────────────────────────┤materiale din în- ││101.│ │Finisor produse textile │dustria usoara │├────┤ ├──────────────────────────────┤textile/pielarie ││102.│I.14. INDUSTRIE │Tricoter │2) Desen tehnic şi ││ │ USOARA │ │de specialitate │├────┤ ├──────────────────────────────┤(domeniul indus- ││103.│ │Confectioner imbracaminte din │trie usoara -2.
  60. b)││ │ │tesaturi şi tricoturi │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││104.│ │Confectioner produse din piele│ ││ │ │şi inlocuitori │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│105.│ │Mecanic întreţinere şi repa- │1) Organe de masini││ │ │rare masini şi utilaje din │şi mecanisme ││ │ │industria usoara │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic ││ │ │ │- 2.
  61. a)│├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│106.│ │Poligraf │1) Organe de masini│├────┤ ├──────────────────────────────┤şi mecanisme ││107.│ │Mecanic întreţinere şi repa- │2) Desen tehnic şi ││ │ │rare masini şi utilaje din │de specialitate ││ │ │industria poligrafica │(domeniul mecanic ││ │ │ │- 2.
  62. a)│├────┤I.15. POLIGRAFIE ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│108.│ │Operator în tehnici cinemato- │1) Introducere în ││ │ │grafice │arta şi tehnica ││ │ │ │cinematografiei ││ │ │ │2) Componente şi ││ │ │ │circuite electro- ││ │ │ │nice │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│109.│ │Agent hidrotehnic │1) Hidrotehnica şi │├────┤ ├──────────────────────────────┤gospodarirea apelor││110.│ │Hidrometrist │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul construc-││ │ │ │tii - 2.
  63. d)│├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│111.│ │Observator meteorolog │1) Meteorologie ││ │ │ │generală ││ │ │ │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic ││ │ │ │- 2.
  64. a)│├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│112.│I.16.GOSPODARIRE APE │Laborator analize hidrochi- │1) Hidrotehnica şi ││ │ │mice şi hidrobiologice pentru │gospodarirea apelor││ │ │protectia calităţii apei şi │2) Desen tehnic şi ││ │ │aerului │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic ││ │ │ │ - 2.
  65. d)│├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│113.│ │Constructor lucrari de gospo- │1) Materiale de ││ │ │darirea apelor │constructii ││ │ │ │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul construc-││ │ │ │tii - 2.
  66. d)│├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│114.│ │Electromecanic statii de │1) Masini, aparate,││ │ │pompare alimentari cu apa şi │actionari şi ││ │ │canalizari │automatizari elec- ││ │ │ │trice ││ │ │ │2) Masurari elec- ││ │ │ │trice şi electro- ││ │ │ │nice │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│115.│ │Agronom │ │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││116.│ │Horticultor │1) Agrotehnica │├────┤ ├──────────────────────────────┤2) Tractoare şi ││117.│ │Fermier agromontan │masini agricole │├────┤ ├──────────────────────────────┤ ││118.│ │Agent de protectia plantelor │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│119.│ │Zootehnist │1) Anatomia şi │├────┤ ├──────────────────────────────┤fiziologia anima- ││120.│II.LICEE AGRICOLE │Veterinar │lelor domestice ││ │ │ │2) Igiena alimen- ││ │ │ │tatiei animalelor ││ │ │ │domestice │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│121.│ │Apicultor-sericicultor │1) Anatomie şi fi- ││ │ │ │ziologia albinei ││ │ │ │2) Baza melifera şi││ │ │ │sericicola │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│122.│ │Topograf pentru agricultura │1) Topografie ││ │ │ │generală ││ │ │ │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul topogra- ││ │ │ │fie - 2.
  67. e)│├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│123.│ │Contabil, planificator, sta- │1) Managementul, ││ │ │tistician în agricultura │economia şi orga- ││ │ │ │nizarea productiei ││ │ │ │în agricultura ││ │ │ │2) Contabilitate │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│124.│ │Mecanic agricol │1) Organe de masini│├────┤ ├──────────────────────────────┤şi mecanisme ││125.│ │Mecanic instalaţii şi utilaje │2) Desen tehnic şi ││ │ │zootehnice │de specialitate │├────┤ ├──────────────────────────────┤(domeniul mecanic ││126.│ │Mecanic imbunatatiri funciare │- 2.
  68. a)││ │ │şi terasamente │ │├────┤ ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│127.│III. LICEE SILVICE │Silvicultor │1) Dendrologie şi ││ │ │ │dendrometrie ││ │ │ │2) Topografie ││ │ │ │generală │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│128.│IV.1. COMERT │Comerciant-merceolog │1) Organizarea │├────┤ ├──────────────────────────────┤activităţii unita- ││129.│ │Vitrinier-decorator │tilor comerciale ││ │ │ │2) Merceologie │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│130.│IV.2. FINANTE- │Contabil-statistician │1) Organizarea ││ │ CONTABILITATE │ │activităţilor ││ │ │ │unităţilor comer- ││ │ │ │ciale ││ │ │ │2) Merceologie │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│131.│ │Lucrator în alimentatia │1) Organizarea ││ │ │publică │unităţilor de ali- ││ │ │ │mentatie publică ││ │ │ │2) Tehnica servirii││ │ │ │consumatorului │├────┤IV.3. ALIMENTATIE ├──────────────────────────────┼───────────────────┤│132.│ PUBLICA SI TURISM │Lucrator în turism │1) Organizarea şi ││ │ │ │conducerea activi- ││ │ │ │tatii de turism ││ │ │ │2) Tehnologia ser- ││ │ │ │viciilor hoteliere │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│133.│IV.4.ADMINISTRATIE │Lucrator în administratie şi │1) Organizarea ad- ││ │PUBLICA SI SERVICII │servicii │ministrativa a ││ │ │ │instituţiilor ││ │ │ │2) Drept │├────┼──────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤│134.│V. LICEE DE METROLOGIE│Metrolog │1) Metrologie ││ │ │ │2) Desen tehnic şi ││ │ │ │de specialitate ││ │ │ │(domeniul mecanic -││ │ │ │2.a.) │└────┴──────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┘ + Anexa 3PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONALDE BACALAUREAT 2002LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂLITERATURA UNIVERSALALIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ────────────────────────────1. STATUTUL DISCIPLINEIPrin ponderea sa reflectata în prezenta celor două probe - scrisa şi orala - limba şi literatura română ocupa un loc important în structura examenului de bacalaureat Programa ultimilor trei ani a cunoscut - în măsura în care au permis-o vechile programe scolare - o restructurare a continuturilor, în vederea unei acomodari a obiectivelor examenului de bacalaureat cu spiritul Noului Curriculum liceal. Sunt de mentionat, în acest context, precizarea în programa a obiectivelor de evaluare, introducerea unor teme privind practica limbii române functionale, deschiderea treptata către un alt gen de invatare, care să permită, mai ales, achizitionarea de competente şi, mai puţin, de informaţii şi de cunoştinţe irelevante.Am considerat astfel necesară eliminarea unor informaţii de natura biografica, dar pastrarea, totodata, a unor teme - precum cele de orientare culturala - menite să asigure candidatului la examenul de bacalaureat puncte de reper în receptarea şi în interpretarea fenomenului estetic.II. OBIECTIVE DE EVALUAREA. Receptarea şi producerea de texte scrise:- recunoasterea trasaturilor caracteristice ale stilurilor functionale ale limbii române;- motivarea apartenentei unui text la un stil functional;- identificarea modului de organizare a unei opere beletristice (literare) cu elementele sale; cunoasterea mijloacelor de expresivitate, aparţinând diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical şi stilistic;- recunoasterea şi operarea cu elementele componente ale unui text care aparţine genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade, secvente, modalităţi de trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificatia titlului operei; organizari specifice genului epic: povestirea, schita, nuvela, romanul, poemul eroic, epopeea);- identificarea secventelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema, elemente de structura, motive; organizari specifice genului liric: pastelul, elegia, meditatia, oda, glosa, satira, sonetul, rondelul);- identificarea şi relevarea structurilor specifice genului dramatic (structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului, specificul personajelor, /limbajul, convenţia spectacolului; organizari specifice genului dramatic: tragedia, comedia, drama);- analiza unui text integral sau a unui fragment beletristic, conform unor cerinţe precis formulate, având în vedere structura acestuia, elementele narative, descriptive sau simbolice, imaginile artistice, ipostazele eului poetic, comparari cu alte texte, cu opera autorului etc.;- formularea unor aprecieri cu privire la operele literare studiate, la personaje, la structuri literare; exprimarea şi argumentarea acestor aprecieri cu mijloace de exprimare nuantate, logic organizate;- susţinerea argumentata a unui punct de vedere critic, privitor la opere literare studiate;- utilizarea corecta a limbii române în diferite situatii de exprimare scrisa, prin comunicarea unui mesaj coerent, intr-un stil functional adecvat;- definirea şi utilizarea corecta pragmatica a conceptelor operationale selectate de programa de bacalaureat;- redactarea unor texte cu destinatie functionala, menite să asigure candidatului o buna insertie sociala.B. Receptarea şi producerea de mesaje orale:- abilitatea de a construi un monolog oral, cu scopul de a expune, pe o perioadă de timp determinata (minimum 4-5 minute), o tema data;- capacitatea de a recepta şi de a raspunde coerent la intrebari pe o tema data, de a conversa, argumentat, pe marginea acestora sau în legătură cu alte aspecte supuse discutiei- competenţa de a exprima opinii personale, prin valorificarea, de regula, a textului dat spre interpretare.III. STRUCTURA SUBIECTELORBacalaureatul anului 2002 continua tipologia şi structura subiectelor din anul scolar precedent.La proba scrisa, subiectele vor fi alcatuite din urmatoarele tipuri de itemi: intelegere de text, redactare de text cu destinatie functionala, itemi cu răspuns scurt, vizand practica limbii române functionale şi un eseu structurat.În cazul probei orale, biletul de examen va contine un subiect de tipul I, care vizeaza o intelegere de text, o explicare functionala a unui concept operational şi un subiect de tipul al II-lea conţinând un item de analiza a unui text beletristic sau de orientare culturala.Notarea se va face pentru fiecare subiect în parte, avandu-se în vedere urmatoarele criterii de apreciere: cunoştinţe, utilizarea limbajului (corectitudine, expresivitate), competente de analiza şi de interpretare. Pentru cunoştinţe se vor acorda 5 puncte, pentru utilizarea limbajului - 2 puncte, iar pentru competente de analiza şi de interpretare - 2 puncte. La totalul celor noua puncte se adauga 1 punct din oficiuItemii pentru proba orala vor fi facuti publici, ca şi în anul scolar precedent, prin Internet, şi transmise inspectoratelor scolare judetene, cu circa 30 de zile inaintea începerii probei de examen.În sarcina comisiei de examen va fi asamblarea subiectelor, pentru realizarea biletelor de la proba orala. Biletele vor respecta aceeasi structura, pe baza urmatoarelor recomandari:1. Se combina un subiect de tipul I cu un subiect de tipul al II-lea.2. Se opteaza pentru asocierea unor subiecte care să nu reprezinte aceeasi epoca istorica (implicit acelasi an de studiu), urmarindu-se, în acest mod, o cat mai extinsa acoperire curriculara.3. În acest sens, este de dorit ca un subiect, vizand continuturile studiate în clasa a IX-a sau a X-a, să fie combinat cu un subiect vizand continuturile studiate în clasele a XI-a sau a -XII-a.4. Este indicată, pe cat posibil, combinarea unui subiect de proza sau dramaturgie, cu un subiect de poezie sau cu unul vizand elemente de orientare culturala.IV. CONTINUTURIPROZA SI DRAMATURGIA1. Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul2. Ion Creanga - Amintiri din copilarie, Povestea lui Harap - Alb3. I.L. Caragiale - În vreme de razboi, O scrisoare pierduta4. Ioan Slavici - Moara cu noroc5. Bogdan - Petriceicu Hasdeu - Razvan şi Vidra6. Mihai Sadoveanu - Baltagul, Zodia Cancerului sau Fratii Jderi7. Liviu Rebreanu - Ion, Padurea spanzuratilor8. Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi9. Hortensia Papadat - Bengescu - Concert din muzica de Bach1O. G. Calinescu - Enigma Otiliei11. Mircea Eliade - La tiganci, Maitreyi12. Vasile Voiculescu - Lostrita13. Marin Preda - Morometii I, II14. Mari Sorescu - IonaPOEZIA15. *** - Balada (la alegere, una dintre urmatoarele balade: Miorita, Toma Alimos, Monastirea Argesului)16. Vasile Alecsandri - Pasteluri (Miezul iernei, Malul Siretului)17. Mihai Eminescu - Floarea albastra, Sara pe deal, Revedere, Luceafarul, Scrisoarea I, Glossa Oda (în metru antic)18. Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie, Rondelul rozelor de august19. Octavian Goga - Rugaciune20. George Bacovia - Plumb, Lacustra, Decor21. Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Gorunul, Paradis în destramare22. Tudor Arghezi - Testament, Flori de mucegai (din volumul cu acelasi titlu), Psalmii (prezentare generală)23. Ion Barbu - Riga Crypto şi Iapona Enigel27. Vasile Voiculescu - În Gradina Ghetsemani, Sonetul CLXXXIII28. Nichita Stanescu - În dulcele stil clasic, Leoaica tanara, iubireaNOTĂ:În cazul continuturilor care privesc Poezia, se vor avea în vedere şi textele din manualele scolare, folosite ca suport în prezentarea universului poetic al autorilor selectati în programa de bacalaureat, ca şi textele cuprinse în miniantologiile existente în manuale. Aceste texte vor putea fi folosite în formularea de itemi numai la subiectele orale.TEME DE ORIENTARE CULTURALARomantismul - Estetica; Introducere la Dacia literara. Junimea şi Convorbiri literare. Titu Maiorescu (Principii estetice). Simbolismul - Estetica; teme şi motive poetice. Modernism şi traditionalism în perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica.Temele vor fi valorificate doar în cadrul probelor orale.LIMBA ROMÂNĂ1. Pentru toate profilurile- Originea şi dezvoltarea limbii române (aparitia, etape ale dezvoltării, limba română literara, limba populara, graiurile, limba literaturii artistice).- Stilurile limbii române (definire, caracteristici, exercitii aplicative/compuneri cu caracter functional: cerere, proces-verbal, scrisoare, curriculum vitae, telegrama).- Limba română contemporana. Exercitii de exprimare scrisa: elemente de acord gramatical; corectarea unor greseli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determina; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exercitii de recunoastere şi de operare cu anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corecta a neologismelor.2. Pentru profilurile la care se studiaza limba română o ora saptamanal- Morfosintaxa. Părţile de vorbire flexibila şi neflexibile. Expresii şi locutiuni. Acordul gramatical.Regimul cazual al prepozitiilor. Utilizari stilistice ale diferitelor părţi de vorbire. Functii sintactice.- Raporturile de coordonare şi de subordonare în propozitii şi în fraze; mijloace de realizare.Topica şi punctuatia în propozitii şi în fraze. Cuvinte şi constructii incidente. Corespondenta dintre părţile de propozitie şi subordonatele corespunzătoare; expansiunea şi contragerea.- Limba română contemporana. Exercitii de exprimare scrisa şi orala: corectarea unor greseli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determina; cazuri particulare de acord subiect-predicat; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exercitii de recunoastere şi de operare cu anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie, folosirea corecta a neologismelor.V. CONCEPTE OPERAŢIONALEVa fi avuta în vedere folosirea functionala a urmatoarelor concepte operationale:autor, alegorie, aliteratie, arta poetica, balada, caracterizare de personaj, clasicism, comedie, comparatie, compozitie, conflict, corespondente (cu referire la simbolism), curent literar, descriere deznodamant, dialog, drama (cu referire la specia literara), elegie, enumeratie, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozitiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistica, interogatie retorica, intriga, inversiune, invocatie meditatie, metafora, modernism, naratiune, narator, nuvela, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism, schita, traditionalism, samanatorism, poporanism, satira, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil functional, sublim, tragic, stil direct, stil indirect, verosimil.Sunt valabile urmatoarele manuale:1. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a IX-a, editii 1993-2000. Autori: M. Anghelescu, Gh. Lazarescu, N.I.Nicolae, C.Barboi, A. Gh. Olteanu, C.Stoica, V. Gheorghiu, C. Otobacu, E. Berea-Gageanu, I. Coteanu.2. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a X-a, editii 1994- 2000. Autori: N.I.Nicolae, Gh. Olteanu, E. Leahu, C. Parfene, M. Pavnotescu, E. Berea-Gageanu.3. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a XI-a, editii 1995-2000. Autori: M. Pavnotescu, M.I. Nicolae, A. Gh. Olteanu, Gh. Lazarescu, E.Leahu, L. Pavel, V. Teodorescu, M. Cerchez, F. Ionita.4. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a XII-a editii 1994-2000. Autori: A. Gligor, M. Iancu, A. Ilian, E. Neagoe, M. Nebunu, N.I. Nicolae, A. Gh. Olteanu, L. Pavel, E. Rosca.LITERATURA UNIVERSALA1. Literatura antica greaca. Homer, Iliada; Tragedia antica. Reprezentanti (Eschil, Sofocle, Euripide).2. Literatura latina. Horatius, Arta poetica; Ovidius, Tristele.3. Literatura Evului Mediu. Dante Alighieri, Divina comedie4. Renasterea. Renasterea în spatiul european. Shakespeare, Regele Lear, Sonetele.5. Clasicismul. Moliere, Avarul6. Iluminismul. Goethe, Faust7. Romantismul. Victor Hugo, Mizerabilii; Lamartine, Meditatii poetice.8. Realismul- Honore de Balzac, Eugenie Grandet; Lev Tolstoi, Razboi şi Pace.9. Parnasianismul şi simbolismul (prezentare generală).10. Literatura secolului al XX-lea (prezentare generală).11. Proza secolului al XX-lea. Marcel Proust, În cautarea timpului pierdut, Wiliam Faulkner, Catunul; Franz Kafka, Procesul; Albert Camus, Ciuma; Gabriel Garcia Marquez, Un veac de singuratate.12. Dramaturgia secolului al XX-lea. Luigi Pirandello, Henric al IV-lea Anton Pavlovici Cehov, Livada cu visini.13. Poezia în secolul al XX-lea. Rainer Maria Rilke, Amintire; Guillaume Apollinaire, Podul Mirabeau; Paul Valery, Cimitirul marin; Federico Garcia Lorca, Balada somnambula - Serghei Esenin, Sunt ultimul poet cu satu-n glas.14. Text la prima vedere din unul dintre urmatorii autori: Shakespeare, Ch. Baudelaire, R. M. Rilke.NOTAStructura subiectelor la proba scrisa de literatura universala cuprinde doi itemi: intelegere de text şi eseu structurat.Este valabil manualul autorilor: O. Dramba, C. Ionescu, Gh. Lazarescu, V. Alecu, Literatura universala, manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, editii 1995-2000 FDPPROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMANILORBACALAUREAT 2002I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat 2002, Istoria Românilor are statut de disciplina optionala. Istoria Românilor poate fi aleasa la proba D, la proba E şi la proba F, în functie de filiera şi profilul liceului absolvit.Proba de examen la Istoria Românilor este o proba scrisa cu durata de 3 ore.II. OBIECTIVE DE EVALUARECandidatii vor fi capabili:1. sa utilizeze notiuni istorice în contexte noi;2. sa plaseze în timp şi spatiu evenimentele istorice;3. sa analizeze şi sa interpreteze informatia istorica provenita din surse istorice scrise, la prima vedere;4. sa compare evenimente/procese istorice;5. sa interpreteze din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;6. să prezinte şi sa analizeze/sa interpreteze evenimente şi procese istorice studiate, utilizand limbajul istoric adecvat;7. sa interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sau asupra evolutiei societatii.III. CONTINUTURI (TEME)1. De la geneza etnica la geneza statala.2. Civilizatia românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea.3. Crearea instituţiilor moderne.4. Unitate şi diversitate în România Mare.5. Stat, societate şi cultura.6. Economia şi societatea în perioada comunista.7. Dominatia ideologica şi represiunea politica.8. Statul şi societatea civila, după 1989.NOTĂ:▀Abordarea fiecarei teme, din programa de examen, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins;▀ Continuturile prevăzute cu asterisc (*) în curriculum, cat şi în programa de examen se adreseaza NUMAI elevilor de la filiera teoretica - specializare istorie - stiinte sociale, filiera vocationala - profil militar-uman.▀ Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XII-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Naţionale nr. 3913 din 31 mai 2000 şi nr. 4055 din 26 iunie 2000.IV. PROBA DE EXAMENProba scrisa de examen la Istoria Românilor poate cuprinde itemi de completare, itemi de tip adevarat-fals, itemi cu răspuns scurt, itemi de tip intrebare structurata, itemi de tip eseu structurat.Pentru examenul de bacalaureat 2002, itemii de tip intrebare structurata, respectiv, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise necuprinse în manualele scolare.Prezentarea urmatoarelor exemple de itemi are drept scop familiarizarea elevilor cu cerinţele probei scrise la Istoria Românilor:I. Scrieti, pe foaia de examen, informatia istorica definita prin fiecare dintre urmatoarele enunturi:1. Religie monoteista raspandita în limba latina, la nordul Dunarii - .......2. Regim politic din România anilor 1938 - 1940, dominat de Carol al II lea - .......II. Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzătoare urmatoarelor evenimente/ procese istorice în ordinea cronologica a desfăşurării lor:a. intrarea României în al doilea razboi mondial;b. semnarea Tratatului de alianta cu Antanta;c. instaurarea dinastiei straineIII. Scrieti, pe foaia de examen, cate un enunt despre participarea fiecareia dintre urmatoarele personalitati la un fapt din istoria românilor:1. Dragos -2. Gheorghe Tatarescu -IV. 1. Transcrieti, pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecarui enunt (a, b, c, d, e,
  69. f)şi notati în dreptul ei A, dacă apreciati ca enuntul este adevarat, sau F, dacă apreciati ca acesta este fals.a. În 1918 se introduce votul censitar, direct şi secret, pentru cetatenii care au peste 21 de ani.b. România participa la razboiul din 1877-1878 pentru obtinerea independentei.2. Inlocuiti singurul cuvant incorect din fiecare enunt considerat fals, astfel încât acesta sa devina adevarat.V. Cititi cu atentie textul de mai jos:"Eu presupun ca dubla alegere a domnului Cuza, adica unirea personala a Principatelor (...) nu este reala, decat dacă românii, ale caror aspiratii către unirea efectiva şi completa sunt mai vii ca oricand, vor intreprinde (...) o noua şi mai hotarata încălcare a Convenţiei, proclamand, de exemplu unirea administrativa a celor doua provincii şi contopirea celor două Adunări intr-una singura."(ambasadorul Frantei la Constantinopol despre dubla alegere a lui Cuza)Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerinţe:1. Transcrieti o posibila actiune a românilor, considerata o încălcare a Convenţiei, mai grava decat dubla alegere.2. Precizati data (zi, luna,
  70. an)dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.3. Prezentati, în aproximativ o jumătate de pagina, doua reforme realizate în timpul domniei lui Al.I. Cuza, prin care se consolideaza noul stat român.4. Explicati un motiv al inlaturarii lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866.VI. Realizati, în aproximativ doua pagini, o sinteza cu tema "Activitatea Partidul Naţional taranesc", având în vedere:- datarea (
  71. an)şi precizarea modului de constituire a Partidului Naţional taranesc;- prezentarea unei idei susţinute de P.N.T. şi menţionarea unui lider al partidului;- menţionarea situatiei P.N.T. în alegerile parlamentare din 1937;- prezentarea unui motiv al desfiintarii P.N.T. în 1947.Notă:Se puncteaza atât explicarea ideilor menţionate, cat şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, respectand succesiunea cronologica/logica a faptelor istorice şi incadrarea sintezei în limita de spatiu precizata.Punctajul maxim al probei scrise la istoria Românilor este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obţinut la 10.CHIMIEPROGRAMA DE BACALAUREAT-2002I. STATUTUL DISCIPLINEI DE CONCURSChimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul scolar 2001-2002, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba e sau f, în functie de filiera din profilul liceului absolvit.Elevii care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generală şi anorganica sau pentru chimia organica, ca proba scrisa pe durata de 3 ore.II. COMPETENTELE SPECIFICE URMARITE PRIN EXAMENUL DEBACALAUREATA. CHIMIA GENERALA SI ANORGANICAInsusirea şi înţelegerea terminologiei, conceptelor şi fenomenelor corespunzătoare chimiei generale şi anorganice.Rezolvarea de probleme teoretice şi de calcul aplicand regulile, principiile şi legile studiate.Explicarea proprietatilor substanţelor pe baza relatiei structura-proprietăţi utilizand limbajul specific domeniului chimiei.Aplicarea cunoştinţelor referitoare la substante şi proprietatile lor în contexte noi.B. CHIMIA ORGANICAInsusirea şi înţelegerea terminologiei, conceptelor de chimie organica.Stabilirea de corelatii între structura claselor de compusi organici studiati, proprietatile fizico-chimice ale acestora şi intrebuintarile lor.Utilizarea limbajului ştiinţific în prezentarea cunoştinţelor insusite şi interpretarea proprietatilor substanţelor organice.Rezolvarea de probleme teoretice şi de calcul folosind algoritmii insusiti.III. CONTINUTURIConţinutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMEI DE CHIMIE, precum şi a MANUALELOR DE CHIMIE după care au studiat candidatii.CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA (2/3 ORE SAPTAMANAL)CLASA a IX-aCap. 1. Structura atomului. Atom Element chimic. Numar de masa. Masa atomica. Izotopi. Straturi, substraturi, orbitati. Ocuparea cu electroni a orbitalilor, substraturilor şi a straturilor Configuratia electronică. Relatii dintre structura atomica a elementelor şi pozitia lor în sistemul periodic. Variatia proprietatilor fizice şi chimice periodice ale elementelor în sistemul periodic.Cap. 2. Legaturi chimice. Legaturi ionice, covalente, covalent-coordinative. Interactii între molecule. Retele ionice, retele atomice, retele moleculare.Cap. 3. Solutii Dizolvarea. Solubilitatea. Dizolvarea unui cristal ionic în apa. Dizolvarea unei substante cu molecule polare în apa. Solubilitatea- Factorii care influenţează solubilitatea substanţelor. Concentraţia procentuala şi molara. Aplicaţii de calcul.Cap. 4. Legile gazelor. Parametrii de stare. Ecuatia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Volum molar. Mol.Cap. 5. Metale. Proprietăţi fizice generale ale metalelor. Aliaje. Proprietăţi chimice generale ale metalelor, intrebuintari ale metalelor şi aliajelor. Sodiu, potasiu, aluminiu, cupru- metode de obtinere, proprietăţi chimice, oxizi, hidroxizi, sulfati, combinatii complexe.CLASA a XII-aCap.1. Notiuni de electrochimie. Reactii cu transfer de electroni. Numar de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Element galvanic. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb. Electroliza şi legile electrolizei. Aplicatiile electrolizei: metoda de obtinere a metalelor şi nemetalelor(electroliza în topitura), metoda de purificare a metalelor.Cap. 2. Energia chimica şi energia termica. Entalpia (căldură) de formare şi stabilitatea substanţelor. Legea lui Hess; consecintele legii lui Hess.Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea actiunii maselor. Factori care influenţează echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier. Echilibre în sisteme omogena lichide.Reactii cu transfer de protoni. Produsul ionic al apei. pH-ul solutiilor de acizi şi baze. Echilibre în solutii de electroliti. Constanta de aciditate. Constanta de bazicitate. Procesul de neutralizare. Solutii tampon.CHIMIE ANORGANICA (O ORA SAPTAMANAL)CLASA aIX-aCap. 1. Structura atomului. Atom. Element chimic. Numar atomic. Masa atomica. Izotopi. Straturi. Relatii între structura atomica a elementelor şi locul ocupat de acestea în sistemul periodic.Cap. 2. Legaturi chimice. Legătură ionica. Retele ionice. Legătură covalenta polara şi nepolara. Retele covalente.Cap. 3. Solutii. Dizolvarea. Solubilitatea. Factorii care influenţează solubilitatea. Dizolvarea unui cristal ionic în apa. Dizolvarea unei substante cu molecule polare în apa.Cap. 5 Metale. Proprietăţi fizice generale ale metalelor. Aliaje. Intrebuintari ale metalelor şi aliajelor.CLASA a XII-aCap. 1. Notiuni de electrochimie. Reactii cu transfer de electroni. Numar de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Element galvanic: alcatuire şi functionare. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb.Cap. 2. Energia chimica şi energia termica. Entalpia de formare şi stabilitatea substanţelor. Legea lui Hess.Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea actiunii maselor. Factori care influenţează echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier.CHIMIE ORGANICA (3/2 ORE SĂPTĂMÂNAL)CLASA a X-aCap. 1. Introducere în chimia organica. Formule brute, formule moleculara; aplicaţii de calcul. Structura compusilor organici; legaturi chimice în compusii organici.Cap. 2. HidrocarburiAlcani. Alchene. Alcadiene. Alchine. Arene.Definiţie, nomenclatura, serie omoloaga, radicali, structura, izomerie, metode de preparare, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari, reprezentanti.Cap. 3. Compusi organici cu functiuni simpleDerivati halogenati. Amine.Definiţie, nomenclatura, clasificare, izomerie, metode de obtinere, proprietăţi fizice şi chimic, intrebuintari, reprezentanti.Alcooli. Fenoli.Definiţie, nomenclatura, clasificare, izomerie, metode de preparare, proprietăţi chimice (reactia de esterificare), intrebuintari.Compusii carbonilici.Definiţie, nomenclatura, izomerie, metode de preparare, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: reactii comune aldehidelor şi cetonelor (reactii de aditie), reactii specifice aldehidelor (reactii de oxidare) intrebuintari, reprezentanti.CLASA a XI-aCap. 1. Compusi carboxilici.Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari, reprezentanti.Derivati functionali ai acizilor carboxiliciEsteri. Grasimi.Definiţie, nomenclatura, clasificare, metode de obtinere, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari. Sapunuri. Detergenti.Cap. 2. Substante naturale cu importanţă fiziologicaAminoacizi, peptide, proteineDefiniţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari.Zaharide; monozaharide, zaharoza, polizaharide.Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari.Cap.4. Notiuni de tehnologie chimica.Aplicaţii de calcul conversie şi randamentCap.5. Reactii ale compusilor organici şi aplicatiile lor tehnologiceReactii de halogenare. Reactii de alchilare.CHIMIE ORGANICA (O ORA SĂPTĂMÂNAL)CLASA a X-aCap. 2 HidrocarburiAlcani. Definiţie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, izomerie, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari.Alchene. Definiţie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, izomerie, proprietăţi fizice şi chimica, intrebuintari.Alchine. Definiţie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, proprietăţi fizice şi chimie intrebuintari.Arene. Definiţie, nomenclatura, proprietăţi fizice, intrebuintari.Cap. 3. Compusi organici cu functiuni simpleDerivati halogenati.Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi fizice şi chimica, intrebuintari.Alcooli. Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi chimice (reactia de esterificare), intrebuintari.CLASA a XI-aCap.1. Compusi carboxilici.Definiţie, nomenclatura, clasificare, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari.Sapunuri. Detergenti.Structura, nomenclatura, proprietăţi fizice, intrebuintari.Cap. 2. Substante naturale cu importanţă fiziologicaAminoacizi, peptide. Definiţie, nomenclatura, clasificare, structura, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari.Zaharide: zaharoza, polizaharide. Definiţie, nomenclatura, clasificare, structura, proprietăţi fizice şi chimice, intrebuintari.IV. SISTEME DE EVALUAREI. Matricea de specificatiiÎn proba de examen itemii vor ilustra obiectivele programei în aproximativ urmatoarele procente:Înţelegerea şi insusirea terminologiei, conceptelor şi fenomenelor...... 15-20% stabilirea corelatiei dintre structura, proprietatile şi utilizarile substanţelor .... 25-30% aplicarea cunoştinţelor în situatii noi şi rezolvarea de probleme ......45-55%Evaluarea prin examenul de bacalaureat se realizează având în vedere continuturile şi competentele specifice chimiei prezentate mai sus, astfel încât fiecare elev sa-şi poata face o imagine clara asupra nivelului sau de pregatire (achizitii stiintifice şi competente) care să-l ajute sa-şi aleaga ruta profesionala pe care o va urma.Precizarea competentelor vizate pentru examenul de bacalaureat precum şi a continuturilor îi permite profesorului sa-şi adapteze modalitatile de evaluare curenta, sumativa la aceste cerinţe, alegandu-şi cu grija instrumentele de evaluare.II, Structura probeiProbele pot contine itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi cu alegere multipla, cu alegere duala, de tip perechi, itemi cu răspuns scurt şi itemi de completare, intrebari structurate, itemi cu răspuns elaborat de tip eseu şi rezolvare de probleme.III. Sistemul de corectare şi acordare a punctajuluiPunctajul total acordat pe întreaga proba este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecarui subiect este precizat în finalul acestuia. Baremele de corectare şi notare conţin detalierea punctajelor acordate pe subiecte.ATENTIE!Pentru aplicarea baremului analitic de corectare şi notare, profesorul corector poarta întreaga responsabilitate.Baremul de corectare şi notare este suficient de analitic, astfel că nu se acordă fractiuni de punct.Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului total obţinut la zece.DISCIPLINA PROBA TIPURI DE SUBIECTE FILIERA PROFIL CHIMIE ORGANICA CHIMIE ANORGANICA e/f 2-3 ore/ săptămâna O ora /sapta- mana Teoretica Tehno- logica Teoretica Tehno- logica Real(matematica- fizica, informatica, chimie- biologie, chimie- fizica) Licee industriale/curs de zi şi (seral: chimie industriala, alimentara, curs de zi şi seral ). Licee industriale/ curs de zi (constructii de masini, metalurgie, electrotehnica şi electronică, mine, petrol, energetic, constructii- montaj, exploatare şi industrializarea lemnului, transporturi, posta şi telecomunicatii, industria usoara, poligrafie, gospodarirea apelor). Licee agricole şi silvice/ curs de zi şi seral (agronom, horticultor, agent protectia plantelor, zootehnist, apicultor-sericicultor, veterinar). Licee agricole/ curs de zi (mecanic agricol, mecanic instalaţii şi utilaje zootehnice şi mecanic imbunata- tiri funciare). Licee economice, administratie şi servicii/ curs de zi şi seral Licee de informatica şi metrologie. Licee sanitare. Uman (filologie, istorie-stiinte sociale, limbi clasice, limbi moderne) Licee industriale /curs seral (constructii de masini, metalurgie, electrotehnica, mine, petrol, energetic, constructii-montaj, exploatare şi industrializarea lemnului, transporturi, posta şi tele- comunicatii, industria usoara, poligrafie, gospoda- rirea apelor). Licee agricole/ curs seral. (mecanic-agricol, mecanic - imbunatatiri funciare). Licee militare- real. BACALAUREAT 2002PROGRAM DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA FRANCEZAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele optionale. Examenul de limba franceza va pastra aceeasi structura în ceea ce priveste:. probele (oral) ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere);. numărul de ore de studiu saptamanal (1-2 ore, 3-4 ore, 5-7 ore şi Minoritati/L3), la ambele probe (oral şi scris), indiferent de nivel (L1 sau L2);. obiectivele şi, parţial, continuturile şi tipurile de itemi (subiecte).II. OBIECTIVE DE EVALUARE1.
  72. a)PROBA ORALA ... Pentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore saptamanal de studiu:. sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text necunoscut * de aproximativ 100 de cuvinte;. sa demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin:- identificarea sensului cuvintelor şi a relatiilor semantice;- recunoasterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;- răspuns la intrebari;- traducere;- rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor esentiale);- emiterea unor judecati de valoare/exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;.Candidatii pot face trimiteri la/asociatii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa.. sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:- folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic şi coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.* În conformitate cu NOTA emisa de Ministerul Educatiei şi Cercetarii, Directia Generală Invatamant Preuniversitar, la data de 14.08.2001, cu, privire la utilizarea programelor şi manualelor scolare la limba franceza în anul scolar 2001-2002, pentru Minoritati/L3 se vor utiliza manuale alternative de lb. franceza, anul IV de studiu. Acest lucru impune introducerea textelor necunoscute (nestudiate la clasa) ca. suport al exercitiilor, la ambele probe de examen (oral şi scris), la acestă categorie de subiecte. Pentru armonizarea cerinţelor şi structurii subiectelor, introducerea textelor necunoscute se extinde şi la 1-2 ore, ceea ce permite generalizarea utilizarii textelor necunoscute la toate categoriile de subiecte (1-2 ore, 3-4 ore, 5-7 ore şi Minoritati /L3), la oral şi la scris.1.
  73. b)PROBA SCRISA ... Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati:. sa dovedeasca capacitatea de a înţelege global un text necunoscut /nestudiat la clasa prin:- identificarea informaţiilor specifice din text (prin exercitii cu alegerea dubla, multipla/răspuns la intrebari/text lacunar: 1-2 ore şi Minoritati/L3 sau prin rezumarea acestuia (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante: 3-4 şi 5-7 ore);- identificarea sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice;- recunoasterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.. sa dovedeasca capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingator;. sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris prin:- construirea unui dialog situational;- redactarea unei scrisori/a unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;- relatarea sau descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale;- continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect/o tema data;- descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante;- comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale/argumentarea unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante şi relevante;. sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat în limba studiata (retroversiune);2. TIPURI DE ITEMI2. a. PROBA ORALAIndiferent de numărul de ore saptamanal de studiu, candidatii vor avea pe biletul de examen oral un set de trei itemi:. primul item: un text necunoscut, de aproximativ 100 de cuvinte, pe care candidatii îl vor citi corect, fluent şi expresiv; textul va fi apoi abordat/interpretat intr-o maniera personala prin intermediul unor exercitii (subitemi), care vor solicita candidaţilor:- identificarea/explicarea sensului unor cuvinte, identificarea relatiilor semantice;- confirmarea intelegerii textului, prin răspuns la intrebari (1-2 ore şi Minoritati/L 3) sau prin desprinderea ideilor esentiale (3-4 şi 5-7 ore).- traducerea unor propozitii/fraze din text (1-2 ore şi Minoritati/L3);Candidatii vor dovedi astfel ca au atât deprinderea de a citi şi capacitatea de a înţelege un text, cat şi abilitatea de a vorbi şi de a comunică în limba franceza.Ponderea acestui subiect va fi de 3o- 40 % din nota finala.. itemul doi va consta dintr-un exercitiu de identificare şi utilizare a elementelor şi structurilor gramaticale studiate, prin diferite tipuri de exercitii (ex. de identificare/ substitutie/ completare/ combinare/ transformare/ reformulare continuare de fraze etc).Acest tip de exercitiu, poate avea ca punct de sprijin textul propus la primul item.Se urmareste evaluarea capacităţilor candidaţilor de a recunoaste şi utiliza structurile gramaticale şi lexicale studiate, conform programei de limba franceza.Ponderea acestui subiect va fi de 10-20 % din nota finala.. itemul trei urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a construi un discurs oral convingator, logic şi coerent, pornind de la o tema data (legata sau nu de textul propus la itemul 1), precum şi capacitatea acestora de:- a relata un eveniment/o intamplare/o experienta personala,- a descrie un obiect/o persoană/ o situatie,- a prezenta/a comenta un subiect,- a-şi exprima propriile opinii şi judecati de valoare, în legătură cu ideile/conţinutul textului propus la itemul 1, intr-o limbă franceza corecta şi fluenta.Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.Ponderea acestui subiect va fi de 30 % din nota finala.Se vor acorda. 10 puncte (l0%) din oficiu.Punctajul maxim al probei este de 100 de puncte.2. b. PROBA SCRISAIndiferent de numărul saptamanal de ore de studiu, candidatii vor avea de tratat un set de trei itemi:. primul item va consta dintr-un text necunoscut.Candidatii vor fi solicitati:. sa confirme înţelegerea sensului global prin:- răspuns la intrebari/ exercitii cu alegere duala, multipla /text lacunar;- exercitii de identificare a sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice (1-2 ore şi Minoritati/L3);. sa interpreteze textul intr-o maniera personala prin:- rezumarea acestuia (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante din text);- identificarea sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice;- construirea unui dialog situational (pornind de la reperele oferite de text); (3-4 şi 5-7 ore).Acest item urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a înţelege un text necunoscut, de a-l analiza şi interpreta, de a se exprima corect, din punct de vedere lexical şi gramatical, în limba studiata.Ponderea acestui subiect va fi de 25 % (1-2 ore şi Minoritati/L3) şi de 45 % (3-4 şi 5-7 ore) din nota finala.. itemul doi urmareste evaluarea capacităţii candidatului:. de a realiza corect un transfer lingvistic (retroversiune), prin traducerea în limba franceza a unui text neliterar (1-2, 3-4 ore şi Minoritati/L3) sau literar (5-7 ore), alcătuit din 3-4 propozitii/fraze;Se va aprecia calitatea transpunerii lingvistice, folosirea corecta a structurilor gramaticale şi lexicale, a ortografiei şi a punctuatiei (ca şi la restul itemilor, de altfel), precum şi a unui stil adecvat.Ponderea acestui subiect va fi de 15% din nota finala.. itemul trei va solicita candidaţilor sa construiasca un discurs logic, coerent şi convingator, pe baza unei teme date.Candidatii vor fi solicitati să se exprime în scris efectuand:. pentru 1-2 ore şi Minoritati/L3:. un dialog situational;. o redactare tematica, la alegere între a sau b:
  74. a)relatarea/descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale sau construirea unui text pe un subiect/plan dat; ...
  75. b)descrierea, caracterizarea unui personaj/comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale; ... Atât dialogul, cat şi redactarea pot avea ca punct de sprijin conţinutul textului propus la itemul 1.. pentru 3-4 şi 5-7 ore, o redactare pe baza unui subiect/o tema data, la alegere între:
  76. a)continuarea textului sau a temei/ideii principale din textul de la itemul 1 sau construirea unui text, având sau nu ca reper interpretarea, textului dat; ...
  77. b)comentarea unui subiect/exprimarea/argumentarea unui punct de vedere personal, pe baza unei teme (inspirate sau nu de conţinutul textului propus la primul item). ... Pentru subiectele de redactare la alegere (a sau
  78. b)se poate solicita redactarea unui anumit tip de discurs specific (scrisoare, articol de presa, interviu).Se urmareste evaluarea capacităţii candidaţilor de a se exprima în scris, intr-un discurs coerent, corect din punct de vedere gramatical, lexical şi ortografic, folosind un stil adecvat şi integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal, susţinute de exemple relevante, dar şi abilitati de compozitie, care să le permita sa analizeze, sa interpreteze, sa nareze, sa descrie, sa argumenteze.Ponderea acestui subiect va fi de 50% (1-2 ore şi Minoritati/L3) şi de 30% (3-4 şi 5-7 ore) din nota finala.Se vor acorda 10 puncte (l0%) din oficiu. Punctajul maxim al probei este de 100 de puncte.III CONTINUTURI1. Teme de comunicare orala/scrisa.Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta umana în general şi experienta personala: copilaria şi adolescenta (preocupari, activităţi/pasiuni, timp liber, vacante, tabere, excursii; idealuri şi proiecte, personaje indragite din cărţi/filme, vedete; relatii cu membrii familiei, relatii între tineri, corespondenta, schimburi scolare, calatorii, moda ...); inventii şi descoperiri, probleme ale lumii contemporane, mediul înconjurător, invatamant şi educatie, francofonia, mass- media (radio, televiziune, presa), viaţa artistica, sportiva şi culturala.2. Elemente şi structuri lexicale.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de limbaj prioritare (a saluta, a se prezenta, a prezenta pe cineva, a da/a cere informaţii/indicatii, a exprima o rugaminte/o judecata/opinii / preferinte / dorinte / sentimente / regret / intentie, a propune, a accepta /a refuza, a exprima acordul /dezacordul, a face o urare, a felicita, a multumi, a se scuza, etc);3. Elemente şi structuri gramaticale.Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceza pentru ciclul liceal:- Articolul: - hotarat, nehotarat, partitiv;- Substantivul: gen, numar, formarea genitivului şi a dativului;- Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparatie, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative şi nehotarate);- Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat, en şi y;- Numeralul - cardinal şi ordinal;- Verbul: - modul indicativ, conditional (prezent şi trecut*), subjonctiv (prezent, şi trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple şi compuse; diateza activa, reflexiva şi pasiva*);- Adverbul: tipuri, gradele de comparatie*);- Sintaxa propozitie: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale;- Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare şi subordonare;- Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directa şi indirecta), negativa;- Tipuri de subordonate*): completiva directa, indirecta, relativa, circumstantiala de timp, de cauza, de scop, conditionala, şi conditional, şi dubitativ, consecutiva, concesiva, sisteme comparative. Notă ... *) elementele gramaticale notate cu asterisc nu sunt obligatorii pentru Minoritati/L3, acestea nefiind prevăzute în Programa scolara pentru alul IV de studiu (V.Programa pentru Limba 2, clasa a VIII-a, anul IV, nr. 3957/09.06.1999, publicată în volumul 2, Programe scolare pentru clasele a III-a - a VIII-a, Ed. Cicero, 1999 şi Programa pentru Limba 3, clasa a XII-a, L3, anul IV, nr.4805/05.10.2000, publicată în volumul 2, Programe scolare pentru clasele a X-a - a XII-a, Ed.Tipogrup press, Buzau, 2001), recomandata prin Nota M.E.C./14.08.2001, privind utilizarea programelor şi manualelor scolare la limba franceza în anul scolar 2001-2002.4. TexteTextele de examen vor fi selectate din cărţi, ziare, reviste în limba franceza: texte informative (articole de presa, ghid turistic etc) şi narative*). Ele nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la 5-7 ore la Minoritati/L3 Notă ... *) Pentru 3-4 şi 5-7 ore pot fi propuse texte literare accesibile.IV. PRECIZARI1. Timpul de lucru este:
  79. a)proba orala: 15 minute; ...
  80. b)proba scrisa : 3 ore. ... 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore saptamanal.3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau scrisa, nu exclud studierea textelor din manual, deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii:- sa comunice mai bine oral şi scris;- sa abordeze orice text din manual ca pe un text necunoscut;- sa-şi imbogateasca vocabularul şi cunoştinţele legate de cultura şi civilizatia franceza;- sa-şi insuseasca structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;- sa invete sa analizeze şi sa interpreteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale;- să se familiarizeze cu diferite genuri şi stiluri (
  81. ne)literare.PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA UNIVERSALABACALAUREAT 2002I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat 2002, Istoria Universala are statut de optionala. Istoria Universala poate fi aleasa la proba E şi la proba F, în functie de filiera şi profilul liceului absolvit.Proba de examen la Istoria Universala este o proba scrisa cu durata de 3 ore.II. OBIECTIVE DE EVALUARECandidatii vor fi capabili:1. sa utilizeze notiuni istorice în contexte noi;2. s-a plaseze în timp şi spatiu evenimentele istorice;3. sa utilizeze şi sa analizeze informatia istorica provenita din surse istorice scrise, la prima vedere;4. sa compare evenimente/ procese istorice;5. sa interpreteze din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;6. să prezinte şi sa analizeze/ sa interpreteze evenimente şi procese istorice studiate utilizand limbajul istoric adecvat;7. sa interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sau asupra evolutiei societatii.III. CONTINUTURI (TEME)Clasa a IX-a:. Forme de stat în lumea antica.Clasa a X-a:. Modelul britanic. (Programa A şi Programa B). Nasterea democratiei nord-americane. (Programa A şi Programa B). Franta în epoca revolutiei. (Programa A). Europa napoleoniana. (Programa A). Revolutia franceza şi Europa napoleoniana- (Programa B)Clasa a XI-a:. Regimurile democratice în perioada interbelica.. Regimurile totalitare în perioada interbelica.. Relatiile internationale postbelice.Notă:> Abordarea temelor din programa de examen a claselor a X-a şi a XI-a, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz).> Temele din clasa a X-a se studiaza conform Programei A. (clase cu 2-3 ore saptamanal), respectiv, Programei B (clase cu 1 ora saptamanal) din curriculum.> Continuturile din clasa a XI -a, prevăzute cu asterisc (*) în curriculum, se adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 2-3 ore saptamanal.> Sunt recomandate:. Manualul de istoric universala antica şi medievala, clasa a IX-a, editia 1997, autori S. Pascu, A. Bondor, V. Boscaneanu;. oricare dintre manualele de clasa a X -a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Naţionale cu nr. 4310 din 27 august 1999 şi nr. 4325 din 1 septembrie 1999;. oricare dintre manualele de clasa a XI-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Naţionale nr. 3913 din 31 mai 2000, nr. 4055 din 26 iunie 2000 şi nr. 4109 din 5 iunie 2000.IV. PROBA DE EXAMENProba scrisa de examen la Istorie Universala, poate cuprinde itemi de completare, itemi de tip adevarat-fals, itemi cu răspuns scurt, itemi de tip intrebare structurata, itemi de tip eseu structurat realizati pe baza unor repere etc.Pentru examenul de bacalaureat 2002 itemii de tip intrebare structurata, respectiv, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise, necuprinse în manualele scolare.Prezentarea urmatoarelor exemple de itemi are drept scop familiarizarea elevilor cu cerinţele probei scrise la Istorie Universala:I. Scrieti, pe foaia de examen, informatia istorica definita prin fiecare dintre urmatoarele enunturi:1. Regim politic instaurat de Oliver Cromwell, în Anglia, în 1653...2. Organism principal al Organizatiei Natiunilor Unite cu functia unui parlament, care adopta hotărâri cu majoritate de voturi - .......II. Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzătoare urmatoarelor evenimente /procese istorice în ordinea cronologica a desfăşurării lor:a. recunoasterea independentei Statelor Unite ale Americii;b. instaurarea Convenţiei Naţionale;c. infrangerea lui Napoleon la Waterloo.III. Scrieti, pe foaia de examen, cate un enunt despre participarea fiecareia dintre urmatoarele personalitati la un fapt din istoria univesala:1. George Marshall-2. Napoleon Bonaparte -IV. 1. Transcrieti, pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecarui enunt şi notati în dreptul ei A, dacă apreciati ca enuntul este adevarat, sau F, dacă apreciati ca acesta este fals.a. În 1949, state din Europa şi America de Nord formeaza alianta culturala, numita Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.).b. După primul razboi mondial. Imperiul German şi Imperiul Austro-Ungar s-au desfiintat.2. Inlocuiti singurul cuvant incorect din fiecare enunt considerat fals, astfel încât acesta sa devina adevarat.V. Cititi cu atentie textul de mai jos: lt; lt;Exceptand Marea Britanie, Rusia şi Imperiul Otoman, întreaga Europa cunoaste dominatia napoleoniana (...). Deseori, declanşarea razboiului pare sa nu mai poata fi controlata de Napoleon. Dar inlantuirea urmeaza o logica ce pare inevitabila: de fiecare data, odata cu cresterea puterii, apar noi probleme care creează noi conflicte. Cauza cea mai evidenta a celor zece ani de noi conflicte este dorinţa de dominatie a imparatului Frantei. gt; gt;(S. Bernstein, P. Milza, despre razboaiele napoleoniene)Pornind de la acest text raspundeti urmatoarelor cerinţe:1. Transcrieti numele teritoriilor rămase în afara dominatiei napoleoniene.2. Prezentati, în aproximativ o jumătate de pagina, modul în care blocada continentala genereaza noi conflicte.3. Explicati o alta cauza a razboaielor napoleoniene.4. Precizati o victorie obtinuta de Napoleon.VI. Realizati, în aproximativ doua pagini, o sinteza cu tema "Anglia de la monarhia absolutista la monarhia constituţională", având în vedere:- prezentarea oricăror doi factori care au favorizat declanşarea razboiului civil;- precizarea unui motiv al proclamarii Republicii şi numirea institutiei aflate la conducerea acesteia;- numirea regimului politic instaurat de Oliver Cromwell şi precizarea unei acţiuni politice a acestuia;- menţionarea unei caracteristici a Restauratiei Stuartilor şi a unui motiv al inlaturarii lor definitive.Notă:Se puncteaza atât explicarea ideilor menţionate, cat şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, respectand succesiunea cronologica/logica a faptelor istorice şi incadrarea sintezei în limita de spatiu precizata.Punctajul maxim al probei scrise la Istorie universala este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obţinut la 10.PROGRAMA NATIONALA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2OO2BIOLOGIE1. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui proba la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializarii (pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul umanist, liceele din filiera tehnologica şi liceele din filiera vocationala).2. OBIECTIVE1. Recunoasterea şi definirea termenilor, conceptelor, proceselor, legilor şi principiilor specifice stiintelor biologice.2. Utilizarea corecta a termenilor, conceptelor şi principiilor specifice biologiei în rezolvarea problemelor concrete de viaţa (a situatiilor problema).3. Explicarea, demonstrarea şi exemplificarea principiilor fundamentale ale lumii vii:. unitatea structura - functie;. unitatea organism - mediu;. evolutia lumii vii;. unitatea şi diversitatea lumii vii;. integralitatea lumii vii.4. Interpretarea corecta a datelor obtinute în urma unor activităţi experimentale.5. Aplicarea cunoştinţelor biologice în caracterizarea structurilor şi sistemelor biologice după un algoritm dat. Exemplu: caracterizarea unei grupe de vietuitoare precizand mediul de viaţa, modul de viaţa, alcatuirea, functiile, particularitatile adaptative, importanţă.3. CONTINUTURI:Pentru proba la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializarii (pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul umanist şi liceele din filierele tehnologica - şi vocationala), proba de biologie se poate sustine în una din cele doua variante:I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - subiecte din manualele claselor a IX-a şi a X-a.II. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - subiecte din manualele claselor a XI-a şi a XII-a.Conţinutul manualelor de biologie este în conformitate cu programa scolara a disciplinei biologie din anii 1997-2002.I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - manualele claselor a IX-a şi a X-aa. Manualul de biologie de clasa a IX- a1. Materia vie.. Studiul celulei vegetale. Structura şi ultrastructura celulei - fără structura celulei vegetale la microscopul optic.. Diviziunea celulara - generalitatiDiviziunea amitoticaDiviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica.. HistogenezaOrganogeneza - fără legile organogenezei.Radacina - fără structura secundara a radacinii la dicotiledonate.Tulpina. - fără structura secundara a tulpinii.Frunza2. Viaţa plantelor. Asimilatia carbonului:Fotosinteza: definiţie, ecuatie chimica, importanţă, tehnici de evidenţiere a fotosintezei.Rolul pigmentilor clorofilieni în fotosintezaSinteza substanţelor organice - fără experienta demonstrarii sintezei substanţelor organice cu ajutorul izotopilor radioactivi.Influenţa factorilor de mediu asupra intensitatii fotosintezei şi importanţă lor practicaChimiosintezaNutritia plantelor heterotrofe. Respiratia plantelor:. Respiratia aeroba - definiţie, ecuatie chimica, tehnici de evidenţiere a respiratiei aerobe, influenţa factorilor interni şi externi asupra intensitatii respiratiei. Aplicaţii practice ale cunoasterii respiratiei plantelor. Respiratia anaeroba. Reproducerea plantelor:Reproducerea asexuataReproducerea sexuata: Organizarea florii la angiospermeFecundatia la Angiosperme:Microsporogeneza şi formarea gametilor barbatestiMacrosporogeneza şi formarea gametului femeiescProcesul de fecundatie la angiospermeCarpogeneza şi seminogenezaSamanta: Structura semintei, compozitia chimica a semintei, germinatia semintelor (fără metabolismul germinatiei).. Miscarea şi sensibilitatea la plante3. Filogenie vegetala - definiţiile pentru: sistemul de clasificare natural (filogenetic), determinare, fitotaxoni (specie, gen, familie, ordin, clasa, increngatura).b. Manualul de biologie de clasa a X-a1. Principalele grupe de animale, caracterizare generală: subregnul protozoare, subregnul metazoare.2. Anatomie şi fiziologie comparata în seria animala- Relatiile organismelor animale cu mediulSistemul nervos în seria animala:Sistemul nervos al vertebratelor: Sistemul nervos al mamiferelor.Bazele fiziologice ale comportamentului animalOrganele de simt în seria animala;Chemoreceptia la vertebrate;Mecanoreceptia: Sensibilitatea stato-acustica la vertebrate.Fotoreceptia la vertebrateLocomotia în seria, animala:Locomotia la vertebrate - fără " Statiunea bipeda şi locomotia la om".- Functiile de nutriţie în seria animala:Digestia în seria, animala;Digestia la vertebrate - fără: digestia la ciclostomi; unele particularitati ale digestiei la mamifere şi necesitatile nutritive ale organismului animal.Respiratia în seria, animala; definiţiile pentru: respiratie, sistem respirator, animale aerobe şi anaerobe.Respiratia la vertebrate - fără: respiratia la ciclostomi; adaptari ale functiei respiratorii la viaţa, acvatica şi altitudine.Mediul intern şi circulatia lichidelor în seria animala: Mediul intern al vertebratelor.Circulatia lichidelor corpului: tipuri de sistem circulator intalnite în seria animala.Circulatia, sangelui la vertebrate - fără circulatia sangelui la ciclostomi.Excretia în seria animala; definiţie, rol.Excretia la vertebrate; - fără: excretia la ciclostomi; formarea urinei.. Reproducerea definiţie, tipuri de reproducere intalnite în seria animala.Reproducerea la vertebrate - fără reproducerea la ciclostomiII ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA -manualele claselor a XI-a şi XII-aa. Manualul de biologie de clasa a XI- a. Celula. Tesuturile-inclusiv tesutul osos. Sistemul nervos:Neuronul - fără transmiterea sinaptica.Structura şi functiile sistemului nervos: maduva spinarii, trunchiul cerebral, nervii cranieni, cerebelul, diencefalul, emisferele cerebrale.. Analizatorii:Cutanat, vizual, auditiv, vestibular.. Glandele endocrineiHipofiza, tiroida, pancreasul endocrin.. Sistemul muscular:Principalele grupe de muschi somaticiMusculatura striata - fără manifestarile contractiei musculareMusculatura neteda. Digestia şi absorbtia intestinala - fără reglarea activităţii secretorii şi motorii digestive.. Respiratia - fără reglarea miscarilor respiratorii.. Sangele. Sistemul circulatorStructura histologica a inimiiProprietăţi ale muschiului cardiacActivitatea mecanica a inimii - fără reglarea activităţii cardiace.. Excretia renala:Structura aparatului excretorFormarea urinei - fără reglarea activităţii renale şi mictiune,. Reproducereab. Manualul de biologie de clasa a XII-a. Legile mendeliene ale ereditatii:Monohibridismul şi legea puritatii gametilorDihibridismul şi legea segregarii independente a perechilor de caractere.Alte tipuri de segregare. Teoria cromozomiala a ereditatii:Cromozomi şi genePlasarea lineara a genelor în cromozomi şi transmiterea, inlantuita a. genelor (linkage)Schimbul reciproc de gene (crossing-over) şi hartile cromozomialeDeterminismul genetic al sexelor. Notiuni de genetica moleculara:Acizii nucleici şi rolul lor geneticStructura, chimica a acizilor nucleici:- acidul dezoxiribonucleic (ADN);- acidul ribonucleic (ARN)- Replicatia ADNTipuri de ARNCodul genetic şi caracteristicile codului geneticSinteza proteinelor: functiile materialului genetic; etapele sintezei proteice.Gena, structura şi functii: notiunea, de gena; gena la eucariote -fără pseudogene.Structura moleculara a cromozomilor la eucarioteMutatiile: definiţie, clasificare şi importanţă lor pentru ameliorarea plantelor, animalelor şi microorganismelor.. Notiuni de genetica umana:Metode de cercetare în, genetica umanaCariotipul uman normal şi cel patologicMaladii metabolice ereditareSfaturile genetice şi importanţă lorDiagnoza prenatala4. PRECIZARIBiologia este sustinuta ca proba scrisa.Timpul alocat probei este de 3 ore,Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acordă din oficiu.Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.Proba de examen va consta dintr-un numar de intrebari (itemi) care vor urmări verificarea intregii programe şi a atingerii obiectivelor predarii -invatarii biologiei pe tot parcursul studiilor liceale.5. EXEMPLE DE TIPURI DE ITEMI FOLOSITI IN ALCATUIREA TESTELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT:- itemi cu alegere multipla: complement simplu - alegerea singurului răspuns corect.. Scrie pe foaia de examen litera corespunzătoare raspunsului corect:Muschii oblici externi apartin:
  82. a)spatelui; ...
  83. b)toracelui; ...
  84. c)abdomenului; ...
  85. d)membrelor superioare. ... - itemi de tip pereche (asociere):. Coloana B cuprinde organite citoplasmatice, iar coloana A rolul acestora. Scrie pe foaia de examen asocierea dintre fiecare cifra a coloanei A. şi litera corespunzătoare din coloana B.A1. sinteza proteinelor neuronale;2. digestia, intracelulara;3. diviziunea celulei;4. producerea, de energie.Ba. centrul celular;b. corpusculii Nissl;c. lizozomii;d. miofibrilele;e. mitocondriile.- intrebare structurata:. În urechea interna se gasesc receptorii pentru auz şi echilibru.
  86. a)Prezinta comparativ receptorii pentru echilibru respectand urmatoarele criterii: numele receptorului, localizarea, şi alcatuirea receptorului. ...
  87. b)Enumera proprietatile fundamentale ale undelor sonore. ...
  88. c)Precizeaza în ce conditii leziuni în zona segmentului central al analizatorului auditiv nu provoaca pierderea, auzului. Explica aceasta situatie. ... - rezolvarea de probleme:. Doi frati au grupele de sange A.(II), respectiv O(I). Stabileste combinatiile posibile ale grupelor de sange ale celor doi parinti. Scrie genotipurile grupelor de sange ale parintilor în cadrul combinatiilor respective.. Calculeaza cantitatea de substante anorganice din plasma sangelui unui tanar în greutate de 60 kg. Scrie toate etapele rezolvarii. Foloseşte valoarea maxima a plasmei.- eseu structurat:. Alcatuieste un eseu cu tema "Fotoreceptorii" după urmatorul plan:-numele, numărul, repartizarea pe retina şi gradul de excitabilitate a celulelor fotoreceptoare;- substanţa, fotosensibila continuta de fotoreceptori;- modificările biochimice care au loc în celulele fotoreceptoare sub actiunea luminii;- mecanismele vederii cromatice.STRUCTURA TESTULUI DE BIOLOGIE PENTRU CELE DOUA VARIANTE:VARIANTA I - manualele de clasa a IX a şi a X a;VARIANTA II - manualele de clasa a XI a şi a XII a.I. Itemi cu alegere multipla (alegerea unui singur răspuns corect).- testeaza cunoasterea, înţelegerea, aplicarea sau interpretarea unor date factuale.II. Itemi de tip pereche- testeaza abilitatea de a identifica relaţia existenta între perechi de elemente ca de exemplu:- termeni, legi - definitii;- simboluri - concepte;- plante sau animale - clasificari(incadrari); - structuri - descriere;- mediul de viaţa; - functii;- modul de hranire; - asocierea unor imagini cu notiuni etc.- caracterizare etc.III. Intrebari structurate (mai multe subintrebari, legate printr-un element comun).- testeaza comportamente variate ca de exemplu: definire, recunoastere, ierarhizare, descriere, alcatuire, interpretare, comparare, reprezentare schematica, aplicare, formulare de ipoteze, argumentare etc.IV. Rezolvarea de probleme- testeaza comportamente de nivel superior ca de exemplu: explorare, investigare, capacitatea de aplicare a cunoştinţelor, capacitatea de generalizare şi de transfer a tehnicilor de rezolvare etc.- acest tip de item va fi folosit în testele alcatuite pentru varianta a II a (manualele din clasele a XI a şi a XII a).V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent în conformitate cu un set de cerinţe date.- testeaza capacitatea de a evoca, organiza şi integra ideile, de a realiza interpretarea şi aplicarea datelor etc.PROGRAMAPENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002ISTORIA ARTEI1. Civilizatia Greciei Antice. Conditii geo-istorice şi culturale ale evolutiei artistice, domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, ceramica, epoci artistice, personalitati şi opere reprezentative2. Civilizatia Romei Antice. Conditii geo-istorice şi culturale ale evolutiei artistice; premise şi influente din arta etrusca; domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, pictura şi mozaic; arta română provinciala.3. Renasterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectura (caracteristici generale; programe, personalitati şi opere reprezentative); sculptura (genuri, personalitati şi opere reprezentative); pictura (genuri), prezentare generală a scolii florentine şi venetiene, personalitati aparţinând diverselor scoli artistice şi opere literare reprezentative4. Renasterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renasterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectura (personalitati şi opere reprezentative); sculptura (personalitati şi opere reprezentative); pictura (personalitati şi opere reprezentative) prefigurarea tendintelor artistice ulterioare.5. Renasterea în tarile de Jos. Conditii geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalitati şi opere reprezentative.6. Arta bizantina. Caracteristici generale(arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitatile artistice în spatiului cultural românesc.7. Secolul al XVII-lea în arta europeanaa. Barocul. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Barocul în spatiul cultural românesc.8. Secolul al XVIII-lea în arta europeana. Clasicism şi Romantism (arhitectura, sculptura, pictura).9. Secolul al XIX-lea în arta europeana. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanti şi opere.10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artisti şi opere reprezentative. Direcţii artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.)11. Arta europeana în secolul XX. Principalele curente europene în pictura de avangarda: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta.12. Arta românească în secolele XIX şi XX. Personalitati marcante care au contribuit la evolutia artei romanesti, influente artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata, Camil Ressu, Francisc Sirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brancusi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002STUDIUL DESENULUI1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului Pe pretextul unei naturi statice se va realiza o lucrare în care elevii vor sugera volumele obiectelor din natura, urmarind, totodata, caracterul de echilibru static al lucrării,2. Linia, pata valorica şi relatiile între ele. Ritmuri. Linia nemodulata şi pata. Linia modulara şi pata. Ritmuri de linii. Ritmuri de pete. Ritmuri combinate. Liniar activ - pata pasiv. Liniar pasiv - pata activ. Liniar neutru - pata neutru. Aplicaţii.3. Organizarea unei suprafete prin valoare în echilibru static.Contraste cantitative şi calitative. Echilibrarea petelor. Aplicaţii (fragmente ale figurii umane, mulaj gips).4. Valoratia, mijloc de expresie a volumului. Construcţia. Relaţia polanvaloare (lumini, umbra); despre pasaj. Importanţă pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălţime spre alb şi profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginatie, raportul dintre obiectul studiat şi suprafaţa inconjuratoare. Relaţia forma - fond.5. Construcţia pe baza observatiei formelor morfologice ale corpului omenesc. Construcţia va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic.6. Articulari de forme anatomice, (expresia liniei). Articulare. Cap-gat-torace.7. Studiul construcţiei şi valoratie aplicat la cap antic (mulaj gips). Se va evidentia ritmul proportiilor care stabilesc caracterul figurii - expresivitatea liniei şi valorii.8. Construcţia şi valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuantarii expresive a liniei şi valorilor.9. Studiu de construcţie a capului folosind linia modulata cu expresie a volumului. Se vor urmări cu insistenta experimentarea potentelor expresive ale liniei.10. Studiul structurilor. Aplicarea cunoştinţelor capatate la stadiul elementelor plastice, nuantarea de cald-rece a valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor.11. Linia şi pata, mijloc de expresie plastica în studiul figurii umane. Se vor studia după model viu, figura întreaga, imbracat, asezat intr-o ambianţă compusa de profesor.12. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articularii acestor forme şi sugerarea expresiva a formelor prin linie şi pata.13. Elemente de limbaj plastic, mijloace de realizare a unui studiu de natura statica complexa: Ordonarea spatiului plastic. Respectarea legilor compozitiei.14. Linia expresiva şi valoarea aplicata la un studiu după cap de expresie15. Linia de construcţie, linia expresiva şi valoarea mijlocie de realizare a studiului corpului uman.BACALAUREAT 2002 PROGRAMA DE LIMBA ELINA(proba scrisa)1. Obiective de evaluare:Proba scrisa evalueaza urmatoarele competente:1.1 Identificarea de elemente şi structuri gramaticale în fraza /text;1.2 Traducerea unui text la prima vedere folosind dictionarul;1.3 Comentarea unui text studiat*);1.4 Retroversiune cu suport lexical;1.5 Explicarea unor elemente de cultura şi civilizatie.NOTĂ: Notă ... *) Textele studiate vor fi diferite în functie de filiera (teoretic/vocational/teologic).2.Continuturi:2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral;2.2. Sintaxa;2.3. Metrica şi prozodie: hexametrul dactilic şi pentametrul;2.4. Literatura:- ILIADA - capodopera a literaturii universale;- ODISEEA. - capodopera a literaturii universale;- Tragediile lui Eschil- Tragediile lui Sofocle- Tragediile lui Euripide- HERODOT - parintele istoriei- Tucidide şi opera sa- Conceptia istorica a lui Plutarh- Contribuţia lui Xenofon la dezvoltarea istoriografiei- Demostene, cel mai de seama orator grec- Sistemul filosofic al lui Platon- Sistemul filosofic al lui AristotelManuale şi cursuri:1. Manual de limba greaca; Constant Georgescu, ed. Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1976, 19962. Limba elena, manual pentru clasa a XI-a - licee clasice -; M.Nasta - C.Moldoveanu, ed. Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 1970,19743. Limba elena - manual pentru clasa a XII-a - 19754. Manual de greaca veche. Ana Felicia Stef, ed. Humanitas, Bucureşti, 1996 (pentru cultura şi civilizatie)5. Manual de limbi clasice - pentru seminariile teologice anul III, ed. Învăţământului biblic şi de misiune al B.O.R., 19936. Nlanual de limbi clasice - pentru seminariile teologice anul IV, ed.Institutului biblic şi de misiune al B.O.R., 1993;7. Istoria literaturii eline - Maria Marinescu Hinu şi Adelina Piatkowski, ed. Stiintifica, Bucureşti, 1972.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002LIMBA SI LITERATURA CROATA1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rdu o jeziku. (oda - opei prikaz); S.S.Kranjcevic - Iseljenikc (elegija - opei prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar)- Epika (pojam opoenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma- knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opei prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opei prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opei prikaz).2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opei prikaz).4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizeni komentar). Hanibal Lucie, Robinja (opci prikaz) - Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).5. Barolc (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljlcovic, Satir (opei prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opei prikaz).7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opei prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar).8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opei prikaz).9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (Knjizevni komentar).10. Moderna (opcenito). A.G.Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz)- Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza(zivot i knjizevni rad), Bika kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opei prikaz), Ivo Andrie, Ex ponto (opei prikaz). Ţin Ujevic (Zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad). Jama (knijizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise (opei prikaz). Ranko Marinkovic (zeivot i knjizevni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka - opei prikaz).Literatura: udzbenici koji koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom.Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvratskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 de 100 bodova a ispit traje 3 sata.BACALAUREAT 2002PROGRAM DE EXAMEN PENTRULIMBA SI LITERATURA LATINALa sfârşitul ciclului liceal, elevul trebuie să aiba competenţa de a opera cu informatia lingvistica specifica limbii latine, cu informatia culturala circumscrisa culturii greco-române, sa-şi formeze un univers afectiv şi atitudinal bazat pe valorile esentiale şi viabile ale Antichitatii.OBIECTIVE DE EVALUAREElevii care sustin proba scrisa la limba şi literatura latina (proba E sau proba F) trebuie:- sa demonstreze competente de traducere din şi în limba latina;- sa interiorizeze modelele şi regulile care structureaza subsistemele limbii latine (lexical, morfologic şi sintactic);- sa foloseasca limbile latina şi greaca, inclusiv limbile romanice drept instrumente indispensabile unei exprimari în limba română, corecte, nuantate, neologice;- sa utilizeze corect şi pertinent informaţii literare, istorice, stiintifice din cultura greco-latina;- sa stabileasca conexiuni între diferite spatii culturale pentru a comunică idei, opinii, sentimente;- sa stapaneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a scandarii (schema metrica), a analizei gramaticale, stilistice, a interpretarii;- sa utilizeze adecvat instrumente de lucru; dictionarul latin-român.CONTINUTURIA. Fonetica, morfologia şi sintaxa propozitiei şi a frazei, studiate în clasele a IX-a şi a X-a, integral.B. Reprezentanti ai prozei şi poeziei latine din secolul I până în secolul V p. Chr. şi operele lor (prezentarea generală a autorului şi a operei acestuia).C. Traducerea şi comentariul (ideatic şi stilistic) textelor studiate, conform programelor valabile în anul scolar 1998/1999 (clasa a XI-
  89. a)şi în anul 1999/2000 (clasa a XII-a), după cum urmeaza:1. Caius Iulius Caesar, De bello Gallico (Descrierea Galiei, O lupta cu helvetii, Predarea lui Vercingetorix);2. Marcus Tullius Cicero, În Catilinam (Exordium ex abrupto, Prosopopeea patriei), De amicitia (Utilitatea prieteniei);3. Caius Sallustius Crispus, De coniuratione Catilinae (Portretul lui Catilina, inceputurile Romei), De bello Iugurthino (Evolutia republicii române);4. Titus Livius, Ab Urbe condita (Vae victis) Batalia de la Zama I);5. Lucius Annaeus Seneca, De tranquillitate animi (Indatoririle cetăţeneşti şi umane);6. Publius Cornelius Tcitus, De vita et moribus Iulii Agicolae liber (Elogiul libertatii), Historiae (Cauzalitatea istorica) Annales (Sine ira et studio);7. Titus Lucretius Carus, De rerum natura (Invocatie, Bucuria creatiei);8. Caius Valerius Catullus, Carmina (Fagaduinte, Prima indoiala, Introspectie lucida, (Indarjire);9. Publius Vergilius Maro, Aeneis (Prolog, Grecii în cetate, Pribegie, Vanatoarea. Tara Primitoare, Viteaza);10. Quintus Horatius Flaccus, Carmina (Epilog), Epistulae ad Pisones (Arta poetica);11. Publicus Ovidius Naso, Amores (Lauda poeziei), Metamorphoses (Echo e metamorfozata în ecou), Tristia (Iarna la Tomis).MANUALE:1. Limba latina, clasa a IX-a, autori: I. Fischer, Maria Morogan, Margareta. Nasta, editia revazuta 1996 şi urmatoarele;2. Limba latina, clasa a X-a, autori: Maria Capoianu, Gabriela Cretia, Mariana Ivan, editia 1996 şi urmatoarele;3. Limba latina, clasa a XI-a, autori: Eugen Cizek, Viorica Balaianu, Margareta Nasta, editie revazuta şi adăugată de Eugen Cizek, Ilies Campeanu, Aurel Lupu, 1996, 1997, 1998;4. Limba latina, clasa a XII-a, autori: Maria Capoianu, Gabriela Cretia, EDP, Bucureşti, editiile 1996, 1997, 1998.BACALAUREAT 2002PROGRAM DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURAITALIANASTATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolventii tuturor claselor liceale vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la, una dintre limbile moderne. Pot alege, de asemenea, o limbă străină la probele optionale.Pentru limba italiana, probele oral (obligatoriu) sau scris (proba la alegere) vor fi structurate în functie de numărul de ore saptamanal după cum urmeaza: 5 -7 ore; 3-4 ore; 1-2 ore, limba optionala şi minoritati.OBIECTIVEA) Proba orala urmareste sa evalueze capacitatea de intelegere şi exprimare orala. Candidatii vor fi solicitati:. sa citeasca corect un text studiat sau la prima vedere, respectand regulile de pronuntie, intonatie şi accentul. sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin selectarea şi rezumarea informatiei, prin exprimarea unui punct de vedere personal şi argumentarea acestuia. sa traduca textul, redand corect în limba română structurile gramaticale şi lexicale din italiana. sa sustina o conversatie în cadrul careia: să se prezintesă prezinte propriile hobby-urisă prezinte o situatie din viaţa cotidianasa relateze fluent o intamplare. sa faca o descriere sau o naratiune. sa dovedeasca competenţa de a realiza o retroversiune, folosind structurile gramaticale lexicale şi semantice din limba italianaB) Proba scrisa - urmareste sa evalueze capacitatea de comunicare în scris prin:- înţelegerea unui text studiat sau la prima vedere, cu un grad de dificultate conform cu numărul de ore saptamanal şi nivelul de studiu. Candidaţilor li se va solicita:. sa dovedeasca cunoasterea structurilor gramaticale, lexicale şi semantice din limba italiana prin traducerea textului. să se exprime corect şi coerent. sa rezume textul, selectand ideile relevante. sa completeze spatiile goale dintr-un text. sa construiasca un dialog pe un act de limbaj dat. sa redacteze un subiect sub forma unor tipuri de discurs (scrisoare, articol de presa, descriere, povestire, caracterizare). a analizeze şi sa interpreteze textul dat. să efectueze o retroversiuneElemente şi constructii gramaticalea. - Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv; cazurile de folosire şi omisiune ale articoluluib. - Substantivul: genul, numărul, declinareac. - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparatie, formele speciale de comparativ şi superlativ, adjectivele bello, quello, grande şi santo, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative şi nehotarate. Adjectivul posesiv de politete.d. - Pronumele: personal, de politete, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat.e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei şi secolelor.f. - Verbul: modul indicativ, conditional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple şi compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activa, pasiva şi reflexiva, constructii verbale perifrastice, concordanta timpurilor la indicativ şi conjunctiv.g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmatie, de negatie) gradele de comparatieh. - Particulele: NE şi CI (VI)i. - Prepozitia, conjunctia, interjectiaj. - Tipuri de propozitii: afirmativa, negativa, interogativa, exclamativa, imperativa;k. - Periodul ipoteticl. - Vorbirea directa şi indirectaNOTĂ:Capitolul privind "Elementele şi constructiile gramaticale" este obligatoriu pentru toate niveleleTematica1-2 ore/saptamanal, minoritati şi optional- Momenti della storia, della civilta e della cultura italiana- Universo quotidiano e rapporti interumani- Passatempi e vacanze- Spettacoli- L'uomo e l'ambiente- Tradizioni e folcloreManuale: Manual pentru clasa a IX-a, editiile 1991-1997, autori: Ileana Bogdanet Tanase, Rodica Locusteanu, Valentina NegritescuManual pentru clasa a X-a, editiile 1997-1998, autori: Haritina Gherman Madelina Chelemen, Rodica Sarbu (manualele sunt orientative pentru pregătirea tematicii menţionate)5-7 ore/saptamanal, intensiv, 3-4 ore/saptamanal- Luigi Pirandello - Îl treno ha fischiato- Alberto Moravia - Agostino- Giuseppe Ungaretti - San Martino del Carso- Eugenio Montale - Meriggiare pallido e assortoManual pentru clasa a XI-a, editia 1998, şi editiile ulterioare, autor: Florica Duta- Gabriele D'Annunzio - La pioggia nel pineto- Giovanni Pascoli - La mia sera- Giovanni Verga - La roba- Alessandro Manzoni - "I promessi sposi"- Giacomo Leopardi - L'infirnito- Carlo Goldoni - La locandiera- Giovanni Boccaccio - II "Decameron", Frate Cipolla e la penna dell'arcangelo Gabriele- Francesco Petrarca - II "Canzoniere", Erano i capei d'oro a l'aura sparsi- Dante Alighieri - La "Divina Commedia", Ulisse,- "Vita Nova", Tanto gentile e tanto onesta pare - Manual pentru clasa a XII-a, editia 1998, şi editiile ulterioare, autori: Rodica Locusteanu, Florica DutaPROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LOGICABACALAUREAT 2002I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Logica are statut de disciplina optionala. Logica poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera, profil şi specializare. Proba de examen la Logica este o proba scrisa cu durata de 3 ore.II. OBIECTIVE DE EVALUARECandidatii vor fi capabili sa:1. defineasca concepte;2. evalueze corectitudinea logica a unei definitii, clasificari sau rationament;3. utilizeze regulile construirii unei definitii, clasificari, argumentari etc.;4. evalueze corectitudinea/validitatea unei definitii, clasificari, argumentari etc.;5. identifice erorile logice dintr-un enunt;6. opereze corect cu formule logice;7. construiasca scheme de inferenta (de rationare);8. construiasca enunturi prin care să ilustreze principii, reguli de rationare;9. opereze trecerea unui enunt din limbaj formal în limbaj natural şi invers.III. CONTINUTURI1. Notiuni introductive1.1. Principiile logice2. Notiunea - forma logica fundamentala2.1. Tipuri de notiuni2.2. Raporturi între notiuni3. Definitia şi clasificarea3.1. Structura definitiei3.2. Regulile definitiei3.3. Tipuri de definitii3.4. Structura clasificarii3.5. Regulile clasificarii3.6. Tipuri de clasificare4. Propozitii categorice4.1. Structura propozitiilor categorice4.2. Clasificarea propozitiilor categorice5. Conversiunea şi obversiunea propozitiilor categorice5.1. Caracterizare generală5.2. Distribuirea termenilor5.3. Tipuri de inferente imediate5.4. Aplicaţii ale conversiunii şi obversiunii6. Silogismul6.1. Structura silogismului6.2. Figuri şi moduri silogistice6.3. Legile generale ale silogismului6.4. Metode de probare a validitatii silogismelor7. Propozitii compuse7.1. Propozitii compuse şi functii de adevar7.2. Definiţiile principalelor functii de adevar (operatori propozitionali)7.3. Proprietatile principalilor operatori propozitionali7.4. Raportul dintre conjunctie şi disjunctie7.5. Simplificarea în logica propozitiilor compuse7.6. Tipuri de inferente deductive cu propozitii compuse7.7. Metode de probare a validitatii inferentelor cu propozitii compuseNOTĂ:. Manualul recomandat: LOGICA, manual pentru clasa a IX - a, licee şi clasa a XI-a, scoli normale E.D.P., Bucureşti, 1997; autori: Petre Bieltz, Dumitru Gheorghiu.IV. PROBA DE EXAMENStructura probei de evaluare poate include subiecte concepute după modelul itemilor cu răspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; rezolvare de probleme etc. Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare şi notare) constituie un sprijin important pentru profesori şi elevi în ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum şi cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.Proba scrisa la Logica. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncta din oficiu.. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.. În cazul utilizarii de simboluri (litere) pentru a desemna termeni sau propozitii, se va specifica termenul, respectiv, propozitia corespunzătoare fiecarui simbol.I. A. Enumerati cele trei tipuri de raporturi de concordanta care pot exista între doua notiuni în functie de sferele lor. - 6 puncteB. Precizati în ce constau cele doua raporturi de opoz

🔗 Către sursa oficială

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.