ORDIN 192 26/09/2002 - Portal Legislativ

(1)din Legea nr. 111/1996, republicată, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, emite prezentele norme de dezafectare a obiectivelor şi instalaţiilor nucleare. Art. 2. - Termenii şi expresiile utilizate în prezentele norme sunt definite în anexa nr. 1. Art. 3. - Prezentele norme se aplică dezafectării următoarelor tipuri de obiective şi instalaţii nucleare:

1. a)reactori nucleari de cercetare;
2. b)ansambluri subcritice;
3. c)staţii de tratare deşeuri radioactive;
4. d)depozite intermediare de combustibil nuclear ars;
5. e)depozite intermediare de deşeuri radioactive. Art. 4. - Prezentele norme stabilesc condiţiile şi eta- pele necesare dezafectării obiectivelor şi instalaţiilor nucleare prevăzute la art. 3, în scopul eliberării de sub regimul de autorizare. Art. 5. - Prezentele norme nu se aplică dezafectării centralelor nuclearoelectrice. CAPITOLUL II Etapele procesului de dezafectare Art. 6. - Pentru obiectivele şi instalaţiile nucleare prevăzute la art. 3, etapele procesului de dezafectare sunt, după caz: 1. întocmirea şi aprobarea planului de dezafectare; 2. emiterea deciziei de oprire definitivă a obiectivului/ instalaţiei nucleare; 3. obţinerea autorizaţiei de evacuare a combustibilului nuclear din clădirea obiectivului nuclear; 4. evacuarea combustibilului din clădirea obiectivului nuclear; 5. întocmirea şi transmiterea la CNCAN a documentaţiei de autorizare, conform anexei nr. 2; 6. obţinerea autorizaţiei de dezafectare; 7. implementarea activităţilor de dezafectare în conformi- tate cu autorizaţia de dezafectare; 8. întocmirea raportului final de dezafectare, la finaliza- rea lucrărilor de dezafectare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4; 9. întocmirea raportului final de evaluare radiologică, în conformitate cu cerinţele anexei nr. 5; 10. solicitarea către CNCAN şi obţinerea certificatului de îndeplinire a condiţiilor de eliberare de sub regimul de autorizare, în conformitate cu cerinţele anexei nr. 7. CAPITOLUL III Cerinţe de autorizare pentru dezafectare Art. 7. - Începând cu data publicării prezentelor norme în Monitorul Oficial al României, Partea I, planul de dezafectare devine parte componentă obligatorie a docu- mentaţiei de autorizare a oricărui obiectiv/instalaţii nucleare prevăzute în art. 3. Art. 8. - Titularul de autorizaţie, denumit în continuare titular, are obligaţia de a întocmi planul de dezafectare în conformitate cu cerinţele anexei nr. 3. Art. 9. - Pentru obiectivele/instalaţiile nucleare care sunt în faza de proiectare, construcţie şi operare, titularul va întocmi şi va transmite planul de dezafectare către CNCAN, spre evaluare şi aprobare, în termen de maximum 3 ani de la data publicării prezentelor norme. Art. 10. - Pentru obiectivele/instalaţiile nucleare care sunt oprite şi se află în conservare sau la sfârşitul duratei de viaţă, titularul are obligaţia de a transmite planul de dezafectare către CNCAN, spre evaluare şi aprobare, în termen de 6 luni de la publicarea prezentelor norme. Art. 11. - Titularul va actualiza şi va transmite la CNCAN, la interval de 5 ani, planul de dezafectare revizuit. Art. 12. - Titularul va întocmi raportul final de securi- tate, denumit în continuare RFS, privind depozitarea com- bustibilului nuclear, inclusiv soluţionarea depozitării combustibilului pe termen lung, ca documentaţie suport pentru planul de dezafectare, în conformitate cu anexa nr. 8. Art. 13. - Titularul va întocmi programul de suprave- ghere radiologică pentru procesul de dezafectare, ca documentaţie suport pentru planul de dezafectare. Art. 14. - Titularul va întocmi manualul de asigurare a calităţii pentru dezafectare, în conformitate cu normele de asigurare a calităţii în vigoare, ca documentaţie suport pen- tru planul de dezafectare în vigoare. Art. 15. - Titularul va întocmi planul de intervenţie în caz de urgenţă radiologică, inclusiv în caz de incendiu, la obiectivul nuclear/instalaţia nucleară, pe durata dezafectării, în conformitate cu reglementările în vigoare. Art. 16. - Titularul va transmite la CNCAN, pe suport hârtie şi în format electronic, spre evaluare şi aprobare:
6. a)planul de dezafectare;
7. b)RFS privind depozitarea combustibilului nuclear, inclu- siv soluţionarea depozitării pe termen lung;
8. c)programul de supraveghere radiologică a personalu- lui, publicului şi mediului pe durata desfăşurării activităţilor de dezafectare;
9. d)manualul de asigurare a calităţii pentru dezafectare;
10. e)planul de intervenţie în caz de urgenţă. Art. 17. - După aprobarea planului de dezafectare de către CNCAN şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei privind oprirea definitivă a obiectivului/ instalaţiei nucleare, titularul are obligaţia de a solicita la CNCAN autorizaţia de dezafectare. Art. 18. - Pentru obţinerea autorizaţiei de dezafectare titularul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
11. a)să transmită către CNCAN documentele de autorizare în conformitate cu cerinţele anexei nr. 2;
12. b)să evacueze combustibilul nuclear din clădirea obiec- tivului nuclear;
13. c)să facă dovada asigurării finanţării activităţilor de dez- afectare. CAPITOLUL IV Evaluarea şi aprobarea planului de dezafectare de către CNCAN Art. 19. - CNCAN va evalua în termen de 60 de zile de la data primirii planul de dezafectare. Art. 20. - CNCAN va transmite titularului observaţiile şi cerinţele de completare a planului de dezafectare. Art. 21. - Titularul are obligaţia ca în termen de 30 de zile de la primirea observaţiilor să aducă completările şi clarificările solicitate de către CNCAN asupra planului de dezafectare, în forma cerută. Art. 22. - În urma evaluării planului de dezafectare completat, dacă se constată că acesta este întocmit în conformitate cu anexa nr. 3 şi îndeplineşte toate cerinţele formulate conform art. 20, CNCAN va transmite titularului aprobarea planului de dezafectare. CAPITOLUL V Oprirea definitivă a instalaţiei Art. 23. - În baza unei justificări tehnico-economice temeinice, titularul poate lua decizia de oprire definitivă şi de sistare a operării obiectivului nuclear sau a instalaţiei nucleare. Art. 24. - La propunerea titularului, forul tutelar respec- tiv va obţine hotărârea Guvernului privind oprirea definitivă a obiectivului/instalaţiei nucleare şi intrarea în faza de dez- afectare. Art. 25. - Titularul va transmite către CNCAN dovada publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 24. Art. 26. - În termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 24, titularul va lua toate măsurile astfel încât în clădirea obiectivului nuclear sau a instalaţiei nucleare să se permită accesul numai persoane- lor direct implicate în activitatea de dezafectare. CAPITOLUL VI Stadii de dezafectare Art. 27. - Stadiile de dezafectare, respectiv deţinerea obiectivului/instalaţiei nucleare aflate în dezafectare, sunt definite în anexa nr. 1. Art. 28. - Dezafectarea oricărui obiectiv sau oricărei instalaţii nucleare se va face obligatoriu până la finalizarea stadiului 3 de dezafectare. Art. 29. - CNCAN poate autoriza stadii intermediare de dezafectare, în baza unei justificări documentate. Art. 30. - Pentru fiecare stadiu de dezafectare, în cazuri justificate, CNCAN poate emite autorizaţii parţiale de dezafectare pentru anumite părţi ale obiectivului/instalaţiei nucleare. Art. 31. - În planul de dezafectare poate fi prevăzută deţinerea obiectivului/instalaţiei nucleare. Art. 32. - Autorizaţia de dezafectare se poate emite pentru o perioadă de cel mult 5 ani. Art. 33. - La expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei de dezafectare, prevăzut la art. 32, titularul poate solicita reînnoirea autorizaţiei de dezafectare. Art. 34. - În cazul în care dezafectarea obiectivului nuclear sau a instalaţiei nucleare nu se realizează până la nivelul de eliberare de sub regimul de autorizare, la finali- zarea lucrărilor de dezafectare autorizate titularul are obligaţia de a solicita autorizaţie de deţinere a obiectivu- lui/instalaţiei nucleare parţial dezafectate. Art. 35. -

(1)Pentru a obţine autorizaţie de deţinere conform prevederilor art. 34, titularul trebuie să îndepli- nească următoarele cerinţe:

1. a)să transmită la CNCAN documentele de autorizare în conformitate cu cerinţele anexei nr. 6;
2. b)să nu existe depozitat combustibil nuclear în clădirea obiectivului nuclear;
3. c)să facă dovada asigurării finanţării activităţilor de deţinere şi dezafectare până la stadiul 3, ulterioare deţinerii.

(2)În cazuri justificate CNCAN poate autoriza deţinerea obiectivului şi în situaţia existenţei combustibilului în clădirea obiectivului nuclear, cu respectarea cerinţelor RFS pentru depozitarea combustibilului. Art. 36. - Autorizaţia de deţinere prevăzută la art. 34 se poate emite pe o perioadă de maximum 5 ani. Art. 37. - La expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei de deţinere, prevăzut la art. 36, titularul poate solicita reînnoirea autorizaţiei de deţinere sau poate solicita obţinerea autorizaţiei de dezafectare. Art. 38. - La finalizarea perioadei de deţinere stabilite titularul trebuie:

1. a)să efectueze caracterizarea radiologică a obiectivului/ instalaţiei nucleare şi să întocmească raportul de evaluare radiologică corespunzător anexei nr. 5;
2. b)să actualizeze planul de dezafectare pe baza rapor- tului de evaluare radiologică întocmit conform lit. a);
3. c)să reia procesul de dezafectare până la atingerea nivelurilor de eliberare de sub regimul de autorizare con- form prevederilor prezentelor norme. CAPITOLUL VII Implementarea activităţilor de dezafectare Art. 39. - Titularul trebuie să efectueze activităţile de dezafectare prin personalul propriu specializat, calificat şi autorizat pentru dezafectare, sau prin organizaţii autorizate pentru activitatea de dezafectare, inclusiv manipulare, în conformitate cu prevederile legale. Art. 40. - Titularul are obligaţia să înceapă şi să fina- lizeze activităţile de dezafectare la termenele stabilite con- form autorizaţiei de dezafectare obţinute. Art. 41. - Titularul are obligaţia să desfăşoare acti- vităţile de dezafectare a obiectivului nuclear sau a instalaţiei nucleare, cu riscuri minime, în condiţii de securi- tate radiologică, de protecţie a personalului expus profesio- nal, a populaţiei, a mediului şi a proprietăţii, cu respectarea obligaţiilor ce decurg din reglementările în vigoare. Art. 42. - Titularul va dezafecta numai acele părţi din obiectivul/instalaţia nucleară pentru care are capabilitate de decontaminare, tratare a deşeurilor şi depozitare, în confor- mitate cu autorizaţia de dezafectare obţinută. CAPITOLUL VIII Cerinţe de raportare şi păstrare a înregistrărilor Art. 43. - Titularul va organiza şi va menţine arhiva tuturor înregistrărilor şi a documentelor specifice activităţilor de dezafectare, corespunzătoare cap. 7 din anexa nr. 3, pe toată durata dezafectării şi pentru o perioadă de minimum 30 de ani după obţinerea certificatului de eliberare de sub cerinţele de autorizare. Art. 44. - Titularul va întocmi şi va transmite către CNCAN rapoarte trimestriale privind stadiul executării lucrărilor de dezafectare. Art. 45. - Titularul va întocmi şi va transmite către CNCAN, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, raportul anual privind starea obiectivului/instalaţiei nucleare şi situaţia executării activităţilor de dezafectare conform autorizaţiei de dezafectare în vigoare. Art. 46. - La apariţia evenimentelor neprevăzute în desfăşurarea activităţilor de dezafectare titularul va notifica de îndată CNCAN apariţia evenimentului, iar în scris, în termen de 48 de ore de la sesizarea evenimentului res- pectiv. CAPITOLUL IX Modificări ale planului de dezafectare Art. 47. - Titularul are obligaţia de a notifica la CNCAN în termen de 48 de ore cazul în care constată că în activitatea de dezafectare apar factori semnificativi care nu corespund reglementărilor în vigoare sau sunt în afara limitelor autorizate şi care impun modificări ale planului de dezafectare. Art. 48. - Titularul care solicită modificarea planului de dezafectare în baza art. 47 are obligaţia de a transmite către CNCAN completările şi analizele implicate de modifi- carea planului de dezafectare, în forma şi la termenele sta- bilite de către CNCAN. Art. 49. - CNCAN va evalua solicitarea de modificare a planului de dezafectare şi va transmite solicitantului observaţiile la document în termen de 30 de zile de la pri- mirea solicitării de modificare. Art. 50. - Titularul are obligaţia ca în termen de 30 de zile de la primirea observaţiilor să aducă completările şi clarificările solicitate de către CNCAN, în forma cerută, asupra planului de dezafectare. Art. 51. - Dacă se constată că observaţiile, completările şi solicitările stabilite în baza art. 49 sunt îndeplinite, CNCAN va transmite titularului aprobarea de modificare a planului de dezafectare. Art. 52. - Titularul va opera modificări ale planului de dezafectare numai după ce a obţinut aprobarea CNCAN. Art. 53. - Prevederile art. 47-52 se aplică şi în cazul în care titularul constată apariţia unor situaţii care implică modificări ale autorizaţiei de dezafectare. CAPITOLUL X Încheierea stadiului de dezafectare autorizat Art. 54. - Titularul va efectua monitorizarea radiologică conform procedurilor de măsurare aprobate de CNCAN. Art. 55. - La finalizarea lucrărilor de dezafectare titula- rul are obligaţia de a efectua şi de a transmite către CNCAN, după caz: 1. raportul final de dezafectare, întocmit în conformitate cu cerinţele anexei nr. 4; 2. raportul final de evaluare radiologică, întocmit în con- formitate cu cerinţele anexei nr. 5. 3. RFS privind situaţia combustibilului nuclear. CAPITOLUL XI Eliberarea de sub regimul de autorizare Art. 56. - Titularul va solicita eliberarea de sub regi- mul de autorizare dacă dezafectarea obiectivului/instalaţiei nucleare este completă şi demonstrează prin monitorizarea radiologică finală că în toate incintele clădirii sau pe ampla- sament s-au atins nivelurile de eliberare de sub regimul de autorizare. Art. 57. - La atingerea nivelurilor de eliberare de sub regimul de autorizare, titularul are obligaţia de a întocmi şi de a implementa programul de reconstrucţie ecologică a zonei. Art. 58. - În cazul în care CNCAN constată că în clădire/amplasament s-au atins nivelurile de eliberare de sub regimul de autorizare şi zona nu mai prezintă pericol de expunere la radiaţii, va emite certificatul de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare. Art. 59. - Pentru obţinerea certificatului de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare, titularul va înainta la CNCAN documentele spe- cificate în anexa nr. 7. CAPITOLUL XII Dispoziţii tranzitorii Art. 60. - Pentru obiectivele/instalaţiile nucleare aflate în conservare la data emiterii prezentelor norme, decizia de oprire definitivă a operării obiectivului nuclear sau a instalaţiei nucleare poate fi luată de titular înaintea aprobării planului de dezafectare. Art. 61. - În cazuri justificate CNCAN poate autoriza stadiul 1 de dezafectare în condiţiile în care nu s-a eva- cuat în totalitate combustibilul nuclear din clădirea obiecti- vului nuclear. Art. 62. - În condiţiile art. 60, titularul trebuie: 1. să asigure depozitarea combustibilului în condiţiile prevăzute în RFS; 2. să desfăşoare numai acele activităţi de dezafectare care nu pun în pericol securitatea combustibilului nuclear proaspăt şi uzat; 3. să întreprindă toate acţiunile necesare pentru îndepărtarea combustibilului din clădirea obiectivului nuclear. Art. 63. - Pe toată durata dezafectării materialele nucleare din clădirea obiectivului/instalaţiei nucleare se supun prevederilor Normelor de protecţie fizică şi control de garanţii în domeniul nuclear. Art. 64. -

(1)În cazul în care depozitul de combustibil nuclear se află pe amplasamentul obiectivului nuclear ce urmează a fi dezafectat, titularul are obligaţia asigurării depozitării combustibilului în condiţii de securitate nucleară, conform RFS pentru depozit.

(2)Pentru cazul prevăzut la alin.

(1)titularul are obligaţia de a asigura funcţionarea sistemelor şi echipa- mentelor comune - ventilaţie, sisteme de semnalizare, sisteme de alimentare cu energie electrică, sisteme de alimentare şi purificare a apei etc. - care deservesc atât obiectivul nuclear care urmează a fi dezafectat, cât şi depozitele de combustibil nuclear.

(3)Nici unul dintre sistemele sau echipamentele prevăzute la alin.

(2)nu va fi scos din uz sau dezasamblat atâta vreme cât în depozit există combustibil nuclear. CAPITOLUL XIII Dispoziţii finale Art. 65. - Întreaga responsabilitate revine în exclusivi- tate titularului pentru:

1. a)întocmirea planului de dezafectare;
2. b)întocmirea RFS privind depozitarea combustibilului nuclear proaspăt şi uzat şi soluţionarea depozitării pe ter- men lung;
3. c)întocmirea manualului de asigurare a calităţii pentru dezafectare;
4. d)oprirea definitivă a instalaţiei nucleare;
5. e)soluţionarea îndepărtării combustibilului nuclear din clădirea obiectivului nuclear;
6. f)implementarea şi administrarea planului de dezafec- tare;
7. g)efectuarea lucrărilor de dezafectare;
8. h)efectuarea lucrărilor specifice deţinerii obiectivului/ instalaţiei nucleare, dacă este cazul;
9. i)finalizarea dezafectării şi întocmirea raportului final de dezafectare;
10. j)monitorizarea radiologică finală şi întocmirea raportului final de monitorizare radiologică;
11. k)obţinerea certificatului de eliberare de sub regimul de autorizare;
12. l)reconstrucţia ecologică a amplasamentului obiectivului/ instalaţiei nucleare dezafecate. Art. 66. -

(1)În cazul desfiinţării organizaţiei titulare, arhivele acesteia vor fi predate de titular la Arhivele Naţionale.

(2)Titularul va notifica CNCAN, cu cel puţin 90 de zile înainte, despre intenţia menţionată la alin.

(1).

(3)Termenele de păstrare a documentelor sunt cel puţin cele prevăzute la art. 43. Art. 67. - Încălcarea dispoziţiilor prezentelor norme atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz, în conformitate cu Legea nr. 111/1996, republicată. Art. 68. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentele norme. Art. 69. - Prezentele norme nu exclud respectarea cerinţelor celorlalte norme în vigoare privind securitatea radiologică, securitatea nucleară, garanţiile nucleare, pro- tecţia fizică, asigurarea calităţii, protecţia la incendiu etc., aplicabile activităţilor desfăşurate. Art. 70. - Prezentele norme intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. ANEXA Nr. 1 D E F I N I Ţ I I Sunt valabile definiţiile din Legea nr. 111/1996, republi- cată, şi definiţiile din Normele fundamentale de securitate radiologică, la care se adaugă următoarele: 1. activitatea de dezafectare - totalitatea activităţilor necesare a se desfăşura la un obiectiv nuclear sau instalaţie nucleară oprită definitiv, în vederea atingerii nive- lului de eliberare de sub cerinţele de autorizare; 2. caracterizare radiologică - totalitatea acţiunilor de: - identificare, localizare, măsurare şi estimare a acti- vităţii surselor radioactive existente în clădirea unui obiec- tiv/instalaţii nucleare; - identificare şi localizare a zonelor contaminate, pre- cum şi de măsurare şi estimare a dozelor în aceste zone; - identificare, localizare, măsurare şi estimare a acti- vităţii deşeurilor radioactive existente în clădirea unui obiec- tiv/instalaţii nucleare; 3. contractant - persoana fizică sau juridică angajată de către titular prin contract să efectueze anumite activităţi specifice; 4. CNCAN - Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, care, în baza Legii nr. 111/1996, republicată, reprezintă autoritatea competentă în domeniul nuclear şi care exercită atribuţiile de reglementare, autori- zare şi control prevăzute de lege; 5. deţinere - în înţelesul prezentei reglementări, deţinerea unui obiectiv/instalaţii nucleare aflate în dezafectare constă în păstrarea în siguranţă a obiectivului/instalaţiei nucleare, în stadiul în care s-a oprit dezafectarea, după ce combustibilul nuclear a fost evacuat din clădirea obiectivului; 6. evaluare radiologică - interpretarea şi prelucrarea rezultatelor obţinute în urma caracterizării radiologice a unui obiectiv/instalaţii nucleare, prin evaluarea acceptabilităţii măsurătorilor efectuate, prin comparaţii între rezultatele obţinute şi valorile limită specificate în reglementări şi con- cluzii asupra măsurătorilor efectuate; 7. etapele procedurii de dezafectare - faze obligatorii pentru obţinerea autorizaţiei de dezafectare şi atingerea nivelului de eliberare de sub cerinţele de autorizare; 8. operare - utilizarea obiectivului/instalaţiei nucleare pentru scopul în care a fost proiectată şi construită sau modificată; 9. oprire definitivă a unui obiectiviinstalaţii nucleare - încetarea definitivă a activităţilor de operare a obiectivului/instalaţiei nucleare; 10. principiul ALARA - luarea tuturor măsurilor şi acţiunilor posibile pentru a asigura optimizarea radioprotecţiei, astfel încât toate expunerile, inclusiv cele potenţiale, din cadrul practicii desfăşurate să fie menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în conside- rare factorii economici şi sociali; 11. programul de protecţie radiologică - stabilirea şi declararea politicii prin justificarea, optimizarea şi limitarea dozelor pe baza principiului ALARA; 12. reconstrucţie ecologică - totalitatea acţiunilor de refacere a solului şi vegetaţiei pe amplasamentul unui obiectiv/instalaţii nucleare dezafectate; 13. subcontractant - persoana fizică sau juridică care furnizează servicii şi produse contractantului; 14. stadiu de dezafectare - stare în care se aduce obiectivul/instalaţia nucleară în urma efectuării activităţilor specifice de dezafectare; 15. stadiul 1 de dezafectare - starea în care obiectivul nuclear este oprit definitiv şi supravegheat sistematic; com- bustibilul nuclear poate fi depozitat în clădirea obiectivului nuclear; nu se efectuează lucrări de demontare sau îndepărtare a componentelor obiectivului/instalaţiei nucleare; din clădirea obiectivului/instalaţiei nucleare se pot evacua materiale, echipamente şi structuri nenucleare; 16. stadiul 2 de dezafectare - starea în care combusti- bilul nuclear este evacuat în totalitate din clădirea obiecti- vului nuclear; se execută majoritatea lucrărilor de dezafectare: decontaminare, demontare, tratare, condiţionare, îndepărtare a componentelor din obiectivul nuclear în conformitate cu planul de dezafectare aprobat; obiectivul nuclear nu atinge nivelurile de eliberare de sub cerinţele de autorizare; 17. stadiul 3 de dezafectare - starea în care combusti- bilul nuclear nu se mai află pe amplasamentul obiectivului nuclear; obiectivul/instalaţia nucleară este adusă la nivelul de eliberare de sub cerinţele de autorizare. DOCUMENTE necesare obţinerii autorizaţiei de dezafectare a unui obiectiv nuclear sau a unei instalaţii nucleare ANEXA Nr. 2 În vederea obţinerii autorizaţiei de dezafectare titularul trebuie să transmită către CNCAN următoarele documente: 1. cerere din partea solicitantului; 2. decizie din partea solicitantului de autorizaţie privind persoana responsabilă cu obiectivul/instalaţia nucleară pe timpul dezafectării; 3. documente care să ateste capabilitatea tehnică şi autorizaţiile prevăzute de lege pentru organizaţiile şi per- soanele implicate în activităţile de dezafectare; 4. demonstrarea asigurării resurselor materiale şi financi- are prevăzute în planul de dezafectare; 5. planul de dezafectare aprobat de CNCAN; 6. decizia forului tutelar privind oprirea definitivă a obiectivului/instalaţiei nucleare, în vederea dezafectării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I; 7. documentul de transfer al combustibilului nuclear din clădirea obiectivului nuclear; 8. lista unităţilor autorizate de CNCAN, implicate în acti- vitatea de dezafectare, cu responsabilităţile şi interfaţa din- tre acestea şi titularul autorizaţiei de dezafectare; 9. lista aparaturii dozimetrice existente în obiectivul/instalaţia nucleară; 10. lista cu sursele de radiaţii deţinute; 11. dovada gestionării în siguranţă a deşeurilor radioactive; 12. programul de supraveghere radiologică a lucrătorilor, publicului şi a mediului pe durata desfăşurării activităţilor de dezafectare, inclusiv procedurile aferente; 13. plan de intervenţie în caz de urgenţă, inclusiv în caz de incendiu, la obiectivul nuclear sau instalaţia nucleară pentru care se solicită autorizaţia de dezafectare; 14. manual de asigurare a calităţii pentru faza de auto- rizare solicitată; 15. proceduri aprobate privind controlul de garanţii în conformitate cu Normele de control de garanţii în domeniul nuclear; 16. programul de protecţie fizică şi procedurile aprobate privind reglementarea accesului în obiectivul/instalaţia nucleară în conformitate cu Normele de protecţie fizică în domeniul nuclear; 17. procedurile aprobate privind raportările către CNCAN; 18. procedurile de măsurare pentru efectuarea monitorizării radiologice finale; 19. acord/autorizaţie de mediu; 20. avizul sanitar şi alte avize prevăzute de lege; 21. dovada achitării taxelor şi tarifelor pentru dezafectare. ANEXA Nr. 3 1. Consideraţii generale 1.1. Introducere P L A N D E D E Z A F E C T A R E

1. b)obiectivul/instalaţia nucleară, sistemele şi echipamen- tele acestora; În acest capitol titularul trebuie să prezinte:
2. a)tipul obiectivului/instalaţiei nucleare;
3. b)proprietarul, administratorul obiectivului/instalaţiei nucleare;
4. c)amplasarea geografică a obiectivului/instalaţiei nucleare;
5. d)parametrii tehnici şi de funcţionare, nivelul maxim de putere pentru care a fost autorizat obiectivul/instalaţia să funcţioneze, după caz;
6. e)limitele şi condiţiile tehnice impuse de autorizaţia de funcţionare;
7. f)raţionamentele şi obiectivele dezafectării instalaţiei;
8. g)autorul planului de dezafectare - personalul obiecti- vului/instalaţiei nucleare sau un alt contractant care a elaborat planul de dezafectare;
9. h)date despre instituţia/organizaţia/societatea - denumire, cod fiscal, număr de înregistrare la registrul comerţului, autorizaţii CNCAN deţinute - care va implementa planul de dezafectare, inclusiv supravegherea radiologică finală;
10. i)un rezumat al planului de dezafectare. 1.2. Prezentarea generală a obiectivului/instalaţiei nucleare În acest capitol titularul va prezenta:
11. a)aspecte hidrologice: nivelul pânzei de apă freatică sub amplasamentul clădirii, condiţii meteorologice etc., la momentul întocmirii planului de dezafectare;
12. c)clădirea, inclusiv zonele cu acces limitat aferente obiectivului/instalaţiei nucleare;
13. d)poziţionarea clădirii;
14. e)tipul, mărimea şi amplasarea tuturor camerelor din clădire şi utilizarea lor;
15. f)informaţii despre titularul obiectivului/instalaţiei nucleare;
16. g)organizarea operării obiectivului/instalaţiei nucleare;
17. h)istoria operării. 1.2.1. Prezentarea generală a dezafectării obiectivului/ instalaţiei nucleare În acest capitol titularul va face prezentarea generală pentru:
18. a)procesul de dezafectare a obiectivului/instalaţiei nucleare;
19. b)metodele selectate pentru dezafectare;
20. c)situaţia radiologică generală a obiectivului/instalaţiei nucleare pentru orice obiecte aflate în interiorul clădirii: sis- teme, aparate, echipamente, coturi, armături, unelte, cabluri, deşeuri etc.;
21. d)principalele componente care vor fi dezmembrate şi programul dezasamblării acestora; pentru fiecare reper se vor specifica: data calendaristică estimată pentru începerea demontării, respectiv finalizarea demontării, durata lucrărilor de demontare, modul de tratare, decontaminare, depozitare etc.;
22. e)programul de monitorizare a radiaţiilor;
23. f)doza colectivă echivalentă preconizată pentru toată durata activităţilor de dezafectare până la finalizarea lucrărilor de dezafectare. 1.2.2. Estimarea costurilor 1. Titularul trebuie să prezinte:
24. a)costul estimativ al tuturor lucrărilor de dezafectare;
25. b)costul condiţionării, transportului şi depozitării deşeurilor;
26. c)costul monitorizării radiologice finale. 2. Estimarea trebuie să se bazeze pe situaţia obiectivu- lui/instalaţiei nucleare - clădire, sisteme, echipamente etc. - aşa cum rezultă la momentul transmiterii planului de dezafectare spre aprobare la CNCAN. 1.2.3. Disponibilitatea fondurilor financiare 1. Titularul trebuie să facă dovada capabilităţii dezafectării obiectivului/instalaţiei nucleare din punct de vedere financiar. 2. Titularul trebuie să declare şi să demonstreze cum va obţine fondurile financiare estimate în corelare cu programul lucrărilor de dezafectare propuse. 2. Activităţile de dezafectare 2.1. Alternative de dezafectare Titularul trebuie: 1. să justifice procesul de dezafectare propus; 2. să prezinte factorii luaţi în considerare la alegerea metodei de dezafectare respective; 3. să analizeze posibilitatea utilizării viitoare a amplasa- mentului şi posibilitatea reutilizării diverselor componente sau tehnologii dezvoltate pe parcursul dezafectării. 2.2. Situaţia radiologică a obiectivului/instalaţiei nucleare 2.2.1. Istoria funcţionării instalaţiei nucleare Titularul trebuie: 1. să efectueze analiza cantitativă şi detaliată a istoriei tuturor activităţilor de utilizare a obiectivului/instalaţiei nucleare, din care va obţine informaţii radiologice relevante pentru activitatea de dezafectare, ca de exemplu: locaţia dispozitivelor de iradiere şi materialelor iradiate existente în obiectivul/instalaţia nucleară, zonele contaminate etc.; 2. să prezinte istoria evenimentelor din exploatare, ca de exemplu: orice depăşiri sau eliberări radioactive peste limitele impuse de normele aplicabile, care au contribuit semnificativ la nivelul de radioactivitate şi contaminare al obiectivului/instalaţiei nucleare; 3. să identifice sistemele şi componentele care cau- zează niveluri de activitate peste valorile de eliberare de sub regimul de autorizare; 4. să identifice zone ale instalaţiei care pot conţine părţi intens radioactive. 2.2.2. Caracterizarea radiologică a obiectivului/instalaţiei nucleare 1. Titularul trebuie să caracterizeze în întregime radio- activitatea componentelor obiectivului nuclear sau a instalaţiei nucleare, inclusiv a clădirii, bazându-se pe:
27. a)datele înregistrate în rapoartele şi registrele de exploatare, întreţinere, reparaţii, utilizare, pe toată durata de viaţă a obiectivului/instalaţiei nucleare;
28. b)măsurători;
29. c)calcule;
30. d)mostre;
31. e)istoria tuturor experimentelor şi activităţilor desfăşurate în instalaţie;
32. f)înregistrările monitorizării radiologice a obiectivului/ instalaţiei nucleare pe toată durata de viaţă. 2. Caracterizarea radiologică va fi utilizată pentru:
33. a)planificarea operaţiilor de dezafectare;
34. b)estimarea dozelor;
35. c)caracterizarea deşeurilor radioactive;
36. d)estimarea volumului deşeurilor radioactive. 3. Caracterizarea radiologică trebuie să includă:
37. a)lista principalelor componente radioactive;
38. b)lista tuturor surselor, indicând tipurile de radiaţii emise, activitatea în bequerel şi geometria sursei;
39. c)localizarea surselor radioactive şi desenele tehnice care să indice această localizare;
40. d)modelele şi parametrii utilizaţi pentru calculul activităţii fiecărei surse, inclusiv pentru sursele produse prin activare cu neutroni;
41. e)lucrări de curăţare sau decontaminare deja efectuate în vederea dezafectării;
42. f)sursele de radiaţii semnificative pentru radioprotecţia şi monitorizarea radiaţiilor în obiectivul/instalaţia nucleară;
43. g)niveluri de expunere la radiaţii estimate pentru sis- teme, structuri şi componente evaluate pentru momentul la care se întocmeşte planul de dezafectare. 2.2.3. Criterii de eliberare a efluenţilor radioactivi Titularul trebuie să specifice modul în care respectă nivelurile de eliberare a efluenţilor radioactivi, aprobate de CNCAN. 2.3. Obiectivele dezafectării 2.3.1. Activităţi şi obiective 1. Titularul trebuie să prezinte în detaliu activităţile şi obiectivele necesare pentru următoarele două faze:
44. a)pregătirea obiectivului/instalaţiei pentru dezafectare;
45. b)dezasamblarea şi decontaminarea instalaţiei. 2. Activităţile trebuie planificate prin determinarea cu exactitate a tipului şi localizării materialelor radioactive care urmează a fi îndepărtate din instalaţie. 3. Pe baza cap. 2.2 titularul trebuie:
46. a)să prezinte metodele, tehnicile şi echipamentele necesare pentru a dezasambla componentele şi sistemele obiectivului/instalaţiei nucleare;
47. b)să analizeze şi să stabilească toate activităţile efec- tuate în obiectivul/instalaţia nucleară, privind: (
48. i)decontaminarea; (
49. ii)condiţionarea; (iii) împachetarea componentelor în vederea transpor- tului; (
50. iv)stocarea;
51. c)să prezinte metodele şi operaţiile necesare pentru a realiza toate activităţile de dezafectare planificate;
52. d)să analizeze fiecare activitate din planul de dezafec- tare din punct de vedere al securităţii nucleare, radiolo- gice şi al protejării sănătăţii lucrătorilor. 2.3.2. Programarea activităţilor Titularul trebuie: 1. să întocmească programarea secvenţială a activităţilor necesare realizării dezafectării, inclusiv a supravegherii radiologice finale; 2. să explice scopul, durata şi modul de lucru pentru fiecare acţiune; 3. să întocmească graficul lucrărilor, cu evidenţierea interconectării acestora; 4. să utilizeze metoda grafurilor prin care să elaboreze diagramele de planificare a activităţilor şi să stabilească drumul critic, să indice clar timpul estimat pentru executa- rea lucrărilor şi modul de alocare a resurselor pentru acti- vităţile principale, inclusiv acţiunile de radioprotecţie şi securitate nucleară, pentru activităţile propuse de dezasam- blare şi decontaminare; 5. să identifice în mod realist şi practic locurile de depozitare a deşeurilor radioactive; 6. să estimeze data propusă pentru transmiterea la CNCAN a raportului de monitorizare radiologică finală; 7. să compare costul de dezafectare estimat iniţial con- form documentării programării activităţilor corespunzător pct. 1-6 cu costul dezafectării altor obiective similare. 2.4. Responsabilităţi şi organizare pentru dezafectare Titularul trebuie:
53. a)să prezinte organigrama pentru planificarea şi imple- mentarea completă a dezafectării;
54. b)să precizeze poziţiile-cheie în organizarea dezafectării şi funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare poziţie din organigramă;
55. c)să stabilească şi să prezinte liniile de autoritate şi rolul de conducere ale personalului cu răspundere pe linie de radioprotecţie;
56. d)să întocmească diagrama liniilor de autoritate de la poziţia cea mai înaltă a managementului la muncitori;
57. e)să precizeze cerinţele de pregătire, calificare şi instruire minime, precum şi experienţa pentru toate poziţiile importante din punct de vedere al securităţii nucleare şi radiologice din schema organizatorică;
58. f)să prezinte modul în care instituie şi menţine un sis- tem de protecţie contra radiaţiilor ionizante, conform art. 80 din Normele fundamentale de securitate radiologică;
59. g)să demonstreze că sunt întreprinse toate măsurile/acţiunile pentru a asigura optimizarea radioprotecţiei în sensul că toate expunerile, inclusiv cele potenţiale, din cadrul activităţilor de dezafectare sunt menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil - prin- cipiul ALARA. 2.5. Programul de pregătire Titularul trebuie:
60. a)să prezinte programul de pregătire pentru activitatea de dezafectare pentru: (
61. i)personalul operator; (
62. ii)contractanţi; (iii) subcontractaţi; (
63. iv)oricare alte persoane care vor desfăşura activităţi legate de dezafectare;
64. b)să demonstreze că pregătirea personalului acoperă: (
65. i)cerinţele formulate în planul de dezafectare; (
66. ii)principiile şi tehnicile activităţilor de dezafectare; (iii) igiena industrială; (
67. iv)sănătatea personalului expus profesional; (
68. v)utilizarea şi întreţinerea sculelor şi echipamente- lor;
69. c)să stabilească calificarea, experienţa şi responsabi- lităţile persoanelor care au datoria de a implementa şi de a menţine programul de pregătire a personalului implicat în dezafectare;
70. d)să prezinte modul de înregistrare şi păstrare a docu- mentelor privind situaţia instruirii şi pregătirii pentru întregul personal utilizat în dezafectare;
71. e)să stabilească cerinţe de instruire pentru personalul nou-angajat;
72. f)să stabilească frecvenţa cursurilor de reinstruire;
73. g)să prezinte modul în care se va face certificarea per- sonalului. 2.6. Asistarea contractanţilor 1. Responsabilitatea pentru toate aspectele dezafectării revine în exclusivitate titularului autorizaţiei de dezafectare. 2. Titularul poate utiliza contractanţi şi/sau subcontractaţi pentru a executa anumite lucrări sau toate lucrările de dez- afectare. 3. În cazul în care utilizează contractanţi sau subcon- tractaţi, titularul trebuie:
74. a)să se asigure că aceştia se supun tuturor condiţiilor de autorizare şi reglementare;
75. b)să prezinte sistemul administrativ de control utilizat pentru a asigura Normele de securitate radiologică, sănătate şi protecţia muncii;
76. c)să prezinte modul în care va asigura implementarea programului de asigurare a calităţii pentru dezafectare;
77. d)să prezinte pentru fiecare contractant sau subcon- tractant: tipul, domeniul şi scopul activităţii care urmează a fi realizată şi relaţia dintre lucrările lor şi alte activităţi de dezafectare;
78. e)să prezinte nivelul de calificare şi experienţa solici- tată de la contractanţi şi angajaţii acestora;
79. f)să prezinte experienţa anterioară a contractanţilor şi subcontractanţilor în dezafectarea obiectivelor/instalaţiilor nucleare de acelaşi tip, lucrările prestate şi calitatea aces- tora. 3. Protecţia radiologică a personalului, a publicului şi a mediului 3.1.1. Justificarea, optimizarea şi limitarea dozelor pentru practicile de dezafectare - asigurarea îndeplinirii principiu- lui ALARA Titularul trebuie:
80. a)să prezinte programul de protecţie radiologică exis- tent la momentul opririi definitive a obiectivului/instalaţiei, precum şi modificările acestuia pentru dezafectare;
81. b)să stabilească, să demonstreze şi să declare politica pentru implementarea principiului ALARA pe toată durata procesului de dezafectare;
82. c)să stabilească şi să declare politica pentru justifica- rea, optimizarea şi limitarea dozelor pentru toate activităţile de dezafectare pe tot parcursul dezafectării;
83. d)să stabilească modul în care persoanele cu funcţii de conducere şi responsabilitate pe linie de radioprotecţie asi- gură implementarea programului de protecţie radiologică pe durata procesului de dezafectare;
84. e)să stabilească clar modul în care se administrează criteriile programului de protecţie radiologică şi cum aces- tea se integrează în structura globală de administrare a dezafectării. 3.1.2. Protecţia radiologică a personalului expus profesional Titularul trebuie să prezinte în detaliu programul de radioprotecţie a personalului expus profesional şi a populaţiei pe toată durata procesului de dezafectare, în care să includă:
85. a)managementul global, ierarhizarea, subordonarea res- ponsabilităţilor şi îndatoririlor pentru fiecare post;
86. b)organigrama pentru structura organizatorică a radio- protecţiei personalului, în care să se reflecte legătura şi modul de subordonare, comunicare şi raportare a persoa- nelor cu responsabilităţi pe linie de radioprotecţie cu cele- lalte sectoare, departamente şi servicii implicate în programul de dezafectare;
87. c)prezentarea modului în care responsabilii cu radio- protecţia pot opri sau interzice lucrările şi practicile care sunt nesigure din punct de vedere al securităţii radiolo- gice;
88. d)metodele de radioprotecţie operaţională a personalului expus profesional, a lucrătorilor implicaţi în activităţile de dezafectare şi a populaţiei, privind: (
89. i)protecţia în câmpurile de radiaţii; (
90. ii)metode de decontaminare; (iii) constrângerile de doză; (
91. iv)căile de expunere posibile prin lucrările şi practi- cile de dezafectare corespunzătoare planului de dezafectare stabilit; (
92. v)informaţii despre supravegherea şi echipamentul de monitorizare a lucrătorilor, incluzând criteriile pentru selectarea echipamentului de radioprotecţie adecvat practicii şi cerinţele pentru întreţinere, depozitare şi calibrare;
93. e)politica, frecvenţa şi procedurile pentru realizarea securităţii radiologice, a monitorizării efluenţilor, a monito- rizării personalului, evaluarea şi documentarea expunerii la radiaţii. 3.1.3. Estimarea dozelor 1. Pentru majoritatea practicilor stabilite în programul de dezafectare titularul trebuie să estimeze valorile maxime individuale şi colective pentru:
94. a)dozele echivalente;
95. b)dozele efective;
96. c)dozele echivalente angajate;
97. d)dozele efective angajate, pe care le vor primi lucrătorii pentru realizarea completă a fiecărei activităţi din procesul de dezafectare. 2. Titularul va face comparaţii între propriile estimări şi estimările de doză ale altor obiective/instalaţii nucleare dez- afectate. 3.2. Managementul deşeurilor radioactive 3.2.1. Îndepărtarea combustibilului 1. Titularul trebuie să stabilească programul de evacu- are a combustibilului nuclear proaspăt şi uzat din incinta obiectivului nuclear înaintea începerii activităţilor de dezafectare. 2. Titularul trebuie să includă în planul de dezafectare data la care va realiza transferul combustibilului nuclear în afara obiectivului nuclear şi locul unde se va transfera. 3. În cazul în care combustibilul nuclear rămâne pentru o anumită perioadă în clădirea obiectivului nuclear, titularul trebuie:
98. a)să analizeze orice posibilitate de accident nuclear care poate avea loc;
99. b)să stabilească şi să detalieze activităţile de dezafec- tare care se pot desfăşura până la nivelul la care nu pun în pericol securitatea nucleară a combustibilului nuclear proaspăt şi uzat;
100. c)să stabilească acţiunile de îndepărtare a combustibi- lului de pe amplasament sau din depozite;
101. d)să stabilească strategia soluţionării depozitării com- bustibilului pe termen lung. 3.2.2. Tratarea deşeurilor radioactive Titularul trebuie: 1. să analizeze şi să estimeze:
102. a)activitatea deşeurilor;
103. b)volumul de deşeuri radioactive; 2. să prezinte sistemele şi procedurile utilizate pentru identificarea, măsurarea şi tratarea deşeurilor radioactive, generate în timpul decontaminării sau al altor activităţi spe- cifice de dezafectare, înaintea depozitării; 3. să stabilească şi să prezinte:
104. a)modul de tratare a deşeurilor radioactive estimate la pct. 1;
105. b)procesele tehnologice de tratare şi condiţionare a deşeurilor radioactive;
106. c)programul de control al proceselor de tratare;
107. d)programul de depozitare a deşeurilor tratate;
108. e)sistemul de control al activităţii deşeurilor necesar realizării cerinţelor şi principiilor programului de protecţie radiologică. 3.2.3. Depozitarea deşeurilor radioactive 1. Titularul trebuie să estimeze cantităţile şi tipurile de materiale radioactive care vor fi eliminate din obiectivul/instalaţia nucleară pe durata procesului de dezafectare, pe baza situaţiei radiologice realizate în con- formitate cu cap. 2.2.2, şi care vor rezulta din activităţile de dezafectare. 2. Pentru estimările de mai sus titularul va trebui să stabilească şi să prezinte:
109. a)locul şi modul în care vor fi depozitate materialele radioactive;
110. b)modul în care materialele radioactive vor fi transpor- tate din obiectivul/instalaţia nucleară la staţia de tratare a deşeurilor radioactive;
111. c)modul de depozitare finală a deşeurilor radioactive. 3. Titularul va prezenta măsurile tehnice şi administra- tive prevăzute pentru a respecta reglementările în vigoare privind tratarea şi depozitarea deşeurilor. 3.2.4. Protecţia muncii Titularul trebuie să întocmească programul de protecţie a muncii astfel încât: 1. să demonstreze că sunt întrunite toate prevederile normelor de protecţie a muncii în vigoare; 2. să prezinte:
112. a)protecţia muncii complementare radioprotecţiei, pentru activităţile de dezafectare;
113. b)instrucţiunile de protecţie a muncii;
114. c)controlul demolării, avertizarea zonelor în care se execută lucrări sau există găuri în pardoseală, pereţi, inhalări de praf, solvenţi etc.; 3. să nominalizeze persoanele responsabile cu activita- tea de protecţie a muncii; 4. să stabilească organigrama integrării activităţilor de protecţie a muncii în toate departamentele şi serviciile implicate în procesul de dezafectare; 5. să stabilească modalităţile de efectuare a instructaju- lui de protecţie a muncii şi implementarea normelor de protecţie a muncii; 6. să specifice criteriile de selecţie a metodelor şi echi- pamentelor de protecţie pentru evitarea expunerii la pericole complementare celor radiologice; 7. să prezinte metodele de prevenire a accidentelor neradiologice şi planul de urgenţă pentru evenimente neradiologice. 3.3. Analize de accidente/incidente posibile 1. Titularul va postula accidentele/incidentele posibile în procesul de dezafectare şi va stabili scenariile posibile pen- tru acestea, cu un grad de detaliere suficient pentru a per- mite analize independente. 2. Titularul va evidenţia scenariile de accidente/incidente care sunt direct legate de procesul de dezafectare şi diferă de accidentele postulate pentru faza de întreţinere şi ope- rare normală a obiectivului/instalaţiei nucleare. 3. Titularul va efectua analizele accidentelor/incidentelor postulate şi va prezenta concluziile acestor analize. 4. Titularul va stabili criteriile pentru acceptabilitatea rezultatelor analizelor în caz de accident. 3.4. Evaluarea impactului asupra mediului Titularul va întocmi analizele privind evaluarea impactului asupra mediului pentru procesul de dezafectare a obiecti- vului/instalaţiei nucleare. 3.5. Specificaţii tehnice 1. Deoarece după ce combustibilul nuclear a fost îndepărtat din clădirea obiectivului nuclear şi transportat în afara amplasamentului, majoritatea specificaţiilor tehnice de operare nu vor mai fi aplicabile, titularul trebuie să modifice corespunzător toate specificaţiile tehnice şi procedurile de lucru. 2. Pe durata fazei de dezafectare specificaţiile tehnice trebuie să rezulte din:
115. a)analizele de securitate radiologică de protecţie a per- sonalului şi a mediului;
116. b)analizele de evaluare a impactului asupra mediului pentru dezafectarea obiectivului/instalaţiei nucleare. 4. Garanţii nucleare 1. Informaţiile din acest capitol au caracter confidenţial şi trebuie protejate de difuzarea liberă către public. 2. Aceste informaţii vor fi transmise într-o lucrare sepa- rată şi identificate în mod adecvat în conformitate cu pre- vederile Normelor de control de garanţii în domeniul nuclear, atât timp cât în clădirea obiectivului nuclear ce urmează a fi dezafectat există depozitat combustibilul nuclear. 5. Planul de protecţie fizică 1. Informaţiile din acest capitol au caracter confidenţial şi trebuie protejate de difuzarea liberă către public. 2. Aceste informaţii vor fi transmise într-o lucrare sepa- rată şi identificate în mod adecvat în conformitate cu Normele de protecţie fizică în domeniul nuclear. 3. Dacă combustibilul a fost transportat în afara ampla- samentului obiectivului nuclear, titularul poate solicita modi- ficarea planului de protecţie fizică. 4. Titularul va stabili şi va prezenta programul de măsuri privind controlul accesului lucrătorilor în zonele cu pericol de expunere la radiaţii. 6. Modificări ale planului de dezafectare 1. Întrucât nu toate evenimentele care pot apărea în procesul de dezafectare sunt previzibile, titularul trebuie să includă prevederi pentru aprobarea modificărilor planului de dezafectare. 2. Modificarea planului de dezafectare se va face numai cu aprobarea prealabilă a CNCAN. 3. Pentru modificarea planului de dezafectare sau a specificaţiilor tehnice de dezafectare titularul trebuie:
117. a)să propună tipurile de modificări pe care le poate efectua fără aprobarea prealabilă a CNCAN;
118. b)să stabilească modul în care titularul va raporta către CNCAN modificările efectuate care nu necesită aprobare prealabilă;
119. c)să stabilească modul în care vor fi înregistrate, ges- tionate şi arhivate modificările în planul de dezafectare şi în ce vor consta aceste înregistrări;
120. d)să întocmească procedura de implementare a modi- ficărilor în planul de dezafectare şi în specificaţiile tehnice. 7. Arhivarea documentelor Titularul trebuie să prezinte modul de arhivare a înre- gistrărilor generate în acţiunea de dezafectare pentru următoarele documente:
121. a)planul de dezafectare şi modificările acestuia;
122. b)rapoartele emise pe parcursul dezafectării, inclusiv raportul final de dezafectare;
123. c)înregistrările de asigurare a calităţii;
124. d)proiectele şi desenele obiectivului/instalaţiei nucleare, aşa cum au fost construite (,,as built");
125. e)fotografiile şi înregistrările video;
126. f)înregistrările măsurătorilor dozimetrice efectuate con- form programului de supraveghere radiologică;
127. g)detalii ale unor evenimente neplanificate care au avut loc şi acţiunile întreprinse;
128. h)documentele referitoare la tratarea, condiţionarea, ambalarea, transportul şi depozitarea deşeurilor radioactive rezultate;
129. i)registrele de operare şi alte documente care să ateste istoria de operare;
130. j)înregistrările monitorizării radiologice finale proprii;
131. k)înregistrările monitorizărilor radiologice finale efectuate de către organisme independente, notificate de CNCAN;
132. l)documentele şi avizele autorităţilor sanitare şi de pro- tecţie a mediului. 8. Precizări asupra formei de redactare a planului de dezafectare 1. Fiecare capitol va începe cu pagină nouă. 2. Subcapitolele nu necesită pagină nouă. 3. Vor fi numerotate toate paginile, inclusiv anexele, schiţele şi desenele. 4. Tabelele şi anexele vor fi numerotate în ordinea uti- lizării. 5. Unde este cazul, se pot adăuga în planul de dez- afectare fotografii din instalaţia nucleară la momentul întoc- mirii planului, ca de exemplu: poze din incinte şi încăperi din clădirea reactorului, pentru care se vor menţiona data şi locul efectuării. 6. Desenele tehnice vor fi realizate la scară, cu respec- tarea standardelor româneşti în vigoare. 7. Pe fiecare pagină a planului de dezafectare vor fi incluse în subsolul paginii informaţii referitoare la:
133. a)persoana care a întocmit subcapitolul sau capitolul: numele şi prenumele, funcţia conform structurii organizato- rice pentru dezafectare, data întocmirii şi semnătura;
134. b)persoana care a verificat subcapitolul sau capitolul: numele şi prenumele, funcţia conform structurii organizato- rice pentru dezafectare, data întocmirii şi semnătura;
135. c)persoana care a aprobat subcapitolul sau capitolul: numele şi prenumele, funcţia conform structurii organizato- rice pentru dezafectare, data întocmirii şi semnătura. ANEXA Nr. 4 C O N Ţ I N U T U L - C A D R U pentru raportul final de dezafectare La finalizarea lucrărilor de dezafectare titularul va întocmi raportul final de dezafectare, în care va include: 1. prezentarea obiectivului/instalaţiei nucleare; 2. scopul procesului de dezafectare; 3. criteriile radiologice utilizate pentru atingerea niveluri- lor de eliberare de sub cerinţele de autorizare pentru echipamente, clădiri şi/sau amplasament sau pentru orice alt regim de control aprobat de către CNCAN; 4. prezentarea activităţilor de dezafectare; 5. prezentarea oricăror echipamente/clădiri nedezafectate sau parţial dezafectate; 6. raportul final de evaluare radiologică; 7. inventarul materialelor radioactive generate, inclusiv cantitatea şi tipurile de deşeuri rezultate în timpul dezafectării, şi locul de stocare şi/sau de depozitare finală; 8. inventarul de materiale, echipamente şi încăperi care au atins nivelul de eliberare de sub cerinţele de autorizare; 9. structurile, ariile şi echipamentele rămase cu utilizări restrictive; 10. situaţia oricăror evenimente anormale şi incidente apărute în timpul dezafectării; 11. situaţia dozelor ocupaţionale sau pentru public pri- mite în timpul dezafectării; 12. experienţa câştigată şi concluzii finale. ANEXA Nr. 5 C O N Ţ I N U T U L - C A D R U pentru raportul final de evaluare radiologică Raportul final de evaluare radiologică va include cel puţin următoarele: 1. Denumirea obiectivului/instalaţiei nucleare 2. Prezentarea instalaţiei nucleare: 2.1. tipul şi amplasarea instalaţiei; 2.2. prezentarea amplasamentului; 2.3. proprietatea - regimul proprietăţii; 2.4. prezentarea obiectivului/instalaţiei. 3. Fundamentarea: 3.1. motivele dezafectării; 3.2. administrarea dezafectării. 4. Istoria de operare: 4.1. autorizare şi operare; 4.2. activităţile realizate; 4.3. practica de dispunere a deşeurilor. 5. Activităţile de dezafectare: 5.1. obiective; 5.2. rezultatele supravegherilor precedente; 5.3. proceduri de decontaminare şi demontare utilizate. 6. Proceduri de monitorizare radiologică: 6.1. rezultatele măsurătorilor probelor prelevate; 6.2. niveluri de fond identificate; 6.3. contaminanţii principali identificaţi; 6.4. niveluri de eliberare stabilite; 6.5. echipamentele şi procedurile selectate; 6.6. aparatura şi tehnicile de măsură utilizate; 6.7. metodele utilizate. 7. Interpretarea şi prelucrarea rezultatelor obţinute în urma supravegherii radiologice finale: 7.1. tehnicile utilizate pentru evaluarea datelor; 7.2. evaluarea statistică; 7.3. evaluarea acceptabilităţii măsurătorilor obţinute; 7.4. comparaţii între rezultatele obţinute şi valorile limită specificate în reglementări; 7.5. concluziile măsurătorilor efectuate. 8. Concluziile monitorizării radiologice finale 9. Anexe - datele obţinute în cadrul monitorizării radio- logice finale, harta măsurătorilor efectuate etc. ANEXA Nr. 6 D O C U M E N T E necesare a fi transmise către CNCAN pentru solicitarea obţinerii autorizaţiei de deţinere a obiectivelor/instalaţiilor nucleare aflate în dezafectare În vederea obţinerii autorizaţiei de deţinere titularul tre- buie să transmită la CNCAN următoarele documente: 1. cerere din partea solicitantului; 2. decizie din partea solicitantului de autorizaţie privind persoana responsabilă cu obiectivul/instalaţia nucleară pe timpul deţinerii; 3. copia permiselor de exercitare în domeniul nuclear pentru persoanele care efectuează activităţi specifice fazei de autorizare solicitate, în conformitate cu Normele funda- mentale de securitate radiologică; 4. numărul şi calificarea angajaţilor care vor efectua activităţile stabilite în programele prevăzute la pct. 12 şi 13, pe durata valabilităţii autorizaţiei de deţinere; 5. demonstrarea asigurării resurselor materiale şi financi- are pentru faza de autorizare solicitată; 6. RFS pentru depozitarea combustibilului nuclear; 7. raportul final de dezafectare, până la stadiul intrării în faza de deţinere, întocmit corespunzător anexei nr. 4; 8. raportul de supraveghere radiologică la momentul solicitării autorizaţiei de deţinere întocmit conform cerinţelor anexei nr. 5; 9. planul de dezafectare a obiectivului/instalaţiei nucleare după expirarea perioadei pentru care se solicită autorizaţie de deţinere; 10. lista echipamentelor rămase în funcţiune - bariere fizice, sisteme de ventilaţie, sisteme de securitate, sistem de monitorizare etc. - şi programul de funcţionare a aces- tora; 11. lista sistemelor care trebuie reinstalate sau înlocuite pentru a realiza funcţiile anumitor echipamente dezafectate; 12. programul de supraveghere radiologică a clădirii, structurilor şi a sistemelor de securitate rămase în funcţiune; 13. programul de întreţinere şi reparaţii la clădiri, struc- turi şi sistemele de securitate rămase în funcţiune; 14. planul de intervenţie în caz de urgenţă, inclusiv în caz de incendiu, la obiectivul nuclear sau instalaţia nucleară respectivă; 15. manual de asigurare a calităţii pentru faza de auto- rizare solicitată; 16. planul de protecţie fizică şi procedurile aferente pri- vind reglementarea accesului în obiectivul/instalaţia nucleară în conformitate cu Normele de protecţie fizică din domeniul nuclear; 17. proceduri aprobate privind raportările periodice către CNCAN; 18. avizul sanitar; 19. acordul/autorizaţia de mediu; 20. dovada achitării taxelor şi tarifelor pentru faza de autorizare solicitată. ANEXA Nr. 7 D O C U M E N T E necesare a fi transmise către CNCAN pentru obţinerea certificatului de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de autorizare În vederea obţinerii certificatului de încheiere a activităţilor nucleare şi de eliberare de sub regimul de auto- rizare, titularul trebuie să transmită la CNCAN următoarele documente: 1. cerere din partea solicitantului; 2. raportul final de dezafectare, întocmit corespunzător anexei nr. 4; 3. raportul de supraveghere radiologică, întocmit conform cerinţelor anexei nr. 5, prin care trebuie demonstrat că s-au atins nivelurile de eliberare de sub cerinţele de autorizare în toate incintele clădirii şi pe amplasament; 4. avizul sanitar; 5. avizul/acordul de mediu; 6. evaluarea radiologică finală efectuată de o organizaţie tehnică suport notificată de CNCAN, care să ateste atinge- rea nivelurilor de eliberare de sub cerinţele de autorizare în toate incintele clădirii şi pe amplasament; 7. programul de reconstrucţie ecologică a amplasamen- tului. ANEXA Nr. 8 C O N Ţ I N U T U L - C A D R U pentru raportul final de securitate al depozitelor de combustibil nuclear Raportul final de securitate al depozitelor de combustibil nuclear va include cel puţin următoarele capitole, după caz: 1. Introducere 1.1. Scopul depozitului 1.1.1. Justificarea depozitării combustibilului 1.1.2. Anticiparea duratei de viaţă a depozitului 1.1.3. Obiective pe termen lung 1.2. Descrierea generală a depozitului 1.2.1. Componentele principale ale depozitului 1.2.2. Descrierea amplasamentului şi planul depozitului 1.2.3. Descrierea operaţiilor de manevrare a combus- tibilului 1.3. Indicatori de performanţă 1.3.1. Protecţia radiologică 1.3.1.1. Protecţia radiologică a lucrătorilor 1.3.1.2. Protecţia radiologică a publicului 1.3.2. Protecţia mediului 1.3.3. Menţinerea subcriticităţii 1.3.4. Îndepărtarea căldurii reziduale 1.3.5. Alţi indicatori 2. Descrierea caracteristicilor constructive ale componen- telor şi echipamentelor depozitului 2.1. Elemente combustibile, fascicule/casete cu elemente combustibile 2.2. Dispozitive de manevrare a combustibilului 2.3. Puţuri/Bazine de stocare 2.4. Containere de manevrare a combustibilului 2.5. Containere de transfer al combustibilului 2.6. Mijloace de transfer/transport 2.7. Structura depozitului 2.8. Structuri auxiliare 2.8.1. Clădiri 2.8.1.1. Clădiri ale serviciilor auxiliare 2.8.2. Fortificări 2.8.3. Echipamente de ridicat, poduri rulante, macarale 3. Caracteristicile amplasamentului 3.1. Geologia amplasamentului depozitului şi a regiunii respective 3.1.1. Litologie şi stratigrafie 3.1.1.1. Materiale naturale 3.1.1.2. Straturi adăugate artificial 3.1.2. Caracteristici geotehnice 3.1.3. Seismicitate 3.1.3.1. Falii tectonice, zone instabile 3.1.3.2. Istoria cutremurelor din zona amplasamentului 3.2. Geomorfologia şi topografia amplasamentului 3.2.1. Stabilitatea amplasamentului 3.2.1.1. Stabilitatea pantei amplasamentului 3.2.1.2. Eroziunea de suprafaţă 3.2.2. Impactul zonei înconjurătoare 3.2.2.1. Alunecări de teren 3.2.2.2. Avalanşe 3.3. Condiţiile meteorologice şi clima din regiunea geo- grafică a amplasamentului 3.3.1. Precipitaţii 3.3.1.1. Cantitatea normală de precipitaţii - ploi, lapoviţă, ninsoare, grosimea stratului de zăpadă, gradul de acoperire cu gheaţă, grosimea stratului de gheaţă 3.3.1.2. Înregistrări extreme ale cantităţilor de precipitaţii 3.3.2. Mişcarea frontului atmosferic 3.3.2.1. Intensitatea şi direcţia medie a vântului 3.3.2.2. Valori extreme ale intensităţii vântului - tor- nade, cicloane atmosferice 3.3.3. Expunerea la soare 3.3.4. Valorile normale ale temperaturii atmosferice 3.3.4.1. Valori extreme înregistrate 3.3.5. Domeniul normal al presiunii barometrice 3.3.6. Domeniul normal de umiditate 3.3.7. Caracteristici chimice relevante ale atmosferei 3.3.8. Descărcări electrice atmosferice 3.3.8.1. Frecvenţa furtunilor însoţite de descărcări electrice 3.3.8.2. Frecvenţa trăsnetelor - pe an, pe kilometru pătrat 3.4. Hidrologia şi hidrogeologia amplasamentului şi a regiunii respective 3.4.1. Condiţii normale ale deversărilor apelor de suprafaţă 3.4.1.1. Inundaţii - frecvenţă şi cantitate 3.4.2. Regimul apelor subterane 3.4.2.1. Nivelul şi cantitatea pânzei de apă freatică în condiţii normale 3.4.2.2. Nivelurile şi cantităţile extreme înregistrate 3.5. Surse potenţiale naturale de incendiu sau explozie 3.5.1. Incendii forestiere, scurgeri de petrol, scurgeri de gaze 3.6. Fauna şi flora terestră a amplasamentului 3.7. Fauna şi flora acvatică adiacentă amplasamentului 4. Demografia populaţiei din vecinătatea amplasamentului 4.1. Distribuţia populaţiei 4.2. Agricultura 4.3. Vecinătăţi rezidenţiale şi comerciale 4.3.1. Componenţa şi natura activităţilor comerciale 4.4. Parcuri industriale 4.4.1. Componenţa şi natura activităţilor industriale 4.5. Rute de transport adiacente amplasamentului 4.5.1. Transport naval şi fluvial 4.5.2. Şosele 4.5.3. Căi ferate 4.5.4. Culoare de zbor 4.6. Mine şi cariere de exploatare 4.7. Obiective şi instalaţii nucleare 4.8. Centrale electrice, inclusiv nuclearoelectrice 4.9. Construcţii care pot deveni surse de pericol, ca de exemplu baraje în amonte de amplasament 5. Bazele proiectării 5.1. Caracteristicile combustibilului nuclear 5.1.1. Descrierea constructivă a casetelor/fasciculelor de combustibil 5.1.1.1. Depuneri pe suprafeţele casetelor/fasciculelor de combustibil 5.1.2. Descrierea constructivă a elementelor combustibile 5.1.3. Îmbogăţirea iniţială a combustibilului 5.1.4. Gradul de ardere, istoria funcţionării la putere 5.1.5. Durata minimă de răcire 5.1.6. Compoziţia izotopică la momentul depozitării 5.1.7. Intensitatea câmpului de radiaţii la momentul depozitării 5.1.8. Reactivitatea la momentul depozitării 5.1.9. Căldura reziduală la momentul depozitării 5.2. Încărcarea cu combustibil 5.2.1. Cantitatea de combustibil depozitată pe unitatea de stocare - bazin/puţ/container 5.2.2. Capacitatea de stocare totală a depozitului 5.3. Durata de depozitare preconizată 5.4. Operaţii de manevrare a combustibilului 5.4.1. Operarea puţurilor/bazinelor de stocare: echipa- mente şi proceduri 5.4.2. Operaţii de transfer: echipamente şi proceduri 5.4.3. Operaţii de încărcare/aşezare: echipamente şi proceduri 5.5. Criterii de selecţie şi justificarea materialelor structurale 5.5.1. Caracteristici fizice şi chimice 5.5.2. Proprietăţi termice 5.5.3. Proprietăţi mecanice 5.5.4. Parametri limită 5.5.4.1. Temperatura maximă admisibilă pentru materia- lele structurale 5.5.4.2. Tensiuni mecanice maxime admisibile pentru materialele structurale 5.5.5. Comportarea în timp a materialelor structurale 5.5.5.1. Viteze de coroziune 5.5.5.2. Fluaj 5.5.5.3. Rezistenţa la oboseală 5.5.5.4. Coeficient de dilatare termică 5.5.5.5. Modificări structurale induse de expunerea la radiaţii 5.5.6. Timpul de viaţă preconizat al depozitului 5.6. Criteriile alegerii amplasamentului: selecţia şi justifi- carea 5.6.1. Valori ale parametrilor care au stat la baza pro- iectării 5.6.2. Cerinţe ale valorilor parametrilor externi pentru analize de accident 5.7. Analize de accident 5.7.1. Evenimente de iniţiere: selecţia şi justificarea 5.7.1.1. Evenimente externe naturale 5.7.1.2. Evenimente externe induse de factorul uman 5.7.1.3. Evenimente interne induse de factorul uman 5.7.1.4. Defectări ale echipamentelor şi componentelor 5.7.2. Efecte sinergetice 5.7.3. Operare normală: definiţii şi justificări 5.7.4. Evenimente operaţionale anticipate: selecţie şi jus- tificare 5.7.5. Accidente bază de proiect: selecţie şi justificare 5.7.6. Accidente severe: selecţie şi justificare 5.8. Încărcări bază de proiect 5.8.1. Statice 5.8.2. Dinamice 5.8.2.1. Ciclice 5.8.2.2. Impact 5.8.3. Tensiuni induse termic 5.8.4. Presiunea internă 5.9. Indicatori de performanţă 5.9.1. Prezentarea indicatorilor de performanţă 5.9.2. Valori pentru criteriile de performanţă 5.9.2.1. Câmpuri de radiaţii 5.9.2.2. Niveluri de contaminare 5.9.2.3. Zone pentru controlul contaminării şi al nivelului de radiaţii 5.9.2.4. Eliberări radiologice şi neradiologice 5.9.2.5. Temperatura maximă pe teaca elementelor com- bustibile 5.9.2.6. Altele 5.9.3. Justificarea estimărilor 5.9.4. Justificarea valorilor criteriilor de performanţă 6. Justificarea proiectării 6.1. Exploatarea depozitului 6.1.1. Operare normală - referire la subcap. 5.7.3 şi 5.8 6.1.2. Anticiparea evenimentelor în exploatare - referire la subcap. 5.7.4 şi 5.8 6.1.3. Accidente bază de proiect - referire la subcap. 5.7.5 şi 5.8 6.1.4. Accidente severe - referire la subcap. 5.7.6 şi 5.8 6.2. Rezultatul analizelor de securitate 6.2.1. Fundamentarea analizelor 6.2.2. Integritatea structurală a componentelor depozitului - referire la cap. 2 6.2.2.1. Pereţii bazinelor/puţurilor 6.2.2.2. Fundul bazinelor/puţurilor 6.2.3. Transferul termic 6.2.4. Doze estimate şi demonstrarea principiului ALARA 6.2.4.1. Estimarea dozelor maxime individuale, de grup şi colective pentru lucrătorii expuşi profesional 6.2.4.2. Estimarea dozelor pentru populaţie, pentru grupul critic şi pentru colectiv 6.2.5. Factori de securitate 6.3. Concluziile analizelor de securitate 6.3.1. Protecţia biologică 6.3.2. Incinta de siguranţă 6.3.3. Geometria dispunerii combustibilului 6.3.4. Modificarea moderării 6.3.5. Disiparea căldurii reziduale 6.4. Intervenţia în caz de accident 6.4.1. Resurse disponibile 6.4.1.1. Materiale şi echipamente de intervenţie 6.4.1.2. Personalul de intervenţie 6.4.2. Planul de intervenţie în caz de urgenţă, inclusiv în caz de incendiu 6.4.3. Structura organizatorică pentru intervenţia în caz de urgenţă 6.4.4. Micşorarea efectelor accidentelor ca rezultat al intervenţiei în caz de urgenţă 6.5. Evaluări de impact 6.5.1. Impactul radiologic 6.5.2. Impactul asupra mediului 6.5.3. Altele 7. Sistemul de management al combustibilului 7.1. Sistemul de garanţii 7.2. Sistemul de protecţie fizică 7.3. Controlul recepţionării combustibilului 7.3.1. Determinarea acceptabilităţii: echipamente şi proceduri 7.4. Combustibilul defect 7.4.1. Detectarea 7.4.2. Manevrare: echipamente, componente, proceduri de lucru 7.5. Recuperarea combustibilului în cazul manevrării/depozitării defectuoase 7.6. Minimizarea impactului încărcării containerului asu- pra operării de rutină a bazinului/puţului de stocare 8. Monitorizarea radiologică 8.1. Obiectivele monitorizării 8.1.1. Personalul de exploatare 8.1.2. Câmpurile de radiaţii 8.1.2.1. La contact 8.1.2.2. În interiorul depozitului 8.1.2.3. În perimetrul amplasamentului 8.1.3. Controlul contaminării 8.1.4. Monitorarea eliberării efluenţilor 8.1.4.1. Monitorarea aerosolilor 8.1.4.2. Monitorarea efluenţilor lichizi 8.1.5. Receptori din mediu 8.1.6. Parametrii specifici ai sistemului de monitorizare 8.1.6.1. Selecţie şi justificare 8.2. Modul de monitorizare 8.2.1. Adecvarea şi fiabilitatea sistemului de monitorizare radiologică 9. Programul de inspecţii şi întreţinere 10. Planul de dezafectare conceptual al depozitului de combustibil nuclear 10.1. Opţiuni de dezafectare 10.1.1. Estimarea costurilor 10.1.2. Impactul dezafectării 10.1.3. Beneficiile dezafectării 10.2. Consideraţii privind dezafectarea 10.2.1. Recuperarea combustibilului din bazinele/puţurile de stocare 10.2.2. Dezmembrarea/decontaminarea/depozitarea echi- pamentelor 10.2.3. Dezmembrarea/decontaminarea/depozitarea con- tainerelor şi structurilor depozitului 10.2.4. Reconstrucţia ecologică a amplasamentului 10.3. Programul de revizuire şi actualizare periodică a planului de dezafectare 11. Programul de asigurare a calităţii 11.1. Proiectare şi analize 11.2. Construcţia depozitului 11.2.1. Fabricarea componentelor 11.3. Operare 11.3.1. Manevrarea combustibilului 11.3.2. Sistemul de management al combustibilului 11.3.3. Monitorizare 11.3.4. Inspecţii şi întreţinere 11.3.5. Asigurarea cu personal 11.3.5.1. Schema organizatorică 11.3.5.2. Necesarul de personal 11.3.5.3. Pregătirea şi instruirea personalului 11.4. Dezafectare. MINISTERUL APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE O R D I N pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 17/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediu- lui nr. 86/2002, precum şi ale art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Normele de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 3. - Normele menţionate la art. 1 vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. Art. 4. - Direcţia securitate nucleară, Direcţia asigura- rea calităţii şi autorizare operatori, Direcţia aplicaţii surse cu radiaţii ionizante, Direcţia supraveghere CNE Cernavodă, Direcţia dezvoltare şi resurse şi serviciile independente din cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, dr. ing. Lucian Biro Bucureşti, 26 septembrie 2002. Nr. 192. N O R M E D E S E C U R I T A T E R A D I O L O G I C Ă ANEXĂ privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu CAPITOLUL I Consideraţii generale, scop, definiţii Art. 1. - Normele de securitate radiologică privind gos- podărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, denumite în continuare norme, sunt emise de Autoritate în baza prevederilor art. 5 alin.

(1)din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republi- cată, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 2. -

(1)Scopul prezentelor norme este de a com- pleta prevederile Normelor fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000 şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 şi 404 bis din 29 august 2000, cu cerinţele privind amplasarea, construcţia, funcţionarea şi dezafectarea instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu.

(2)Cerinţele menţionate la alin.

(1)se instituie în vede- rea gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive rezul- tate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, în scopul protejării persoanelor expuse profesional, a populaţiei şi a mediului înconjurător, în prezent şi în viitor. Art. 3. - Termenii şi expresiile utilizate în prezentele norme sunt definite în anexa nr. 1. CAPITOLUL II Domeniul de aplicabilitate. Exceptări Art. 4. - Prevederile prezentelor norme se aplică acti- vităţilor de gospodărire a deşeurilor radioactive rezultate de la următoarele activităţi din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi toriu:

1. a)prospectarea, explorarea, exploatarea, cercetarea şi prepararea în laborator, în staţii-pilot şi în instalaţii industriale a minereurilor de uraniu şi de toriu;
2. b)conversia concentratelor obţinute din minereuri de uraniu şi de toriu în uraniu natural, toriu natural, concen- trate de uraniu natural şi concentrate de toriu natural;
3. c)fabricarea combustibilului nuclear ce conţine numai uraniu natural sau numai compuşi ai uraniului natural;
4. d)conservarea şi dezafectarea minelor şi instalaţiilor de preparare în care au fost desfăşurate activităţile prevăzute la lit.
5. a)şi b). Art. 5. - Se supune prevederilor prezentei norme şi gospodărirea deşeurilor radioactive rezultate de la activităţile similare cu cele menţionate la art. 4, lit.
6. a)şi d), care sunt autorizate în prealabil conform prevederilor art. 28 şi 29 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 127/2002, şi care se execută pentru alte substanţe minerale utile, în cazul în care aceste substanţe minerale sunt asociate cu uraniu şi toriu în conţinuturi ce depăşesc limitele de exceptare din tabelul 2-B al anexei nr. 2 la Normele fundamentale de securitate radiologică. Art. 6. - Prevederile prezentelor norme se aplică în toate etapele din existenţa instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor radioactive provenite din activităţile menţionate la art. 4 şi 5, respectiv în etapele de amplasare, proiectare, construcţie, funcţionare, conservare şi dezafectare. Art. 7. - Sunt exceptate de la prevederile prezentelor norme activităţile de gospodărire a următoarelor deşeuri provenite de la activităţile menţionate la art. 4 şi 5:
7. a)efluenţii gazoşi şi lichizi care au volume, debite şi activităţi pe unitatea de volum mai mici decât limitele deri- vate de eliberare în mediu, aprobate de Autoritate în cadrul procesului de autorizare;
8. b)materialele solide care în mod obişnuit nu sunt con- siderate radioactive şi care au un nivel al contaminării superficiale cu radionuclizi naturali mai mic decât următoa- rele niveluri de eliberare: (
9. i)0,4 Bq/cm2 pentru emiţătorii beta şi gama şi emiţătorii alfa cu toxicitate scăzută; (
10. ii)0,04 Bq/cm2 pentru toţi ceilalţi emiţători alfa;
11. c)materialele solide, inclusiv minereurile de uraniu şi toriu, precum şi rocile mineralizate cu uraniu şi toriu, exca- vate şi scoase la suprafaţă, a căror activitate pe unitatea de masă, dată de Ra-226 aflat în echilibru radioactiv cu ceilalţi componenţi ai seriei uraniului, nu depăşeşte nivelul de eliberare de 0,2 Bq/g;
12. d)materialele solide, inclusiv minereurile de uraniu şi toriu, precum şi rocile mineralizate cu uraniu şi toriu, exca- vate şi scoase la suprafaţă, a căror activitate pe unitatea de masă, în cazul seriilor în dezechilibru din punct de vedere radioactiv, nu depăşeşte nivelul de eliberare de 0,2 Bq/g pentru nici unul dintre radionuclizii relevanţi (U-238, Th-230, Ra-226, Th-232, Ra-228). Art. 8. -

(1)Sunt exceptate, de asemenea, de la pre- vederile prezentelor norme deşeurile radioactive abando- nate, rezultate de la activităţi de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi de toriu sau a altor minereuri asociate cu uraniu şi toriu, desfăşurate în trecut, în absenţa unor reglementări legale specifice şi fără să fi fost execu- tate adecvat din punct de vedere tehnic.

(2)Situaţiile de tipul celor prevăzute la alin.

(1)se tra- tează ca intervenţii în conformitate cu prevederile art. 129 din Normele fundamentale de securitate radiologică. Art.

1. - Prevederile prezentelor norme nu se aplică la reciclarea şi reutilizarea materialelor rezultate de la dezafectarea instalaţiilor de minerit şi de preparare a mine- reurilor de uraniu şi toriu, dacă acestea îndeplinesc condiţiile privind nivelurile de eliberare stabilite prin normele de conservare şi dezafectare a instalaţiilor de minerit şi de preparare. Art.
2. - Sunt interzise tratarea sub orice formă şi depozitarea temporară sau definitivă a deşeurilor care conţin alţi radionuclizi decât cei naturali din seriile uraniului şi toriului, inclusiv a deşeurilor ce conţin produse de fisiune sau de activare provenite din alte etape ale ciclului com- bustibilului nuclear, în cadrul instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereuri- lor de uraniu şi toriu. Art.
3. - Aplicarea prezentelor norme nu exonerează titularii de autorizaţie de respectarea normelor specifice de securitate radiologică privind lucrul cu surse de radiaţii în cazul în care, în activitatea de gospodărire a deşeurilor radioactive provenite de la activităţile menţionate la art. 4 şi 5 utilizează dispozitive generatoare de radiaţii ionizante, surse de radiaţii nucleare şi instalaţii sau aparate care conţin alte materiale radioactive decât radionuclizii naturali din seriile uraniului şi toriului. CAPITOLUL III Justificarea, optimizarea şi limitarea dozelor în activitatea de gospodărire a deşeurilor radioactive rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu Art.
4. - Gospodărirea deşeurilor radioactive rezultate de la activităţile din domeniul mineritului şi preparării mine- reurilor de uraniu şi de toriu este parte a activităţilor res- pective. Art.
5. -

(1)Activitatea de gospodărire a deşeurilor radioactive provenite de la minerit şi preparare nu se justi- fică separat, ci va fi parte componentă a analizei generale de justificare a activităţii care generează deşeurile respective.

(2)Analiza preliminară de securitate radiologică prevăzută la alin.

(2)al art. 11 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu va trata şi con- secinţele radiologice ce se estimează că vor fi generate de activitatea de gospodărire a deşeurilor radioactive, inclusiv în faza postdezafectare, în conformitate cu prevederile pre- zentelor norme. Art.

1. - Persoana legal constituită, care solicită sau deţine autorizaţie pentru desfăşurarea activităţilor din dome- niul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi toriu, este obligată să demonstreze că sunt întreprinse toate acţiunile pentru a asigura optimizarea radioprotecţiei şi în activitatea de gospodărire a deşeurilor radioactive, în sen- sul de a asigura că toate expunerile, inclusiv cele potenţiale, sunt menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luându-se în considerare factorii economici şi sociali (principiul ALARA). Art.
2. -

(1)Dozele totale efective pentru persoanele expuse profesional şi pentru populaţie, obţinute prin însu- marea expunerilor pe toate căile de expunere, specifice activităţii de gospodărire a deşeurilor, nu trebuie să depăşească limitele de doză specificate la art. 22, 27, 28 şi 29 din Normele fundamentale de securitate radiologică.

(2)După caz, în vederea îndeplinirii criteriului de limită de doză prevăzut la alin.

(1)vor fi stabilite constrângeri de doză prin ţinerea sub control a următorilor factori ce carac- terizează principalele căi de expunere:

1. a)concentraţiile de gaze şi pulberi radioactive la locurile de muncă;
2. b)debitele, volumele şi concentraţiile efluenţilor radioac- tivi lichizi şi gazoşi deversaţi în mediu, astfel încât aceşti parametri să fie în permanenţă în conformitate cu limitele derivate de eliberare stabilite de Autoritate în procesul de autorizare. Art. 16. - În procesul de optimizare a radioprotecţiei în activitatea de gospodărire a deşeurilor radioactive rezultate de la activităţi din domeniul mineritului şi preparării mine- reurilor de uraniu şi toriu, ca parte a procesului de optimi- zare a radioprotecţiei, se vor calcula şi expunerile potenţiale şi se vor analiza numai variantele care se con- formează limitelor de doză efectivă pentru personalul expus profesional şi constrângerilor de doză stabilite conform art. 15. CAPITOLUL IV Responsabilităţi Autorizarea Art. 17. - Autorizarea activităţii de gospodărire a deşeurilor radioactive rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu este parte a autorizării activităţilor din domeniul mineritului şi preparării şi se reali- zează conform prevederilor art. 26-29 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. Responsabilităţile persoanelor legal constituite, înregistrate Art. 18. - Persoana legal constituită, înregistrată con- form prevederilor art. 27 din Normele de securitate radiolo- gică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, are următoarele responsabilităţi:
3. a)să aplice integral prevederile prezentelor norme, dacă sunt îndeplinite condiţiile de autorizare a activităţii conform prevederilor lit.
4. a)a art. 29 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu;
5. b)să verifice anual, printr-un laborator notificat de Autoritate, nivelul de radioactivitate al deşeurilor rezultate din activităţile descrise la art. 5;
6. c)să desemneze şi să împuternicească cu autoritate o persoană responsabilă cu implementarea programului de verificare periodică a radioactivităţii menţionate la lit. a);
7. d)anual să raporteze Autorităţii rezultatul verificării nive- lului de radioactivitate al deşeurilor;
8. e)să păstreze o perioadă de minimum 10 ani toate documentele referitoare la verificările radioactivităţii deşeurilor. Responsabilităţile titularilor de autorizaţii Art. 19. - Titularul de autorizaţie care amplasează, construieşte, utilizează, deţine în conservare şi dezafec- tează instalaţii de gospodărire a deşeurilor de la minerit şi preparare este responsabil de îndeplinirea tuturor cerinţelor prezentelor norme privind gospodărirea deşeurilor şi a celor de securitate radiologică privind persoanele expuse profesional, populaţia şi mediul înconjurător, în relaţie cu riscurile reprezentate de deşeurile de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. Art. 20. - Pe lângă responsabilităţile generale prevăzute la art. 31-33 din Normele de securitate radiolo- gică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi pre- pararea minereurilor de uraniu şi toriu, titularii de autorizaţii care desfăşoară activităţi de gospodărire a deşeurilor radio- active au următoarele obligaţii specifice:
9. a)să ia în considerare încă din faza de proiectare şi amplasare întregul ciclu de viaţă al activităţilor de minerit şi preparare, inclusiv întregul ciclu de viaţă al activităţilor de gospodărire a deşeurilor radioactive rezultate;
10. b)să solicite Autorităţii să elibereze autorizaţii pentru fiecare dintre următoarele etape specifice din ciclul de viaţă al instalaţiilor de minerit, de preparare şi de gospodărire a deşeurilor radioactive aferente: (
11. i)amplasare; (
12. ii)construcţie; (iii) funcţionare; (
13. iv)conservare; (
14. v)dezafectare;
15. c)să transmită Autorităţii, în sprijinul cererilor de autori- zare a etapelor precizate la lit. b), documentaţiile tehnice- suport menţionate în prezentele norme;
16. d)să stabilească modul optim de gospodărire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereuri- lor de uraniu şi toriu, conform schemei de lucru descrise în anexa nr. 2 la prezentele norme, în scopul asigurării unui nivel acceptabil de protecţie a stării de sănătate a persoa- nelor expuse profesional, a populaţiei şi a mediului înconjurător;
17. e)să notifice Autorităţii despre orice intenţie de transfe- rare a proprietăţii terenului afectat de activitatea de gos- podărire a deşeurilor radioactive;
18. f)să notifice oricărui viitor cumpărător al terenului afec- tat de deşeurile provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu despre toate detaliile relevante, referitoare la: (
19. i)natura deşeurilor şi gradul de afectare a terenului; (
20. ii)restricţiile impuse utilizării pământului; (iii) obligaţiile ce îi revin proprietarului de pământ în privinţa monitorizării şi supravegherii. Art. 21. - Dacă un titular de autorizaţie ajunge în stare de faliment sau de dizolvare juridică şi prevede că nu îşi va mai putea îndeplini responsabilităţile prevăzute în pre- zentele norme privind activitatea de gospodărire a deşeuri- lor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, acesta are obligaţia să notifice de îndată Autorităţii starea reală în care se găseşte şi să propună acesteia să aprobe preluarea responsabilităţilor menţionate de către organismul legal special desemnat să efectueze controlul tehnic şi instituţional în etapa postdezafectare. CAPITOLUL V Protecţia stării de sănătate şi a mediului Protecţia radiologică a persoanelor expuse profesional Art. 22. -

(1)În vederea asigurării securităţii radiolo- gice a persoanelor expuse profesional, titularul de auto- rizaţie are responsabilitatea să elaboreze şi să aplice programul de radioprotecţie conceput conform prevederilor art. 38-107 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea mine- reurilor de uraniu şi toriu, în toate etapele activităţii de gos- podărire a deşeurilor radioactive.

(2)Programul de radioprotecţie aplicat în activitatea de gospodărire a deşeurilor radioactive este parte a programu- lui de radioprotecţie, în baza căruia se autorizează activita- tea din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi toriu. Art. 23. -

(1)Limitele de doză specificate la art. 15 şi 16 se aplică sumei dozelor date de expunerea externă şi de încorporarea radionuclizilor naturali.

(2)Îndeplinirea cerinţelor privind limitele de doză în acti- vitatea de gospodărire a deşeurilor radioactive provenite de la activităţile din domeniul mineritului şi preparării minereu- rilor de uraniu şi toriu se verifică prin oricare dintre meto- dele descrise la art. 17 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. Art. 24. -

(1)Întrucât deşeurile radioactive de la mine- ritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu sunt surse deschise de radiaţii, programul de radioprotecţie va conţine măsuri concrete de radioprotecţie şi monitorizare pentru fie- care dintre următoarele căi de expunere: a) iradiere externă gama şi beta; b) contaminarea pielii; c) inhalarea aerosolilor, prafului şi gazelor radioactive; d) ingerarea materialelor radioactive.

(2)Programul de radioprotecţie va conţine, de aseme- nea, măsuri specifice de radioprotecţie şi monitorizare a tuturor surselor de expunere la radiaţii ionizante asociate activităţii de gospodărire a deşeurilor, cum sunt: sursele închise şi deschise utilizate la calibrări, sursele închise uti- lizate în controlul fluxului tehnologic, echipamentele de măsură şi echipamentele analitice care conţin dispozitive generatoare de radiaţii ionizante. Protecţia radiologică a populaţiei şi a mediului Art. 25. -

(1)Deşi deşeurile de la mineritul şi prepara- rea minereurilor de uraniu şi toriu conţin numai radionuclizi naturali, aceştia nu pot fi consideraţi ca fiind în starea şi concentraţia iniţiale, deoarece forma lor fizică şi chimică este substanţial alterată şi mărimea expunerii poate fi influenţată de modul de funcţionare a instalaţiilor de gos- podărire a deşeurilor.

(2)Expunerea generată de aceste deşeuri nu se consi- deră ca expunere produsă de fondul natural de radiaţii ionizante şi expunerile publicului provocate de astfel de deşeuri se tratează conform expunerilor generate în cadrul activităţilor desfăşurate în domeniul nuclear. Art. 26. -

(1)În doza suplimentară faţă de fondul natu- ral local, generată de activităţi din domeniul mineritului şi preparării minereurilor de uraniu şi toriu şi restricţionată la 0,3 mSv/an pentru persoane din populaţie conform alin.

(1)al art. 14 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea mine- reurilor de uraniu şi toriu, sunt incluse şi influenţele acti- vităţii de gospodărire a deşeurilor radioactive aferente.

(2)În cazul persoanelor care sunt permanent rezidente, pe amplasamentul pe care a funcţionat şi a fost dezafec- tată o instalaţie de gospodărire a deşeurilor, se admite o limită a dozei de 1 mSv/an, încasată pe toate căile speci- fice de expunere, suplimentară faţă de cea dată de fondul natual local.

(3)Limita de doză de 1 mSv/an, precizată la alin.

(2), include şi contribuţia oricăror alte activităţi de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu efectuate în zonă, precum şi contribuţia oricăror alte amplasamente de pe care s-au dezafectat instalaţii de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu.

(4)Autoritatea poate stabili constrângeri de doză inferi- oare limitei de doză de 1 mSv/an pentru persoanele rezi- dente pe anumite amplasamente pe care au funcţionat şi au fost dezafectate instalaţii de gospodărire a deşeurilor radioactive de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, dacă anticipează că se vor înregistra doze relevante generate de alte surse de radiaţii ionizante. Art.

1. - În vederea îndeplinirii condiţiilor privind limitele de doză pentru populaţie, prevăzute la art. 25 din Normele fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, eliberarea în mediu a efluenţilor radio- activi lichizi şi gazoşi de la instalaţiile de gospodărire a deşeurilor radioactive rezultate din activităţile de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, este permisă numai dacă sunt îndeplinite condiţiile de eliminare precizate la art. 140 şi 141 din Normele de securitate radiologică pri- vind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. Art.
2. - Deoarece minele şi deşeurile provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu con- tinuă să prezinte un risc potenţial pentru starea de sănătate a populaţiei şi după închiderea lor, este obligato- riu ca titularii de autorizaţii, care desfăşoară activităţi de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, asociate cu utilizarea de instalaţii de gospodărire a deşeuri- lor aferente, să aplice măsuri adecvate de protecţie încă din fazele de proiectare, construire şi funcţionare, astfel încât dozele pentru populaţie să rămână sub constrângerile de doză stabilite conform prevederilor prezentelor norme, în scopul asigurării securităţii radiologice a generaţiilor viitoare. Art.
3. - Verificarea îndeplinirii restricţiilor de doză şi controlul amplasamentelor după faza de dezafectare a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor rezultate de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu se realizează printr-o combinaţie de controale tehnice şi instituţionale. Art.
4. - Titularul de autorizaţie, care deţine instalaţia de gospodărire a deşeurilor, trebuie să propună în docu- mentaţia de dezafectare mărimea perioadei pentru care este necesar controlul instituţional şi programul cu descrierea detaliată a cerinţelor de control tehnic. Art.
5. -

(1)Întrucât, în cazul deşeurilor de la minerit şi preparare, necesitatea controlului instituţional se întinde pe o perioadă lungă de timp, alternativele de proiectare şi amplasare trebuie astfel gândite încât să reducă cât mai mult necesitatea controalelor instituţionale active.

(2)În acest scop, în evaluările de securitate radiologică din componenţa documentaţiilor tehnice de amplasare-con- strucţie şi dezafectare trebuie analizate consecinţele eşecu- lui controalelor instituţionale şi intruziunea umană.

(3)Evenimentele care pot provoca eşecul controalelor tehnice şi instituţionale (cum sunt procesele naturale de tipul eroziunii sau alte evenimente care conduc la mărirea activităţii radionuclizilor eliberaţi în mediu) sunt de natură probabilistică, cu o probabilitate de apariţie în orice an dat. În evaluările şi analizele de securitate, aceste evenimente se tratează ca expuneri potenţiale, deşi în evaluările pentru perioade foarte lungi de timp se poate presupune că unele dintre aceste evenimente, cum sunt intruziunile în depozi- tele în care sunt depozitate final deşeuri radioactive ce vor implica expuneri pentru câţiva indivizi, au o mare probabili- tate de apariţie. Art. 32. -

(1)În cazul instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor radioactive aflate în funcţiune sau în conservare la data intrării în vigoare a prezentelor norme, la a căror proiectare şi construcţie nu au fost prevăzute soluţii de dezafectare şi nu au fost analizate riscurile radiologice pen- tru perioada postdezafectare, este obligatoriu ca în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, să se analizeze pentru fiecare instalaţie stabilitatea pe termen lung a depozitelor de deşeuri şi să se evalueze mărimea dozei pentru evenimente de tipul intruziunilor.

(2)Titularul de autorizaţie care deţine instalaţiile de gos- podărire a deşeurilor în condiţiile descrise la alin.

(1)are obligaţia să propună spre aprobare Autorităţii, pentru fie- care instalaţie, un plan cu măsuri de reducere a posibi- lităţilor de intruziune sau a consecinţelor acesteia, adecvat mărimii dozei potenţiale evaluate pentru intruziune, astfel încât expunerea potenţială să fie mai mică decât limita de intervenţie de 10 mSv/an.

(3)Dacă dozele probabile ce sunt asociate intruziunii sunt mai mici de 10 mSv/an, protecţia asigurată prin măsurile de dezafectare se consideră acceptabilă.

(4)Dacă dozele probabile asociate intruziunii sunt esti- mate ca fiind mai mari de 10 mSv/an, trebuie propuse şi aplicate măsuri suplimentare de reducere a probabilităţii intruziunii şi de reducere a dozelor probabile asociate intruziunii. Art. 33. -

(1)Limita concentraţiei medii anuale a Rn-222 provenit din activităţile de minerit, de preparare şi de gospodărire a deşeurilor radioactive aferente în locuinţele ce urmează să fie construite în perimetrele actu- alelor sau fostelor zone controlate şi supravegheate, stabi- lite în procesul de autorizare a activităţilor de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, este de 250 Bq/m3.

(2)Limita concentraţiei medii anuale a Rn-222 prevăzută la alin.

(1)se va asigura prin optimizarea radio- protecţiei şi adoptarea de soluţii adecvate de proiectare.

(3)Titularii de autorizaţii au obligaţia să asigure monitorizarea concentraţiei Rn-222 în locuinţele existente în perimetrele zonelor supravegheate la data intrării în vigoare a prezentelor norme şi să stabilească măsuri de reducere a concentraţiei acestuia dacă se constată depăşiri ale limi- tei prevăzute la alin.

(1). Protecţia populaţiei şi mediului faţă de riscurile neradiologice Art. 34. -

(1)În evaluările de securitate radiologică întocmite în etapele de proiectare, amplasare, construcţie, funcţionare, conservare şi dezafectare a instalaţiilor de minerit, de preparare şi de gospodărire a deşeurilor radio- active aferente se vor analiza şi următoarele riscuri de natură neradiologică, generate de prezenţa acestor tipuri de deşeuri:

1. a)riscul de poluare a mediului cu diverşi contaminanţi reprezentaţi de substanţele chimice de sinteză utilizate în diferite faze ale activităţilor de minerit şi de preparare;
2. b)riscul de poluare a mediului cu metale grele;
3. c)riscul de poluare a mediului cu pulberi neradioactive prezente în efluenţii gazoşi;
4. d)riscul de afectare a ecosistemelor de nivelul concen- traţiei ionilor de hiodrogen (nivelul pH) în efluenţii lichizi;
5. e)riscurile de blocare şi de colmatare a reţelei hidro- grafice, generate de deşeurile solide şi lichide.

(2)La evaluarea riscurilor de natură neradiologică se vor analiza şi următoarele caracteristici chimice ale unor contaminanţi radioactivi:

1. a)unii contaminanţi radioactivi au o toxicitate chimică cu impact dăunător asupra mediului la concentraţii sensibil scăzute faţă de cele necesare pentru a avea efecte radio- logice;
2. b)concentraţiile care generează toxicitate chimică pot apărea chiar şi atunci când eliberările se încadrează în cri- teriile stabilite în scop de radioprotecţie a persoanelor, mai ales dacă grupul critic este amplasat departe de sursă. Obligaţii ale titularilor de autorizaţii, referitoare la riscurile neradiologice Art. 35. - Referitor la controlarea impactului neradiolo- gic, titularii de autorizaţii au obligaţia să ţină sub control în permanenţă:
3. a)concentraţia contaminanţilor cu toxicitate chimică în toate scurgerile care spală zonele controlate şi în efluenţii lichizi şi gazoşi care sunt eliberaţi în mediul înconjurător de instalaţiile de minerit şi de preparare;
4. b)pH şi conţinutul în metale grele al apelor de mină deversate din minele cu minereuri sulfidice şi al apelor deversate din instalaţiile de gospodărire a deşeurilor prove- nite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu;
5. c)turbiditatea efluenţilor lichizi care erodează instalaţiile de gospodărire a deşeurilor, întrucât acestea pot produce colmatarea excesivă a apelor curgătoare de la suprafaţă şi periclitarea ecosistemelor din aval. CAPITOLUL VI Strategia de gospodărire a deşeurilor Art. 36. -

(1)Strategia de gospodărire a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de ura- niu şi toriu trebuie să aibă ca scop gospodărirea acestora în concordanţă cu principiile de gospodărire a deşeurilor radioactive.

(2)Dezvoltarea strategiei de gospodărire a deşeurilor este un proces complex care trebuie să conducă la atinge- rea unui echilibru rezonabil între două obiective în general opuse, respectiv reducerea riscului cât mai mult posibil şi minimizarea resurselor financiare necesare acestei reduceri a riscului.

(3)La stabilirea opţiunilor de gospodărire a deşeurilor trebuie analizate următoarele caracteristici:

1. a)impactul radiologic şi neradiologic asupra stării de sănătate a populaţiei şi asupra mediului pe timpul funcţionării şi după dezafectare;
2. b)cerinţele de monitorizare, întreţinere şi control în tim- pul funcţionării şi după dezafectare;
3. c)orice restricţie pentru utilizarea în viitor a terenurilor şi a resurselor de apă;
4. d)costurile financiare ale diverselor opţiuni;
5. e)cantităţile şi tipurile deşeurilor ce urmează să fie gos- podărite;
6. f)impactul socioeconomic, inclusiv acceptul publicului;
7. g)bunele practici inginereşti. Art. 37. -

(1)Totodată la stabilirea strategiei optime de gospodărire a deşeurilor trebuie să se ţină seama de prin- cipiul că nu trebuie transferate generaţiilor viitoare respon- sabilităţi ce decurg din modul de gospodărire a deşeurilor produse în prezent.

(2)Conform principiului enunţat la alin.

(1)o concepţie de proiectare a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor care necesită doar un control pasiv după închidere este prefera- bilă uneia care necesită un control activ. În general, cerinţele de control activ sunt mai restrânse în cazul depo- zitării în subteran a deşeurilor. Art.

1. - Criteriile de evaluare şi procedurile utilizate pentru stabilirea strategiei optime trebuie definite clar, făcute cunoscute publicului şi prezentate Autorităţii în pro- cesele de evaluare şi de autorizare. Art.
2. - Activităţile de minerit şi de preparare trebuie astfel proiectate încât să reducă cât mai mult posibil canti- tatea de deşeuri ce urmează să fie gospodărite, prin ale- gerea metodelor potrivite de minerit şi a proceselor de preparare, precum şi prin reciclarea şi reutilizarea echipa- mentelor, materialelor şi deşeurilor. Opţiuni pentru gospodărirea deşeurilor Deşeuri de la preparare Art.
3. - La proiectarea instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu este obligatoriu să se analizeze următoarele carac- teristici: a) stabilitatea puţului, a galeriilor sau a altor lucrări miniere, dacă depozitarea deşeurilor are loc în subteran, sau a amenajărilor îndiguite, dacă depozitarea deşeurilor se face la suprafaţă, în condiţiile producerii de fenomene natu- rale de tipul cutremurelor, inundaţiilor şi eroziunii; b) hidrologia, hidrogeologia şi geochimia amplasamentului; c) caracteristicile chimice şi fizice ale deşeurilor de la preparare, în raport cu potenţialul acestora de generare şi transport al contaminanţilor; d) utilizarea agenţilor de neutralizare, aditivilor de preci- pitare a radiului, barierelor de radon şi circuitelor de eva- porare. Art.
4. -

(1)La proiectarea instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de ura- niu şi toriu se vor prevedea sisteme de drenare pentru consolidarea deşeurilor înainte de dezafectare şi sisteme de eliminare a apei sub presiune aflate în pori.

(2)În cazul depozitării în incinte realizate prin îndiguiri de suprafaţă sau în cazul depozitării în puţuri, consolida- rea deşeurilor se realizează prin instalarea unui sistem de drenare înainte de amplasarea acestora, sau folosirea de fitile de drenare care sunt instalate în deşeuri după ampla- sare.

(3)Înainte de a adopta orice strategie care prevede adăugarea de agenţi de stabilizare în deşeuri, cum este cimentul adăugat imediat înaintea depozitării acestora, în scopul reducerii semnificative, a permeabilităţii şi încetinirii vitezei de transport al contaminanţilor trebuie analizate posibilele interacţiuni chimice dintre agentul stabilizator, deşeuri şi roca gazdă pentru a se asigura că transportul contaminantului nu va fi sporit cândva în viitor.

(4)Nu se admite depozitarea în lacuri naturale a deşeurilor provenite de la mineritul şi prepararea minereuri- lor de uraniu şi toriu. Art. 42. -

(1)Proiectarea depozitării în subteran a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, în puţuri săpate în acest scop sau în galerii ori în alte lucrări miniere subterane amplasate în zone stabile din punct de vedere geologic este preferabilă depozitării în incinte îndiguite de la suprafaţă, deoarece:

1. a)după închidere necesită mult mai puţine lucrări de întreţinere; în acest caz, după închidere lucrările de întreţinere se reduc la monitorizarea locaţiei pentru o peri- oadă limitată de timp;
2. b)este în general mai puţin susceptibilă de dispersare în mediu şi reduce posibilităţile de intruziune umană, iar închiderea presupune doar izolarea faţă de suprafaţă prin blocarea deschiderilor.

(2)Blocarea deschiderilor către suprafaţă se face prin umplerea lor cu materiale naturale sau prin formarea unui lac permanent deasupra deşeurilor. În cazul aplicării aces- tei opţiuni, deşeurile se vor izola de apele lacului prin aco- perirea acestora cu un strat protector cu permeabilitate scăzută.

(3)Puţurile şi lucrările miniere subterane destinate depozitării deşeurilor provenite de la prepararea minereuri- lor de uraniu şi toriu se vor izola prin cimentare sau prin utilizarea altor tehnologii adecvate pentru a preveni infiltra- rea apelor subterane. Art. 43. -

(1)În situaţiile în care depozitarea în sub- teran a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu nu este fezabilă fie datorită anumitor caracteristici geologice sau hidrogeologice ale amplasamen- tului, fie pentru că nu pot fi aplicate soluţii tehnice sau acestea ar avea costuri prohibitive trebuie avută în vedere depozitarea în incinte realizate prin îndiguiri de suprafaţă.

(2)Opţiunea de gospodărire la suprafaţă a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu implică ţinerea acestora în structuri amenajate, care au o permeabilitate cât mai scăzută, astfel ca scurgerile şi infil- traţiile să fie cât mai reduse.

(3)Opţiunea de amplasare la suprafaţă a instalaţiei de gospodărire a deşeurilor provenite de la prepararea mine- reurilor de uraniu şi toriu implică implementarea unor pro- grame de monitorizare şi întreţinere mai consistente atât în etapa de funcţionare, cât şi în etapele de dezafectare şi postdezafectare, precum şi implementarea unui program de control instituţional mai amplu în etapa postdezafectare. Art. 44. - La amplasarea instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu în incinte îndiguite situate la suprafaţă trebuie înde- plinite şi următoarele cerinţe:

1. a)amplasamentul trebuie să fie situat la o distanţă de minimum 2 km de cea mai apropiată localitate şi la cel puţin 300 m de uzina de preparare, în direcţia vântului dominant, fiind obligatorie alegerea unei zone neinundabile, lipsită de falii şi cu o densitate redusă a populaţiei;
2. b)este indicată amplasarea depozitului în cuvete natu- rale sau văi în formă de U, pe cât posibil fără ape curgătoare sau torenţi;
3. c)dacă locaţia aleasă are o permeabilitate ridicată, înainte de a începe depozitarea deşeurilor trebuie realizată impermeabilizarea amplasamentului;
4. d)pentru impermeabilizare trebuie utilizate argile sau alte materiale minerale cu caracteristici similare argilei şi o impermeabilizare artificială, cu geomembrană sau alt mate- rial similar care trebuie să asigure un coeficient de per- meabilitate K  = 1,0 x 10-9 m/s şi condiţii de rezistenţă fizico-chimică şi de stabilitate în timp pentru o perioadă de cel puţin 300 de ani;
5. e)bariera geologică a bazei şi taluzului depozitului va consta într-un strat mineral care îndeplineşte cerinţele de permeabilitate şi grosime, cu un efect cel puţin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiţii: K = 1,0 x 10-9 m/s; grosimea  = 5 m;
6. f)suprafaţa amplasamentului trebuie protejată contra scurgerii apelor de ploaie sau a torenţilor;
7. g)trebuie avut în vedere că în nici o situaţie efluenţii lichizi sau deşeurile solide nu trebuie să fie antrenate înspre zonele locuite;
8. h)încă din faza de proiectare a instalaţiilor de gos- podărire a deşeurilor provenite de la prepararea minereuri- lor de uraniu şi toriu trebuie prevăzute foraje de control al infiltraţiilor accidentale în apele subterane, amplasate pe direcţia de curgere a apei freatice, în amonte şi în aval de locaţia respectivă;
9. i)forajele de control prevăzute la lit.
10. h)trebuie puse în funcţiune înainte ca instalaţia de gospodărire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu să devină operaţională;
11. j)transportul deşeurilor de la uzina de preparare la instalaţia de gospodărire a deşeurilor trebuie efectuat în condiţii care să împiedice poluarea atmosferei şi contami- narea solului, cel mai indicat fiind transportul hidromecanizat;
12. k)deşeurile transportate prin alte mijloace decât cele hidraulice trebuie umectate permanent pe timpul transpor- tului pentru a împiedica antrenarea lor de către curenţii de aer;
13. l)în etapa de funcţionare instalaţia de gospodărire a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu se va proteja faţă de acţiunea vântului prin menţinerea deşeurilor sub oglinda apei şi plantarea de per- dele de arbori în jurul acesteia;
14. m)amplasamentul de depozitare a deşeurilor provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu trebuie împrejmuit în vederea interzicerii accesului persoanelor din populaţie şi al animalelor;
15. n)la terminarea etapei de funcţionare instalaţia de gos- podărire a deşeurilor provenite de la prepararea minereuri- lor de uraniu şi toriu trebuie dezafectată conform procedurilor descrise în cap. VII. Art. 45. -

(1)Opţiunea de mutare a deşeurilor prove- nite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu pe un alt amplasament mai favorabil nu trebuie considerată în general ca strategie optimă de gospodărire, din cauza volu- melor mari ce trebuie transportate.

(2)Totuşi, dacă se are în vedere mutarea deşeurilor, este obligatoriu ca în prealabil să se estimeze şi să se optimizeze consecinţele radiologice şi neradiologice semnifi- cative, generate de schimbarea amplasamentului şi de transport. Art.

1. - În cazul cantităţilor mici de deşeuri radioac- tive provenite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu poate fi analizată şi opţiunea de amplasare a aces- tora în instalaţiile destinate gospodăririi altor deşeuri cu nivel scăzut de activitate, dacă sunt îndeplinite criteriile de acceptabilitate specifice acelei instalaţii. Alte deşeuri Art.
2. - Pentru etapa de funcţionare a instalaţiilor de minerit şi de preparare a minereurilor de uraniu şi toriu tre- buie să fie stabilite opţiuni de gospodărire şi pentru următoarele tipuri de deşeuri: a) nămoluri de sedimentare; b) materiale solide contaminate; c) roci sterile; d) roci mineralizate; e) ape industriale; f) ape de mină; g) scurgeri şi infiltraţii. Deşeuri reprezentate de roci mineralizate şi roci sterile Art.
3. -

(1)Riscurile radiologice generate de rocile mineralizate şi de rocile sterile excavate sunt în general mult mai scăzute decât cele generate de deşeurile prove- nite de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, dar riscurile neradiologice sunt semnificative şi trebuie analizate în vederea alegerii variantei optime de gospodărire.

(2)La stabilirea opţiunii de gospodărire a acestor deşeuri vor fi luate în considerare cel puţin următoarele elemente: mineralogia, radioactivitatea, reactivitatea chimică, volumul, proprietăţile fizice. Art. 49. -

(1)Deşeurile solide reprezentate de roci mineralizate şi de roci sterile rezultate din fazele de des- chidere şi de funcţionare a unei mine pot şi trebuie să fie utilizate ca material de umplutură (rambleiere) a puţurilor şi a altor lucrări miniere subterane rezultate de la activităţile de minerit, încă din etapa funcţională a minei.

(2)La stabilirea soluţiei de dezafectare a unei mine este obligatoriu să se prevadă utilizarea rocilor minerali- zate, excavate şi depozitate la suprafaţă, la rambleierea puţurilor galeriilor şi a altor lucrări miniere subterane, situ- ate în special în zonele cele mai adânci ale minei.

(3)Rocile mineralizate depozitate la suprafaţă, care nu mai pot fi utilizate ca materiale de umplutură a golurilor subterane, trebuie consolidate din punct de vedere al sta- bilităţii pe termen lung şi acoperite cu roci sterile şi/sau cu alte materiale de protecţie. Art. 50. - Opţiunea aleasă de gospodărire a deşeurilor reprezentate de rocile mineralizate şi de rocile sterile tre- buie să asigure stabilitatea depozitelor (haldelor) de deşeuri radioactive pe o perioadă de timp cât mai lungă, o rezis- tenţă cât mai mare la eroziune şi la infiltrarea apelor meteorice şi să nu provoace alt impact negativ asupra mediului înconjurător şi asupra bazinelor hidrografice locale. Art. 51. - În vederea diminuării riscurilor radiologice şi a impactului negativ asupra mediului şi bazinului hidrografic local, în opţiunea de gospodărire a deşeurilor de acest tip se vor respecta următoarele cerinţe:

1. a)amplasamentul să nu fie situat pe falii sau în peri- metre inundabile;
2. b)dacă amplasamentul ales are o permeabilitate care face posibilă infiltrarea apelor contaminate, trebuie luate măsuri de impermeabilizare care se vor aplica înainte de a începe depozitarea deşeurilor;
3. c)impermeabilizarea amplasamentelor haldelor de roci mineralizate şi roci sterile se realizează prin utilizarea argi- lei sau a altor materiale minerale cu caracteristici similare argilei, care trebuie să asigure un coeficient de permeabi- litate K  = 1,0 x 10-9 m/s şi condiţii de rezistenţă fizico- chimică şi de stabilitate în timp pentru o perioadă de cel puţin 300 de ani;
4. d)pentru amplasamentele haldelor cu deşeuri de acest tip bariera geologică a bazei şi taluzului haldei va consta dintr-un strat mineral care îndeplineşte cerinţele de per- meabilitate şi grosime, cu un efect cel puţin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiţii: - în cazul haldelor de deşeuri radioactive provenite de la exploatarea minieră: K  = 1,0 x 10-9 m/s; grosime  = 1 m; - în cazul haldelor de deşeuri provenite de la acti- vităţile de prospectare şi explorare minieră: K  = 1,0 x 10-7 m/s; grosime  = 1 m;
5. e)încă din faza de proiectare a instalaţiilor de gos- podărire a rocilor mineralizate şi a rocilor sterile provenite de la activităţile de exploatare minieră trebuie prevăzute cel puţin două foraje de control al infiltraţiilor accidentale în apele subterane, amplasate pe direcţia de curgere a apei freatice, în aval de locaţia respectivă;
6. f)forajele de control prevăzute la lit.
7. e)trebuie puse în funcţiune înainte ca instalaţia de gospodărire a deşeurilor provenite de la activitatea de exploatare minieră să devină operaţională;
8. g)amplasamentul să nu fie traversat de cursuri de apă permanente, sezoniere sau de torenţi ori, când acestea nu pot fi evitate, să fie prevăzute prin proiectarea sistemelor de canalizare care vor colecta acele ape şi le vor dirija în afara amplasamentului;
9. h)baza haldei să nu fie spălată de cursuri de apă sau, când condiţiile locale sunt de aşa natură că această situaţie nu poate să fie evitată, trebuie prevăzute prin proiectare lucrări de protecţie şi asigurare a stabilităţii;
10. i)partea din amonte a haldelor să fie protejată cu lucrări care să preia apele de şiroire de pe versanţi şi să le dirijeze în afara amplasamentului haldei;
11. j)să rectifice şi să menţină încă din etapa de funcţionare a haldei unghiuri de taluz care să împiedice alunecarea deşeurilor;
12. k)amplasamentul să fie prevăzut încă din faza de funcţionare cu rigole pentru colectarea apelor de scurgere provenite de la halda respectivă;
13. l)sectoarele unei halde care au ajuns la cota finală prevăzută în proiectul de construcţie trebuie să fie prote- jate împotriva eroziunii eoliene şi a apelor meteorice prin acoperire cu roci sterile şi/sau alte materiale de protecţie, înierbare şi împădurire;
14. m)să împrejmuiască amplasamentul depozitelor de deşeuri în vederea limitării accesului persoanelor şi al animalelor;
15. n)la încheierea etapei de funcţionare instalaţiile, con- strucţiile şi echipamentele prin care se asigură colectarea, transportul, procesarea, condiţionarea şi depozitarea finală a rocilor mineralizate neutilizabile şi a rocilor sterile, inclusiv haldele de roci mineralizate neutilizabile şi roci sterile, să fie dezafectate în conformitate cu procedurile descrise la cap. VII. Deşeuri lichide Art. 52. -

(1)Toate deşeurile lichide se gospodăresc în funcţie de calitatea şi cantitatea lor, avându-se în vedere securitatea radiologică şi impactul negativ de natură nera- diologică asupra stării de sănătate a populaţiei şi asupra mediului înconjurător.

(2)Sistemul de gospodărire a deşeurilor lichide trebuie astfel proiectat încât să minimizeze volumul de efluenţi contaminaţi prin recirculări în procesul tehnologic, folosirea acestora în activităţile de eliminare a pulberilor şi prin îndepărtarea apelor curate de sursele de contaminanţi.

(3)Deşeurile lichide se eliberează în mediu numai dacă îndeplinesc condiţiile de eliberare prevăzute la art. 140 sau, după caz, la art. 141 din Normele de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, în caz contrar fiind obligato- riu să fie tratate în vederea îndeplinirii condiţiilor de elibe- rare. Art. 53. -

(1)În situaţiile specifice, când şi după dezafectarea şi închiderea minei este necesar ca apele de mină să fie tratate pentru reducerea conţinutului de ele- mente radioactive naturale, în scopul respectării constrângerilor de doză impuse de Autoritate, responsabili- tatea bunei funcţionări a instalaţiilor de tratare revine per- soanei legal constituite care a desfăşurat activitatea minieră respectivă.

(2)Staţiile de depoluare radioactivă a apelor aflate în situaţia prevăzută la alin.

(1)trebuie considerate instalaţii de gospodărire a deşeurilor radioactive şi după dezafecta- rea minei şi, în consecinţă, se supun în continuare preve- derilor prezentelor norme.

(3)Dacă după dezafectarea minei debitul sau/şi conţinu- turile de elemente radioactive naturale în apele de mină scad suficient de mult, astfel încât constrângerile de doză sunt respectate fără a mai fi necesară tratarea acestora, staţiile de depoluare radioactivă vor fi dezafectate în baza unei autorizaţii eliberate de Autoritate.

(4)La terminarea lucrărilor de dezafectare a staţiilor de depoluare radioactivă în condiţiile alin.

(3)şi după îndepli- nirea tuturor obligaţiilor legale privind gospodărirea deşeuri- lor rezultate de la mineritul şi de la prepararea minereurilor de uraniu şi toriu, titularul autorizaţiei de dezafectare va solicita eliberarea de sub regimul de autorizare şi transfe- rarea responsabilităţilor postînchidere către persoana legal constituită, desemnată prin lege să efectueze controlul instituţional.

(5)Dacă după dezafectarea şi închiderea minei titularul de autorizaţie care asigură funcţionarea staţiei de depolu- are radioactivă a apelor de mină nu îşi mai poate îndeplini responsabilităţile referitoare la acea staţie, acestea trebuie transferate unui alt organism în condiţiile precizate la art. 21. Alte materiale solide contaminate cu radionuclizi naturali Art. 54. - Opţiunile pentru gospodărirea altor materiale solide contaminate cu radionuclizi naturali, în funcţie de caracteristicile lor fizice şi chimice, pot fi:

1. a)utilizarea acestora ca material de umplutură (ram- bleu) a puţurilor, a galeriilor şi a altor lucrări miniere sub- terane rezultate de la mineritul uraniului şi/sau toriului;
2. b)depozitarea acestora în instalaţiile de gospodărire a deşeurilor amenajate la suprafaţă, la a căror amplasare au fost îndeplinite în totalitate cerinţele prevăzute la art. 44;
3. c)amplasarea acestora în instalaţiile de gospodărire a altor tipuri de deşeuri cu nivel scăzut de activitate, în condiţiile art. 46. CAPITOLUL VII Cerinţe de securitate pentru instalaţiile de gospodărire a deşeurilor de la minerit şi preparare Amplasare Art. 55. - În cazul activităţilor de minerit şi preparare ce urmează să fie amplasate sau în cazul activităţilor exis- tente care necesită amplasări de noi capacităţi de gos- podărire a deşeurilor este obligatoriu să se identifice locaţia optimă a acestora în vederea protejării mediului înconjurător şi a stării de sănătate a populaţiei, precum şi din considerente de natură economică. Art. 56. - La selectarea locaţiei optime de amplasare şi a conceptului de proiectare a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor se vor analiza factorii caracteristici care pot avea implicaţii importante în reducerea necesităţilor de con- trol instituţional după închidere, din următoarele domenii:
4. a)geologie structurală şi seismologie;
5. b)geochimie;
6. c)mineralogie;
7. d)geografie şi geomorfologie;
8. e)hidrografia şi hidrogeologia apelor de suprafaţă şi apelor subterane;
9. f)climatologie;
10. g)demografie şi modul de utilizare a pământului;
11. h)floră şi faună;
12. i)aspecte arheologice şi de moştenire culturală;
13. j)acceptul populaţiei locale. Art. 57. -

(1)Caracteristicile locaţiei optime de ampla- sare şi proiectare adecvată a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor trebuie să asigure colectarea şi reţinerea deşeurilor, să prevină orice sustrageri sau răspândiri de la locul de amplasare, altele decât eliberările autorizate, şi să prevină scoaterea lor de sub controlul Autorităţii.

(2)Evaluarea preliminară a caracteristicilor locaţiilor tre- buie să identifice factorii relevanţi de natură radiologică şi de mediu pentru fiecare locaţie propusă şi să selecteze un număr mic de locaţii şi concepte preliminare de proiectare, pentru care impactul poate fi apoi evaluat în amănunt.

(3)Conceptul de proiectare a gospodăririi deşeurilor şi locaţia optimă de amplasare se vor stabili pe baza conclu- ziilor evaluării preliminare de securitate radiologică. Art