ORDIN 640 23/12/2002 - Portal Legislativ

(1)Medicii veterinari oficiali recolteaza probe pentru examen de laborator şi întocmesc notele de însoţire pentru probele recoltate, trimise în scop de diagnostic la laboratorul sanitar veterinar de stat. ...

(2)Notele de însoţire pentru probele trimise în vederea examenului de diagnostic la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala se vizează şi se expediază de direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti. ...

(3)Notele de însoţire pentru probele recoltate în scop de diagnostic de către medicii veterinari oficiali poarta menţiunea: "Probe recoltate în cadrul Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003". ... + Articolul 7

(1)Medicii veterinari de stat recolteaza, conform prevederilor legale, probe pentru expertiza, prin examen de laborator, a produselor de origine animala şi întocmesc procesul-verbal de recoltare a probelor. ...

(2)Procesul-verbal de recoltare a probelor poarta menţiunea: "Probe recoltate în cadrul Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003". ...

(3)Probele sigilate, recoltate din produsele de origine animala, conform prevederilor legale în vigoare, se trimit cu adresa de inaintare, prin grija unităţii, la laboratorul sanitar veterinar de stat. ... + Articolul 8

(1)Laboratoarele sanitare veterinare de stat judeţene şi al municipiului Bucureşti transmit buletinele de analiza oficiale pentru probele examinate, în cadrul Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003, medicilor veterinari oficiali care au recoltat probele. ...

(2)În cazul probelor expediate pentru examenul de diagnostic la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala, buletinele de analiza se transmit şi la direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti. Buletinele de analiza emise de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala se transmit la Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara numai în cazul în care rezultatul examenului de laborator este pozitiv. ...

(3)Buletinele de analiza emise de Institutul de Igiena şi Sănătate Publică Veterinara se trimit medicilor veterinari de stat care au recoltat probele şi în raport de rezultatele examenelor de laborator, după caz, se informează direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti. ... + Articolul 9

(1)În baza Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2003, direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti întocmesc planul cifric al acţiunilor sanitare veterinare defalcat pe luni şi pe trimestre, pentru anul 2003. ...

(2)Pentru a realiza supravegherea continua a bolilor pe tot parcursul anului, acolo unde acţiunile de supraveghere serologica sunt prevăzute procentual, ele reprezintă numărul anual de acţiuni şi vor fi repartizate lunar. ...

(3)Planul cifric al acţiunilor sanitare veterinare, aprobat de către Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara, se notifica de către direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti personalului sanitar veterinar din subordine, medicilor veterinari concesionari şi agenţilor economici. ... + Articolul 10Direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti stabilesc, în cazul diagnosticarii, zonele de protecţie şi supraveghere pentru bolile din lista A a Oficiului Internaţional pentru Epizootii, în conformitate cu legislaţia specifică. + Articolul 11Zona I de supraveghere serologica şi a vectorilor pentru boala Bluetongue este reprezentată de teritoriul judeţelor: Timiş, Caraş-Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Constanta şi Tulcea, iar zona a II-a de supraveghere serologica şi a vectorilor pentru boala Bluetongue este reprezentată de teritoriul judeţelor: Gorj, Valcea, Arges, Dambovita, Ilfov, Ialomita şi Brăila. + Articolul 12Zona I de supraveghere pentru bolile din lista A a Oficiului Internaţional pentru Epizootii, cu excepţia bolii Bluetongue, este reprezentată de teritoriile judeţelor: Caraş-Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Calarasi, Constanta, Teleorman, Brăila, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botosani, Arges şi municipiul Bucureşti, iar zona a II-a de supraveghere este reprezentată de teritoriile judeţelor: Suceava, Neamt, Bacau, Vrancea, Buzau, Prahova, Valcea, Gorj, Covasna, Braşov, Hunedoara, Mures, Sibiu, Harghita, Alba, Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Salaj, Satu Mare, Bihor, Arad şi Dambovita. + Articolul 13În cazul depistarii prin examene serologice a unui animal cu reactie dubioasa sau pozitiva şi dacă efectivul din care provine nu este examinat în totalitate, în cel mai scurt timp animalele din efectivul respectiv vor fi identificate permanent şi vor fi controlate prin examene serologice în totalitate. + Articolul 14Direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin şi vor lua deciziile necesare în funcţie de situaţia epizootologica data. + Articolul 15Agenţia Naţionala Sanitară Veterinara va controla modul de îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. + Articolul 16

(1)La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 485/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului pentru anul 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 27 decembrie 2001, cu modificările ulterioare. ...

(2)Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. ... Ministrul agriculturii,alimentaţiei şi pădurilor,Ilie SarbuBucureşti, 23 decembrie 2002.Nr. 640. + Anexa 1 A. - ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE SANITARE VETERINARE OBLIGATORII + Secţiunea I a. Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor din lista A a O.I.E. Nr. crt. BOALA (Cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE 1 2 3 4 5 1. FEBRA AFTOASĂ A - 010 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă. II. Supraveghere activă, constând din: 1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată şi cele de evaluare rurală rapidă vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie (două zile); 3. Probele pentru examenele serologice de supraveghere se trimit la IDSA iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană. 2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia febrei aftoase. 3. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone cu risc major, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile şi a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile. IDSA va transmite toate rezultatele obţinute la DSV judeţeană care a trimis probele, iar în caz de rezultat pozitiv şi la ANSV. 4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi imediat retestate prin 3 ABC ELISA şi dacă vor fi pozitive, vor fi expediate pentru seroneutralizare pe culturi celulare la laboratoare de referinţă. 4. Supravegherea serologică: Pentru detecţia unor eventuale contaminări transfrontaliere, pe probe recoltate de la specii receptive din localităţi desemnate de către serviciile epizootologice ca fiind ţinte de supraveghere situate în: 5. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II, ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA. - judeţe cu risc major de contaminare transfrontalieră, situate în "zona I-a de supraveghere" unde se prelevează lunar probe de sânge la 2% din bovine, porcine şi 3% din ovine şi caprine din localităţile ţintă; - judeţe cu risc minim de contaminare transfrontalieră, situate în "zona II-a de supraveghere" unde se prelevează lunar 0,5% din animalele speciilor susmenţionate, din localităţile ţintă. 6. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului MAA nr. 36/15.03.2000 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind febra aftoasă şi a Ordinului MAA nr. 98/2000. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 6. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 2. STOMATITA VEZICULOASĂ A - 020 I. Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din ţări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat oficial desemnaţi. 2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, după import din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculare. 4. Examenele serologice de laborator pentru supraveghere se efectuează la IDSA. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSV, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană. 3. Supravegherea clinică şi serologică:

1. a)În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), vor fi procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate, această obligaţie a exportatorilor fiind necesar a fi inclusă în caietul de sarcini, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi. 4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 3. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI A - 030 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă. II. Supraveghere activă, constând din: 1. Inspecţia vizuală planificată a porcinelor domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului aflate pe teritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. - în colectivităţi de porci cu mai mult de 20 de animale destinate reproducţiei; - în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană. 2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a porcinelor, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase. 4. IDSA va transmite rezultatele obţinute la DSV judeţeană care a trimis probele iar în caz de rezultat pozitiv şi la ANSV. 3. Supravegherea serologică: 20-30 probe pe an de la porci în vârstă de 180 - 200 zile din ferme de reproducţie şi fermele de selecţie; 5. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA vor fi imediat retestate prin seroneutralizare pe culturi celulare la laboratoare de referinţă. 4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 6. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică Ordinul MAAP nr. 188/29.04.2002 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsurile specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial nr. 783 din 28.10.2002 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; nbsp; nbsp; 4. PESTA BOVINĂ A - 040 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine aflate pe teritoriul României: - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din sudul, estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Probele pentru examene de supraveghere serologică se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană. 2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile, tăiate în perioada de carantină, după import din ţările sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei bovine. 4. România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. Supravegherea serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, pe: - 2% din efectivul de bovine, anual defalcat pe 12 luni, dar nu mai puţin de 240 de probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere); 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. - 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin de 60 probe/an şi nbsp; nbsp; judeţ cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere); 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA. 4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 5. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE A - 050 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei micilor rumegătoare aflate pe teritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile importate din sudul, estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană. 2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile, tăiate în perioada de carantină, după import din ţările sus amintite, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de virusul pestei micilor rumegătoare. 4. România este indemnă la pesta micilor rumegătoare, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 3. Supraveghere serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe: 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă a micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE. - 1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 400 probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere); - 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate din localităţile ţintă, în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere): 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. 4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 6. PLEURO- PNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ A - 060 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a carcaselor bovinelor tăiate în condiţii normale şi a celor suspecte de pleruopneumonie contagioasă bovină, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea leziunilor produse de agentul cauzal al pleuropneumoniei contagioase bovine. 3. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă, medicul veterinar de abator va trimite probe (lichid pleural şi ţesut pulmonar) reprezentative la IDSA, pentru examene de laborator bacteriologic, histopatologic) în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă. 3. Supravegherea serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe: 4. Examenele serologice de laborator se efectuează la IDSA. - 1%, dar nu mai puţin de 150 probe/an şi judeţ cumulate de la bovinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I de supraveghere); 5. România este indemnă la pleuropneumonia contagioasă bovină, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. - 0,5%, dar nu mai puţin de 50 probe/an şi judeţ cumulate de la bovinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere); 6. România nu importă animale vii din speciile receptive la pleuropneumonia contagioasă bovină şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de această boală, recunoscut oficial de OIE. 4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 7. BLUETONGUE A - 090 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale ; ; animalelor. I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă. II. Supraveghere activă, constând din: 1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Efectivele de animale sentinelă ce vor fi monitorizate clinic şi serologic la intervale de timp ce nu depăşesc perioada de incubaţie a bolii, vor fi stabilite de DSV din cele 2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. 2 judeţe apropiate de zonele contaminate din sudul Dunării, de comun acord cu IDSA, în cele mai sudice puncte din aceste judeţe. Acţiunea va fi în responsabilitatea unor medici veterinari de stat, special instruiţi. 4. Probele pentru examene virusologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene de identificare a serotipului se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană. 3. Supravegherea insectelor vector în perioadele de activitate (primăvară - vară - toamnă), prin identificare a speciei şi tentative de izolare a virusului de la specii recunoscute a multiplica şi transmite virusul: - bilunar, din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere) 5. Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSJ abilitate sau la IDSA. - o dată pe lună din localităţile ţintă din judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona a II-a de contaminare). 6. România este indemnă la bluetongue, nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 4. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone cu risc major, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile şi a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile. 7. România nu importă animale vii din speciile receptive şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de bluetongue, recunoscut oficial de OIE. 5. Supravegherea serologică: Pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe: - 3% lunar, dar nu mai puţin de 1000 probe/an şi judeţ, cumulate de la ovinele din localităţile ţintă din judeţele ce au un risc maxim de contaminare: TM, CS, MH, DJ, OT, TR, GR, CL, CT, TL; 8. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA. - 10% lunar în perioada iunie-decembrie, la animale din fermele santinelă, stabilite pentru monitorizare în regiunile geografice cu apropiere maximă de zone contaminate din sudul Dunării. - 1%, dar nu mai puţin de 300 probe/an şi judeţ cumulate de la ovinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc minim de contaminare: GJ, VL, AG, DB, IF, Mun. B, IL, BR; 6. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 7. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 8. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ A - 100 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă. II. Supraveghere activă, constând în: 1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, aflate pe teritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Probele pentru virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană. 2. Supravegherea anatomopatologică: 4. România este indemnă la variola ovinelor şi caprinelor, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. - la animale importate din ţări libere de boală dar cu risc epidemiologic de vecinătate. 3. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA. 4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 9. PESTA AFRICANĂ A CALULUI (African horse sickness) A - 110 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană. 2. Supravegherea serologică: pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe: - 2%, dar nu mai puţin de 200 probe/an şi judeţ cumulate de la cabalinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere); 4. România este indemnă la pesta africană a calului, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. - 0,5%, dar nu mai puţin de 50 probe/an şi judeţ cumulate de la cabalinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere); 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei africane a calului şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. 3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 6. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică ordinul MAAP nr. 497/18.04.2001 pentru aprobarea normei sanitare veterinare pentru combaterea pestei africane a calului. 4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 7. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA. 10. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ A - 120 Supravegherea este obligatorie şi se realizează în exclusivitate prin metode specifice supravegherii active: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Inspecţia a. vizuală planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României: 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Ghidul de supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP. - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 3. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSV la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către DSV judeţeană. b. obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a porcilor ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiaţi în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal. 4. România este indemnă la pesta porcină africană, nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 2. Organizarea de acţiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone de graniţă, pentru obţinerea de informaţii privind sănătatea animalelor sălbatice susceptibile şi a celor domestice din zone greu accesibile. 5. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei porcine africane şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut oficial de OIE. 3. Supravegherea serologică:
2. a)pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere pe: - 1%, dar nu mai puţin de 300 probe/an şi judeţ cumulate de la porcinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de contaminare (zona I-a de supraveghere); 6. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA. - 0,5%, dar nu mai puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate de la porcinele din localităţile ţintă în judeţele ce au un risc minim de contaminare (zona II de supraveghere); 4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 11. PESTA PORCINĂ CLASICĂ A - 130 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a speciilor receptive aflate pe teritoriul României prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. - cu monitorizare şi raportare zilnică pentru abatoare şi puncte de tăiere din judeţele în care nu se vaccinează; - cu monitorizare clinică şi raportare zilnică a porcilor pentru care se cere certificare în vederea transportului din judeţe în care nu se vaccinează; 2. Examenele clinice şi anatomopatologice vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficial desemnaţi. - cu monitorizare şi raportare lunară pentru porcii din apropierea abatoarelor, punctelor de sacrificare şi a târgurilor de animale din judeţele în care nu se vaccinează; 3. Examinarea clinică, recoltarea de probe şi certificarea porcilor pentru care se solicită transfer din judeţe ce vaccinează spre judeţe ce nu vaccinează, precum şi examinarea pe porcii din apropierea abatoarelor, punctelor de tăiere şi a târgurilor de animale din judeţe, se va face de către şi sub responsabilitatea medicilor veterinari de stat din zona de origine a porcilor. - cu monitorizare şi raportare trimestrială pentru restul porcilor din aceste judeţe; - cu monitorizare şi raportare ocazională pentru porcii din judeţele în care se vaccinează. 2. Supraveghere prin detecţie de antigen:
3. a)În judeţele în care nu se vaccinează: 4. Recoltarea de probe destinate supravegherii prin detecţie de antigen viral şi anticorpi, va fi monitorizată şi raportată lunar la DSV judeţeană de către medicii veterinari zonali. - pe probe de la toţi porcii morţi sau sacrificaţi fără greutate comercială, din apropierea abatoarelor, punctelor de sacrificare şi a târgurilor de animale; 5. Probele destinate detecţiei de antigen viral vor fi investigate de către LSVSJ iar testele confirmatorii şi izolarea de virus în vederea efectuării de investigaţii de epidemiologie moleculară, se vor efectua la IDSA. - 20 probe lunar, câte 10 la interval de 2 săptămâni, din ferme şi complexe de porci; - pe probe de la toţi porcii morţi cu suspiciune de salmoneloză; - 20 de probe pe an de la porci morţi şi sacrificaţi pe raza de activitate a fiecărui dispensar veterinar; 6. Control biochimic la 5% din probele destinate detecţiei de antigen viral şi anticorpi; - pe probe de la toţi porcii morţi sau sacrificaţi sub greutate comercială în intervalul de 30 de zile de la achiziţionare; 7. Este interzis transferul de porci sub vârsta de 100 de zile şi fără confirmare serologică a seronegativităţii din judeţele în care se vaccinează în cele ce nu vaccinează. - pe probe de la toţi porcii mistreţi morţi sau vânaţi.
4. b)În judeţe unde se vaccinează: 8. Desemnarea judeţelor ce nu vaccinează se face de către ANSV din MAAP. - 10 probe lunar, câte 5 la interval de 2 săptămâni, din ferme şi complexe de porci; - pe probe de la toţi porcii morţi sau sacrificaţi sub greutate comercială în intervalul de 30 de zile de la achiziţionare; - 10 probe pe an, de la porci morţi şi sacrificaţi pe raza de activitate a fiecărui dispensar veterinar; - pe probe de la toţi porcii morţi cu suspiciuni de salmoneloză; - pe probe de la toţi porcii mistreţi morţi sau vânaţi. 3. Supraveghere serologică prin IFA sau ELISA:
5. a)În judeţele în care nu se vaccinează: - pe probe de ser de la porci tineri din localităţi unde se suspicionează vaccinarea ilegală;
6. b)În judeţe în care se vaccinează: - pe probe de ser de la 0,5% din purcei, la 3 săptămâni după a doua vaccinare antipestoasă în ferme şi complexe de porci; - 15 probe de ser pe an de la purcei la 3 săptămâni de la cea de a doua vaccinare antipestoasă, pe raza de activitate a fiecărui dispensar veterinar; 4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 12. PESTA AVIARĂ A - 150 1. Inspecţie vizuală permanentă a tuturor păsărilor de fermă: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. - în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; - în unităţi desemnate pentru a efectua carantină pentru păsări din specii importate. 2. Izolarea virusului se execută la LSVSJ iar identificarea şi determinarea patogenităţii virusului IDSA. 2. Supraveghere serologică pe 0,5% din efectivele de păsări din zona I-a de risc şi din ferme care efectuează export de păsări sau produse de la acestea. 3. În situaţii de necesitate, se vor aplica prevederile normei sanitare veterinare 311/2001. 3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSV. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSV judeţene cu avizul IDSA. 4. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; 13. BOALA DE NEWCASTLE (Pseudo- pesta aviară) A - 160 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor de fermă şi de agrement aflate pe teritoriul României 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive (găini, bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi, porumbei şi păsări de agrement prin: 2. Izolarea virusurilor se execută la LSVSJ şi identificarea de virus şi determinarea patogenităţii se execută la IDSA. - examene anatomopatologice - examene virusologice. 3. Recoltarea probelor de sânge pentru detecţia anticorpilor vaccinali se face sub supravegherea CSV zonală. 3. Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA efectuată la 14-21 zile de la vaccinarea a II-a în: 4. Control biochimic la 5% din probele destinate detecţiei de antigen viral şi anticorpi.
7. a)fermele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe/hală
8. b)fermele de găini ouă consum 10-25 probe/hală 5. Se vor aplica prevederile normei sanitare veterinare 312/2001.
9. c)ferme de pui carne 30 probe/hală
10. d)Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA, efectuată la 14-21 zile după vaccinarea a doua în gospodăriile populaţiei din zonele stabilite de autoritatea veterinară: 6. Probele dubioase lucrate de alte laboratoare, sunt confirmate sau infirmate la IDSA. ; 30 probe/comună 4. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere din structura Programului de urgenţă conform legislaţiei veterinare în vigoare. 5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; b. Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor din lista "B" a O.I.E. Nr. crt. BOALA (Cod. OIE) STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE PERSOANE JURIDICE PERSOANE FIZICE 1 2 3 4 5 1. BOALA AUJESZKY B - 052 Supravegherea este obligatorie şi se realizează prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date pentru supraveghere pasivă. 2. Supraveghere activă, constând în:
11. a)Inspecţia vizuală planificată pentru efective de porci libere de infecţie: - în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie; 2. Acţiunile de inspecţie vizuală planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de stat conform instrucţiunilor din "Caietul de activităţi de Supraveghere a sănătăţii animalelor", elaborat de ANSV din MAAP.
12. b)supraveghere serologică: - la 5% din scrofiţele şi vieruşii livraţi de complexele şi fermele de selecţie; 3. Probele de sânge se recoltează de la porcinele vaccinate, la 14-28 zile de la vaccinare. - câte 30 de probe de trei ori la interval de 2 luni din unităţile de producţie (creştere şi îngrăşare) 4. Probele de creier de la rumegătoarele la care diagnosticul de boală Aujeszky a fost negativ se vor examina pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.
13. c)În caz de suspiciune de boala se efectuează examene virusologice şi histologice. 2. RABIA B - 058 1. Supraveghere prin imunofluorescenţă directă şi după caz prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care au prezentat simptome nervoase. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Supravegherea clinică obligatorie timp de 10 zile a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane. 2. Pentru examen virusologie (inclusiv bioproba) şi histologic, se trimite la LSVSJ, sau după caz la IDSA, capul animalelor în întregime cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea şi expedierea probelor în scop de diagnostic. 3. Animalele se supun inspecţiei ante mortem iar de la animalele suspecte se recoltează capul întreg. 3. Probele de creier de la rumegătoare domestice şi sălbatice la care diagnosticul de rabie a fost negativ sau pozitiv se vor examina histologic pentru encefalopatii spongiforme transmisibile. 4. Inspecţia ante mortem a animalelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. Probele se trimit la LSVSJ şi/sau IDSA. 5. Se aplică următoarele sancţiuni: - se confiscă animalele în întregime în cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de şase zile de la muşcătura infectantă. - se confiscă capul, coloana vertebrală şi locul muşcăturii în cazul când animalele au fost tăiate înainte de şase zile de la muşcătură. Restul cărnii şi subprodusele comestibile se dau în consum fără restricţii. 3. PARATUBER- CULOZA B - 059 I. La taurine şi bubaline: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. În efective indemne 1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 12 luni prin examen serologic (ELISA şi/ sau RFC, AGID) astfel:
14. a)toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV; 2. Testările serologice se efectuează la LSVSJ, sau după caz la IDSA, pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.
15. b)5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate Pentru LEB şi bruceloză; 3. pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi /sau alergice pozitive de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal (25-30 cm pornind de la valvula ileo-cecală), alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează necropsie, histopatologic şi bacterioscopic.
16. c)5% din bovinele din exploataţiile pentru carne, o dată pe an în trimestrul II;
17. d)toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14-21 de zile de la T. C. S., se controlează examen serologic şi bacteriologic pe probe de fecale;
18. e)toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examene alergic (TCS cu PPD bovin şi PPD aviar sau PPD-J), serologic, morfopatologic şi bacteriologic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau sacrificate, pe probe de organe; 4. Boala se declară oficial de către Autoritatea veterinară competentă, pe baza buletinului de analiză de confirmare, eliberat de un laborator veterinar abilitat oficial. Medicul veterinar teritorial, împreună cu Inspectorul veterinar din DSV, întocmesc programul de asanare a focarului de boală; 3. PARATUBER- CULOZA B - 059 Supravegherea şi controlul efectivelor suspecte de paratuberculoză. 1. Testările alergice, la animalele importate în perioada de carantină profilactică şi tăierile în scop de diagnostic se execută în prezenta reprezentantului IDSA.
19. a)Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele efective în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic;
20. b)Animalele în vârstă de peste 6 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice (RFC, ELISA-abs, sau AGID) şi alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD); Boala se declară oficial şi se notifică imediat la MAAP-ANSV, care va comunica autorităţilor veterinare din ţările exportatoare confirmarea paratuberculozei în baza buletinului de analiză emis de IDSA.
21. c)La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu şi examen bacteriologic pe probe fecale sau examen morfopatologic şi bacteriologic pe probe de organe în cazul abatorizării acestora; 2. Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru Paratuberculoză.
22. d)paratuberculoză se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat morfopatologic şi bacteriologic;
23. e)Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat nici un caz de paratuberculoză iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5% din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză; În efectivele contaminate:
24. a)Examen serologic (ELISA-abs, RFC sau AGID) şi alergice (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni;
25. b)Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator. II. La ovinele şi caprinele domestice: 1. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru epididimita infecţioasă. În efective indemne, cu antecedente sau suspecte de boală Supravegherea prin examene serologice, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni: 2. Testările serologice se efectuează la LSVSJ.
26. a)berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania de montă, odată cu examinarea probelor pentru bruceloză;
27. b)5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an, odată cu probele pentru B. melitensis, Maedi-Visna sau artrita-encefalita caprină;
28. c)5% din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă;
29. d)Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examene bacteriologic pe probe fecale sau prin examen morfopatologic şi bacteriologic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost abatorizate; În efective contaminate:
30. a)Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial, la întreg efectivul) şi bacterioscopic pe probe fecale la animalele reagente;
31. b)La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic.
32. c)Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10% din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie în cazul G.P. III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice etc.
33. a)Supraveghere prin examene anatomopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau sacrificate în captivitate precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale;
34. b)Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate
35. a)IV. Măsuri generale:
36. a)Eficienţa decontaminării finale va fi controlată de către laboratoarele judeţene şi IDSA;
37. b)Programul de combatere a paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea MAA-ANSV 4. BRUCELOZA B - 103 A. LA BOVINE (B - 103) 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Supravegherea anatomopatologică a speciilor receptive. Întregul efectiv de bovine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: Supraveghere serologică prin testul de seroaglutinare rapidă pe lamă cu antigen brucelic colorat cu Roz-Bengal/ELISA la: 2. Examenele pentru bovine se efectuează la LSVSJ şi după caz la IDSA pe probele care se recoltează pentru leucoza enzootică bovină.
38. a)taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi sanitar veterinar, pentru montă se controlează de două ori pe an; 3. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente se reexaminează prin RSAL şi RFC şi se trimit la IDSA pentru confirmare.
39. b)vacile, bivoliţele junincile şi viţelele de reproducţie, în vârstă de peste 12 luni se vor supune la teste serologice, de două ori pe an, efectuate la un interval De cel puţin trei luni, odată cu probele pentru leucoza enzootică bovină şi paratuberculoză; 4. de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort.
40. c)bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare - cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 zile înainte de livrare. 5. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine; 2. Examinare serologică prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT şi RFC la: - vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie brucelică; 3. Examinarea serologică a bovinelor la 14 zile după avort prin RFC B - 151 B. LA OVINE (B- 151 = infecţia cu Brucella ovis) 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. Efectivul de ovine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: Supraveghere serologică prin RFC/ELISA şi după caz (în funcţie de simptome şi leziuni) examene bacteriologice şi histologice la: 2. Examenele pentru ovine se efectuează la LSVSJ şi IDSA pe probele care se recoltează pentru paratuberculoză. Obligatoriu se vor trimite la IDSA probe de testicule provenite de la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi.
41. a)toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale;
42. b)berbecii cu manifestări de epididimită;
43. c)berbecii de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare; - la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; 3. Toate animalele diagnosticate pozitiv vor fi eliminate din efectiv - la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică);
44. d)oile la 7-14 de zile după avort; B - 152 C. LA OVINE ŞI CAPRINE (B - 152 = infecţia cu Brucella melitensis) 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. Întregul efectiv de ovine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin:
45. a)Testare serologică prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal la 5% din efectivul de ovine şi caprine în vârstă de peste 6 luni, odată pe an, odată cu examinarea probelor pentru paratuberculoză, Maedi-Visna sau artrita-encefalita caprină; 2. Examenele se efectuează la LSVSJ; 3. Probele pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea diagnosticului.
46. b)Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. 4. În România nu se practică vaccinare împotriva infecţiei cu B. melitensis.
47. c)Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi ovine. 5. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv iar animalele din exploataţie se examinează trimestrial prin RFC. B - 253 D. LA PORCINE (B - 253) 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. Întregul efectiv de porcine din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin test cu antigen brucelic tamponat: 1. Supraveghere serologică prin SAT şi RFC/ ELISA la:
48. a)vierii de reproducţie - la intrarea în exploataţie şi după aceea trimestrial; 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi după caz la IDSA 3. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la IDSA pentru confirmare.
49. b)scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie - de două ori pe an, în trim. II şi IV; 4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14-21 zile de la avort. - 10% în colectivităţile de animale - 100% la scroafe şi vieri reproducători în gospodăriile populaţiei.
50. c)porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare: 5. În colectivităţile şi gospodăriile populaţiei în care se confirmă infecţia brucelică, nu se mai execută examene serologice ci se aplică Programul de asanare prin eliminarea din efectiv. - la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; - la beneficiar - între 14-21 zile de la preluare (în perioada de carantină profilactică); 2. Examinare serologică prin RSAR cu antigen colorat cu Roz Bengal, SAT şi RFC/ELISA: Scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică, inclusiv toate scroafele ce avortează; 3. Examinare serologică, bacteriologică şi histologică efectuate pe probe de sânge, testicole sau uter, la 10% din mistreţii vânaţi pentru export. 4. Măsuri generale Eficienţa decontaminării finale va fi controlată ce către laboratoarele judeţene şi IDSA 5. BRUCELOZA E. LA CANIDE 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA 1. Supravegherea clinică, anatomopatologică şi bacteriologică a efectivelor de canide de reproducţie din canise şi a tuturor masculilor folosiţi la reproducţie. 2. Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi reexaminate prin hemoculturi la IDSA. 3. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator. 2. Supravegherea serologică prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat cu Roz-Bengal şi prin RFC (cu antigen B. ovis):
51. a)canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;
52. b)canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică. F. LA IEPURI 1. Examenele se efectuează la IDSA şi LSVSJ. Supraveghere serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal). Probele pozitive în RSAR se examinează prin SAT. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri şi uter în vederea efectuării examenului complex de laborator. G. Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi iepurii se supun inspecţiei ante şi post mortem. 1. Inspecţia animalelor şi carcaselor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. În caz de suspiciune precum şi de la animalele reacţionate pozitiv, după sacrificare, se recoltează organe pentru examene de laborator. 2. Probele recoltate se trimit la LSVS judeţean. 3. Carnea şi produsele comestibile se supun următoarelor sancţiuni:
53. a)De la bovinele infectate: - carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum; - se confiscă şi distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi sângele. - pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după care se pot dirija la prelucrare.
54. b)De la porcii din efectivele cu bruceloză: - carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; - organele cu leziuni se confiscă. 6. CAMPYLO- BACTERIOZA BOVINĂ B - 104 1. Supraveghere prin examene de laborator la: 1. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA
55. a)taurii şi bivolii pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: 2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile. - înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; 3. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitorile placentare. - imediat după întoarcerea la stabulaţie;
56. b)mamele de tauri prin examinare de mucus vaginal; 4. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. 2. Supravegherea animalelor destinate sacrificării: Bovinele, porcinele, ovinele şi păsările se supun inspecţiei post - mortem. 5. În caz de suspiciune se recoltează:
57. a)de la mamifere: probe de carne şi probe de organe (ficat, splină) atunci când apar leziuni suspecte;
58. b)de la păsări: carcase întregi pentru aprecierea gradului de contaminare a suprafeţei cu campilobacterii. 6. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 7. TUBERCU- LOZA B - 105 I. LA BOVINELE DOMESTICE (Taurine, bubaline) 1. Tuberculinările se planifică şi se efectuează cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice. 1. În efectivele libere:
59. a)tuberculinări generale prin test unic (TU), de două ori pe an, în trimestrele II şi IV la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni; 2. Cu trei săptămâni înainte de tuberculinare se efectuează tratamente interne antiparazitare.
60. b)toate animalele reagente (pozitive şi dubioase) la TU, pot fi examinate serologic în laborator pentru imunitate mediată celular, prin metodele omologate (EIA(s)-(gama)IFN şi/sau TISL) la 15-30 zile de la TU. 3. Nu vor fi supuse testării alergice animalele tratate anterior cu 14-21 de zile, cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi dexametazona, hidrocortizon, prednisolon etc. şi animalele în ultima lună de gestaţie, în primele 30 de zile după fătare sau cele bolnave. Aceste animale, se supun tuberculinării după expirarea termenelor de restricţie menţionate mai sus;
61. c)animalele pozitive la TCS (efectuat la 42 zile de la TU) şi/sau EIA(s)-(gama)IFN Se elimină obligatoriu din exploatate prin abatorizare. se recoltează probe, sub supraveghere sanitară veterinară, pentru examene complexe de laborator, în vederea precizării diagnosticului de tuberculoză; se aplică măsurile de combatere, profilaxie şi protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare. 4. Expedierea animalelor reagente la abator se face cu certificat sanitar veterinar de transport şi sănătate barat cu dungă roşie. 2. În efectivele contaminate:
62. a)este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine provenite din exploataţii sau curţi contaminate; 5. Pentru fiecare animal reagent, indiferent de sectorul de proprietate, medicul veterinar oficial întocmeşte nota de însoţire cu rezultatele testului tuberculinic.
63. b)în centrele de izolare existente nu se fac tuberculinări, se interzice activitatea de reproducţie şi se asanează prin depopulare totală; 6. Animalele reagente se sacrifică în abatoare autorizate, în partidă separată, sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţia mediului prevăzute de lege;
64. c)în efectivele, curţile şi localităţile cu bovine pentru reproducţie şi producţie de lapte, în care se declară tuberculoza, se execută testări trimestriale prin T.C.S. sau/ şi EIA(s)-(gama)IFN, la 15-30 de zile după TCS, la toate bovinele de peste 6 săptămâni; 7. Proprietarii animalelor reagente sacrificate pentru precizare de diagnostic se despăgubesc, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. - bovinele pozitive la T.C.S. şi/sau EIA(s)-(gama)IFN se elimină obligatoriu prin abatorizare iar cele încadrate la TCS în categoria "recontrol" se izolează şi se retestează după 45 zile prin TCS sau şi prin EIA(s)-(gama)IFN, în interval De 15-30 zile de la TCS, eliminând de fiecare dată animalele pozitive; 8. de la toate animalele reagente tăiate se vor preleva, obligatoriu, probe individuale, pentru examene de laborator astfel: - limfonodurile capului: retrofaringiene (stâng şi drept) mandibulare (stâng şi drept, parotidiene (stâng şi drept): limfonodurile toracale prescapulare (stâng şi drept), traheobronşice (stâng şi drept), mediastinale (anterior şi posterior); limfocentrii mezenterici cu segmente de intestin (20-25 cm.) ileon jejun: limfonodurile hepatice: - când procentul de infecţie depăşeşte 10% din efectivul testat şi tuberculoza a fost diagnosticată şi la tineret sub vârsta de 6 luni, exploataţia se supune Programului de asanare prin depopulare totală. - când procentul de reacţii nespecifice se menţine constant sub 0,1-0,2% şi examenele de laborator repetate (cel puţin două examene consecutive) pe un număr reprezentativ de probe sunt negative efectivul poate fi declarat indemn de tuberculoză iar măsurile de restricţie se ridică după efectuarea acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, dezinsecţie, decontaminare) şi după controlul eficienţei acestora prin testul TAAR, care trebuie să fie negativ. - limfonodurile iliac intern şi extern, retromamar (superior, inferior) şi poplitei: - porţiuni de ţesuturi şi organe (pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară etc.). 9. Este obligatorie şi supravegherea anatomopatologică pentru tuberculoză şi de laborator a tuturor bovinelor moarte sau tăiate forţat, provenite din exploataţii contaminate; 3. În îngrăşătorii:
65. a)tuberculinare anuală (trim. II), prin TU a tuturor bovinelor, cu abatorizarea animalelor pozitive; 10. Tuberculoza se declară oficial pe baza buletinului de analiză emis de LSVS judeţean sau IDSA. Pentru animalele din import sau selecţie confirmarea bolii se face prin buletin de analiză eliberat de IDSA.
66. b)îngrăşătoriile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial se supun măsurilor de asanare prin depopulare totală. 11. După declararea bolii autoritatea veterinară teritorială competentă împreună cu medicul veterinar epizootolog de la DSV judeţeană efectuează ancheta epizootologică şi întocmeşte programul de asanare. 12. Notificarea focarului de tuberculoză declarat se face la MAA-ANSV în Fişa lunară de evidenţa şi evoluţia epizootilor. 13. Pentru bovinele Importate, DSV vor notifica la MAAANSV rezultatele preliminare ale testelor de tuberculinare. Declararea şi stingerea oficială a tuberculozei la bovine, se face în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare; 14. Decontaminarea şi atestarea eficienţei acestea se face conform prevederilor legale; 15. La ovine, testul intradermic comparativ simultan (TCS) se execută prin injectarea intradermică a câte 0,1 ml. PPD bovin şi PPD aviar în puncte separate, pe latura toracelui posterior articulaţiei cotului iar la caprine testul poate fi executat ca la bovine, pe latura gâtului. Citirea şi interpretarea reacţiilor se face ca la bovine în intervalul 48-72 de ore de la inocularea tuberculinelor. 16. Ovinele şi caprinele reagente la TCS vor fi supuse testelor serologice şi examenelor bacterioscopice pe probe de fecale pentru diagnosticul paratuberculozei. în acelaşi scop, de la animalele tăiate limfocentrii mezenterici şi mucoasa intestinală se vor examina necropsie, histopatologic şi bacterioscopic. 17. Lotul de porcine în care s-au diagnosticat cazuri de tuberculoză se trimite integral la tăiere. La animalele cu leziuni suspecte de tuberculoză se execută examene, necropsie bacteriologic şi histopatologic. 18. Respectarea Protocolului/1991 între MAA_ANSV şi MAPM (AGVPS ş.a.) cu privire la supravegherea şi prevenirea unor boli transmisibile de la animale la om; 19. Arealul în care au fost depistaţi porci sălbatici cu tuberculoză va fi supus acţiunilor de vânătoare intensivă; 8. TUBERCU- LOZA B - 105 II. ALTE RUMEGĂTOARE DOMESTICE ADULTE (ovine şi caprine). 20. La rumegătoarele şi alte animale receptive din mediul silvatic, în captivitate sau semicaptivitate, organizarea acţiunilor de testare şi asigurarea materialelor necesare revin MAPM şi proprietarilor de rezervaţii. Acţiunile de tuerculinare se vor efectua după tranchilizarea animalelor; a). Examene anatomopatologice pentru depistarea leziunilor de tuberculoză la ovinele şi caprinele sacrificate în abator;
67. b)Testare alergică generală, de două ori pe an (Trim. II şi IV), prin TCS la ovinele şi caprinele adulte din efective: - cu antecedente de boală sau în efective cu risc maxim de infecţie; 21. Testul intradermic (TCS) la carnasierele şi felinele domestice se execută cu PPD-bovin şi PPD-aviar injectate în aceleaşi doze şi în aceleaşi puncte ca la ovine. Este interzisă administrarea în hrana carnasierelor a produselor lactate, deşeurilor şi confiscatelor de abator provenite de la Animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au fost tratate termic în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare. - în care boala a fost depistată la expertiza de abator şi/sau confirmată prin examene de laborator.
68. c)animale receptive din exploataţii de bovine care au fost diagnosticate pozitiv pentru tuberculoză.
69. d)Toate animalele reagente la TCS, se sacrifică în abator şi de la acestea se recoltează probe pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză.
70. e)Efectivele de ovine şi caprine în care boala a fost confirmată se supun Programului de asanare prin depopulare totală. 22. în gospodăriile populaţiei şi exploataţiile de păsări în care tuberculoza a fost diagnosticată la alte animale receptive sau la aceste se înregistrează frecvente reacţii nespecifice, vor fi sacrificate un număr suficient de păsări (minimum 5 capete) pentru examene complexe în direcţia tuberculozei; III. PORCINE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE.
71. a)Supraveghere prin expertiză de abator (după tăiere sau vânat) şi recoltarea de limfonoduri şi/sau alte organe cu leziuni suspecte de tuberculoză care se expediază pentru examene de laborator; 23. Supravegherea şi controlul aplicării măsurilor generale de prevenire a transmiterii bolii de la animale la om, se efectuează de către autoritatea veterinară competentă. în toate cazurile, când se constată încălcări ale legislaţiei veterinare, autoritatea veterinară este în măsură să decidă suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare pentru exploataţia respectivă;
72. b)Adăpostul de porcine în care au fost cazate animalele cu diagnostic de tuberculoză va fi supus acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, dezinsecţie, curăţenie mecanică urmată de dezinfecţie), cu controlul eficienţei prin TAAR;
73. c)Arealul din care au provenit porcii sălbatici, la care s-au depistat leziuni de tuberculoză, se supune măsurilor de restricţie privind circulaţia animalelor domestice şi se intensifică acţiunile de vânătoare în zonă. 24. Controlul sanitar al membrilor familiilor din curţile contaminate va fi efectuat obligatoriu pe o perioadă de minimum 12 luni. Acest control va fi efectuat de unităţile sanitare aparţinând Ministerului Sănătăţii, conform Protocolului/1991 între MAA-ANS ŞI MS; IV. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN CAPTIVITATE ŞI SEMICAPTIVITATE (CAPRE, CERBI, ZIMBRI, GIRAFE, LAME, CĂMILE şi ALTE MAMIFERE, CARNASIERE, FELINE, MAIMUŢE) DIN REZERVAŢII NATURALE, GRĂDINI ZOOLOGICE, PARCURI ETC.
74. a)Testare alergică prin TCS la toate animalele receptive la tuberculoză,
75. b)Examene de laborator pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză la toate animalele reagente la TCS, moarte sau sacrificate. 25. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar se vor efectua în conformitate cu legislaţia veterinară în vigoare privind producerea, prelucrarea ŞI comercializarea laptelui şi produselor lactate din exploataţiile contaminate. V. CARNASIERE şi FELINE DOMESTICE (CÂINI, PISICI, NURCI)
76. a)Examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele moarte sau sacrificate cu leziuni suspecte de tuberculoză; Expertiza sanitară veterinară a carcaselor, organelor şi produselor din carne destinate consumului uman, se efectuează de către medicii veterinari din abatoarele autorizate şi carnea şi organele cu leziuni de tuberculoză se supun sancţiunilor de abator potrivit legii.
77. b)Declararea oficială a bolii se face pe baza buletinelor de analiză pentru confirmarea bolii şi în crescătoriile contaminate se aplică programul de asanare prin depopulare totală;
78. c)Pentru carnasierele şi felinele domestice (câini, pisici) de apartament sau din gospodăriile populaţiei rurale, testarea tuberculinică se execută la cererea proprietarilor sau în caz de suspiciune a evoluţiei tuberculozei. Pentru orice abatere de la prevederile legale, se suspendă activitatea unităţii pentru o perioadă stabilită de autoritatea veterinară competentă. VI. PĂSĂRI DOMESTICE (GĂINI, CURCI, BIBILICI, PORUMBEI, FAZANI ETC.). Supraveghere prin examene anatomoclinice şi de laborator în ferme, curţi, rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice, circuri, expoziţii permanente etc. A. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE. 1. Supravegherea şi controlul permanent al funcţionării regimului de filtru sanitar şi mijloacelor de manipulare, decontaminare şi distrugere a confiscatelor şi produselor patologice de origine animală în toate fermele organizate şi în unităţile de cercetare şi diagnosticul micobacteriozelor, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare; 2. Controlul aplicării şi respectării Normelor de Protecţia Muncii cu referire la prevenirea îmbolnăvirilor profesionale în fermele organizate de animale (colectivităţi), unităţile de prelucrare şi comercializare a produselor de origine animală, instituţii de cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor; 3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor naturale şi a surselor potenţiale animale şi umane de infecţie, a speciilor şi subspeciilor de micobacterii prezente în teritoriu şi a riscului de transmitere a bolii în relaţia animal - om - animal; 4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, serologice ori prin alte teste de depistare a tuberculozei la tot personalul angajat care desfăşoară activităţi:
79. a)în ferme organizate de animale (colectivităţi);
80. b)în unităţi de prelucrare şi comercializare a produselor de origine animală destinate consumului public;
81. c)personalul care acordă asistenţă zoo - veterinară în unităţile menţionate;
82. d)personalul din unităţile de cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor;
83. e)membrii familiilor din gospodăriile în care au fost diagnosticate animale cu tuberculoză. 5. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar permanent al producerii, prelucrării şi comercializării produselor de origine animală destinate consumului uman în: - toate exploataţiile de animale, inclusiv în gospodăriile individuale; - toate unităţile prelucrătoare din industria alimentară; - circuitul comercial din pieţe şi unităţi de desfacere produse şi preparate de origine animală. B. INSPECŢIA ANIMALELOR SACRIFICATE ÎN ABATOR 26. Inspecţia carcaselor şi organelor se efectuează în abatoare şi alte unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar de către medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnaţi de autoritatea competentă. 1. Bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele se supun inspecţiei post-mortem inclusiv prin examinarea limfonodurilor. 2. Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor, în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină). 27. În cazul suspiciunilor se vor recolta probe pentru examene de laborator conform precizărilor tehnice de la punctul 7. 28. Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele provenite de la mamifere se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. 29. Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasăre sunt următoarele: - confiscarea carcasei şi organelor în caz de infecţie generalizată sau de leziuni pe organe însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură; - confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum, după sterilizare prin fierbere, a carcasei dacă aceasta nu prezintă modificări. 9. RINO- TRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ (IBR) b - 110 1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: 1. Probele de sânge se testează la LSVSJ abilitate şi IDSA, după caz, pe probe recoltate pentru LEB. a. Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programe de eradicare. 2. Examenele virusologice se efectuează la LSVSJ abilitate şi la IDSA, după caz, pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat. B. mamele de tauri, la autorizare, şi candidatele mame de tauri o dată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare; c. Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie; d. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV. 2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice. 3. În caz de necesitate se aplică măsurile cuprinse în Programul de combatere. 10. TRICHO- MONOZA BOVINĂ B - 112 1. Inspecţia vizuală şi anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Supraveghere prin examene de laborator la:
84. a)taurii şi bivolii la autorizarea pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile: 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. 3. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile. - înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; - imediat după întoarcerea la stabulaţie; 4. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii.
85. b)vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau la care se suspicionează infecţia; 11. ENCEFALO- PATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ ESB B - 115 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 1. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR EST din I.D.S.a., numai de medicii veterinari abilitaţi, cu următoarele precizări: 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare A bolii ▪ prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; ▪ probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 luni sacrificate de necesitate şi probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine; ▪ de la bovinele domestice şi de la rumegătoarele din mediul silvatic şi exotice care au exprimat semne clinice nervoase se prelevează creierul în întregime (inclusiv cu trunchi cerebral) şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, alte boli. 2. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 3. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judeţene, după caz. 4. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi a cerinţelor U.E. 5. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din I.D.S.A.. 6. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor; 7. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSV judeţeană. 8. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. 9. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul conducerii D.S.V., instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu. 10. Inspecţia ante mortem se efectuează în abator de medici veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă. 11. În cazul confirmării bolii carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se denaturează şi se interzice prelucrarea lor în făinuri: proteice. Se aplică prevederile din Ordinul MAAP nr. 144/2002. 12. ARTRITA - ENCEFALITA CAPRINĂ B - 153 Supravegherea serologică: Examenele se efectuează la IDSA sau LSVS judeţene abilitate. 1. La capre domestice: Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv prin sacrificare.
86. a)ţapii, de două ori pe an, cu 14 zile înainte şi după campania de montă.
87. b)10% din caprele de reproducţie din exploataţii ce au cel puţin 20 de femele de reproducţie, odată pe an, după fătări şi înaintea perioadei de montă;
88. c)în localităţile sau în fermele în care s-a diagnosticat boala toate caprinele în vârstă de peste 6 luni vor fi examinate de două ori pe an 2. Caprinele sălbatice din captivitate, semicaptivitate, rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice, etc.; 5% din animale, o dată pe an, odată cu probele pentru Brucella melitensis. 13. SCRAPIE B - 160 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 1. Examenele clinice se efectuează de medicii veterinari de circumscripţii, de la frontieră, zonali şi igienişti din abatoare (ante mortem), în funcţie de responsabilităţile precizate de DSV judeţeană. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR - EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari abilitaţi. 3. Prelevarea probelor de creier se realizează în spaţii amenajate special în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 4. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 5. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judeţene, după caz. 6. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi cerinţelor U.E. 7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din I.D.S.A. prin metode speciale. Până în momentul în care examenul de laborator va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor; 8. Evidenţele privind efectivele de ovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSV judeţeană. 9. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul Conducerii D.S.V., instruiri trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din teritoriu. 14. MAEDI VISNA B - 161 Supravegherea serologică: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Ovine domestice:
89. a)berbecii şi ţapii la autorizare de 2 ori pe an, cu 14 zile înainte şi după campania de montă, o dată cu examinarea probelor pentru bruceloză;
90. b)5% din oile de reproducţie ce depăşesc vârsta de 48 de luni, după fătare şi înaintea perioadei de montă; 2. Examenele se efectuează la IDSA şi LSVS judeţene abilitate. 2. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice, etc. 15. DURINA B - 202 Întregul efectiv de cabaline din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor de reproducţie în perioada montelor. 2. Supraveghere serologică prin RFC la: 2. Examenele se efectuează la IDSA. 10% din iepe şi toţi armăsarii din herghelii, depozite de armăsari, staţiuni de montă, hipodroame, asociaţii hipice, alte unităţi specializate 16. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ B - 205 1. Supravegherea serologică prin ID (testul Coggins) sau ELISA, a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
91. a)armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: - cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA, după caz, pe probe de ser transportate în termos cu gheaţă, nu mai târziu de trei zile de la recoltare. - cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă - după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit.
92. b)armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an (februarie - martie şi octombrie - noiembrie); 3. Probele de ser pozitive de la LSVSJ se trimit la IDSA pentru confirmare, după caz.
93. c)iepele de reproducţie, o dată pe an (februarie - martie); 4. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins sau ELISA, se dangalizează cu litera A pe partea stângă a crupei şi se trimit în termen de 10 zile de la primirea buletinului de analiză la abator pentru tăiere la sala sanitară.
94. d)ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, (februarie - martie, octombrie - noiembrie);
95. e)toate ecvideele în exploatare, o dată pe an, după dezinsecţie (octombrie - noiembrie). 5. Ecvideele care au reacţionat serologic pozitiv, nu se mai recontrolează.
96. f)ecvideele seronegative din localităţile contaminate, ca şi cele din zona de protecţie de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor de armăsari, sau altor unităţi specializate, se testează de două ori pe an (februarie - martie şi octombrie noiembrie); 6. Localităţile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere. 2. Supravegherea prin examene anatomopatologice şi histologice la ecvinele moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii. 7. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din judeţe contaminate, în judeţe indemne. 8. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau, a se monta în localităţi cu animale contaminate. 9. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din unităţile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene negative efectuate la interval de 30 zile, într-o perioadă de 40 zile, înaintea acestui transfer. 10. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic în perioada de carantină, după reîntoarcerea lor în herghelie, din staţiunile temporare de montă. 17. INFLUENŢA ECVINĂ B - 206 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge, la interval de 21 zile, şi virusologice. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor 2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate. 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz. 2. Supravegherea serologică se efectuează la IDSA, pe probe recoltate pentru examenul AIE. 18. RINO- PNEUMONIA ECVINĂ B - 208 1. Supravegherea serologică prin ELISA la: Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. - 10% din efectivul de ecvidee din herghelii, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, o dată pe an, pe probe de ser prelevate de la animale nevaccinate. 2. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi la interval de 21 zile, virusologice şi histologice 1. Examenele virusologice şi serologice se efectuează la IDSA. 2. Examenele histologice se efectuează la LSVSJ abilitate şi după caz la IDSA pentru judeţele a căror LSVS nu sunt abilitate. 3. Avortonii se examinează prin examen virusologiv şi histologic. 19. MORVA B - 209 Întregul efectiv de ecvidee din ţară este supus controlului sanitar veterinar oficial prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică. 2. Supraveghere serologică prin RFC a: - 5% din ecvideele în vârstă de peste 12 luni - o dată pe an; 2. Examenele se efectuează la LSVSJ pe probe recoltate pentru anemia infecţioasă ecvină. 3. Supravegherea prin testul alergic (maleinare intradermopalpebrală) la ecvideele:
97. a)folosite în scop de diagnostic didactic sau experimental;
98. b)cu reacţii pozitive sau anticomplementare la RFC.
99. c)supraveghere bacteriologică şi histologică la animalele moarte şi suspecte clinic în perioada de carantină profilactică. 20. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ b - 211 1. Supraveghere serologică prin seroneutralizare sau ELISA: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
100. a)armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an; B) la 20% din iepele mame din herghelii şi din unităţi specializate (o dată pe an);
101. c)Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 2. Examenele se efectuează la LSVSJ abilitate şi după caz la IDSA pentru judeţele a căror LSVS nu sunt abilitate. 2. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 21 zile, şi virusologice. 21. SINDROMUL RESPIRATOR ŞI de reproducţie la porcine B - 257 1. Efectivele de PORCINE de REPRODUCŢIE din exploataţii ce au mai mult DE 4 femele, vor fi supuse supravegherii serologice pentru atestarea indemnităţii prin: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
102. a)examinarea a 20 probe sânge prelevat de la scrofiţe, vieruşi sau porci LA îngrăşat în vârstă de 120-150 zile. 2. În unităţi contaminate cu PRRS nu se mai controlează serologic decât dacă se solicită declararea indemnităţii după asanare.
103. b)examinare trimestrială a vierilor ce efectuează montă publică;
104. c)10% din porcinele de reproducţie la furnizor, în caz de vânzare către unităţi indemne. 3. Examenele de supraveghere serologică şi de confirmare în cazuri de suspiciune de boală se execută la IDSA şi LSVS judeţene abilitate. 2. În cazurile de suspiciune de boală: - examene virusologice, histologice şi serologice pe probe recoltate de la porcine suspecte de boală. 3. Pentru confirmarea bolii: se execută examene serologice pe probe perechi la interval de 14 zile 22. SALMONELOZE AVIARE TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza) (B - 308) şi PARATIFOZA (C - 855) Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din zona de protecţie a fermelor de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie rase grele. 1. Supravegherea se efectuează în conformitate cu prevederile din ordinul MAAP nr. 474/2001, anexa 2, capitolul III. 1. Pe probele care se efectuează examenele pentru tifoză se realizează şi cele pentru paratifoză aviară. 2. Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), se execută de către deţinătorul păsărilor cu personal instruit şi pe cheltuiala acestuia, sub supravegherea medicului veterinar autorizat. 2. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, din punct de vedere al salmonelozelor, conform următorului program: 3. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material biologic din loturile respective
105. a)Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse controlului Pentru salmoneloze; 4. pentru examene de laborator se recoltează probe constituite din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, fecale proaspete, păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge.
106. b)Toate efectivele de broileri (găini, curci, raţe, gâşte, fazani, struţi) vor fi examinate bacteriologic cu cel puţin 3 săptămâni înainte de abatorizare pe cadavre;
107. c)Toate efectivele de găini ouătoare vor fi examinate pe perioada ouatului de două ori la interval de 3 luni, pe cadavre; Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare trebuie să fie de minim 60; 5. Păsările cu reacţie pozitivă bacteriologică şi la RSAL se elimină;
108. d)Pentru fermele de reproducţie se va proceda astfel: 6. Analizele se efectuează la LSVSJ şi/sau la IDSA, iar confirmarea şi tipizarea la IDSA; Pentru fermele de bunici - pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavre sau mecioniu; 7. Din unităţile contaminate nu se admite introducerea de ouă la incubaţie; - pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale; 8. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. - pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din fiecare hală; - din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu. Pentru ferme de părinţi - pui de o zi: în ziua populării pe probe de cadavre sau meconiu; - pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; - din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi sau meconiu. 3. Toate cazurile de la păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate. 4. Toate probele care au reacţionat dubios sau pozitiv la RASI, vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic. 1 2 3 4 5 23. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARĂ B - 311 Toate probele provenite din ferme diagnosticate pozitiv la reacţii serologice, vor fi examinate şi prin alte metode de laborator. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA. În unităţile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator. 24. TULAREMIA B - 352 I. La iepurii domestici 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Supravegherea morfopatologică şi bacteriologică pe toate animalele moarte. 2. Supravegherea serotogică prin RSAR la constituirea crescătoriei; 2. Examenele se efectuează la IDSA, pe aceleaşi probe pe care se execută şi examinările serologice pentru bruceloză şi boala virală hemoragică. II. La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice şi bacteriologice pe cei găsiţi morţi. 25. BOALA VIRALĂ HEMORAGICĂ A IEPURELUI DE CASĂ (BVH) B - 353 1. Supravegherea anatomopatologică şi virusulogică (HA) a tuturor iepurilor morţi din crescătorii şi a celor morţi în timpul tranzitului sau perioadelor de carantină. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Supravegherea serologică prin RIHA la: 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA.
109. a)5% din iepurii din crescătorii unde nu s-a vaccinat.
110. b)1% din iepurii aflaţi în gospodăriile populaţiei unde nu s-a vaccinat. 26. BOALA VIRALĂ HEMORAGICĂ A IEPURELUI DE CÂMP 1. Supravegherea anatomopatologică şi virusologică la iepurii morţi, vânaţi sau capturaţi; 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. (sindromul iepurelui brun european) 2. Supravegherea serologică, la 10% din efectivul capturat viu în vederea exportului. 2. Examenele se efectuează la IDSA cu reagenţi asiguraţi de importatori conform caietului de sarcini. 27. BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE ALE PEŞTILOR 1. Supraveghere anatomopatologică în toate amenajările piscicole (ciprinide şi salmonide), la: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/ 27.12.1999 şi Ord. MAA 2/1983. - 1% din efectivele de reproducători şi remonţi; 2. Examenele de laborator se fac în conformitate cu Decizia Comisiei 92/532 OIE, Anexa, partea I (II-III). I. Ciprinide şi salmonide: - 0,1% din celelalte categorii - Septicemia hemoragică virală B-401
111. a)primăvara şi toamna; 3. Probele pentru laborator se constituie din peşte şi apă pentru ciprinide; din peşte şi furaje pentru salmonide.
112. b)la transferul materialului piscicol între unităţi sau ecosisteme diferite; - Viremia de primăvară a crapului B-404 4. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA după cum urmează:
113. c)cu ocazia pescuitului de control; - Pentru bolile bacteriene: la LSVSJ cu confirmare la IDSA sau la IDSA după caz. - Necroza hematopoietică infecţioasă B-405
114. d)ori de câte ori este nevoie. 2. Pentru ciprinide, salmonide şi moluşte bivalve: - Pentru bolile virotice: examen clinic şi anatomopatologic la LSVSJ, examen virusologic la IDSA. Alte boli: Pentru bolile bacteriene în examen bacterioscopic şi bacteriologic. - Furunculoza cu Aeromonas salmonidda; - Pentru bolile parazitare: la LSVSJ sau IDSA după caz. Pentru bolile virotice în examen clinic, anatomopatologic şi virusologic. - Pentru boli de nutriţie: la LSVSJ sau IDSA după caz. - Boala bacterienă a rinichiului; - Pentru bolile moluştelor bivalve: la IDSA. - Yersinioza (Boala "Gură roşie"); Pentru bolile parazitare în examen anatomopatologic şi microscopic direct. - Pentru bolile moluştelor gasteropode şi batracieni: la LSVSJ. - Necroza pancreatică infecţioasă; - Mixosomiaza. Pentru bolile de nutriţie în examen hematologic şi histopatologic. - Pentru bolile crustaceilor: la LSVSJ sau IDSA după caz. 5. În scopul detectării şi îndepărtării paraziţilor vizibili, medicii veterinari de stat sau alt personal veterinar desemnat de autoritatea competentă, vor supune peştele şi produsele de pescărie unei inspecţii vizuale, înainte de prelucrare sau comercializare. Peştii sau părţile de peşte infestate cu paraziţi, nu trebuie comercializate pe piaţa pentru consum uman şi vor fi dirijate pentru prelucrare în făina proteică sau distrugere. 3. Suprevegherea se va realiza cu respectarea prevederilor Ord. MAAPnr. 471/2002 II. Moluşte bivalve: - Bonamioza B - 431 - Haplosporidioza B - 432 - Perkinsoza B - 433 - Marteiloza B - 434 - Iridoviroza B - 435 6. Peştele cu formaţiuni parazitare în ţesuturile comestibile profunde care nu prezintă modificări organoleptice şi aspect respingător se poate valorifica conform prevederilor legale în vigoare. se exclude din consum peştele cu formaţiuni parazitare în profunzime care produc modificări organoleptice şi aspect respingător. - Microcitoza B - 436 III. Moluşte gasteropode (melci) 1. Supraveghere anatomopatologică în ecosistemele specifice şi terenuri identificate de unde Se recoltează melci; 2. Supraveghere parazitologică prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate pentru comercializare. Peştele poate fi admis în consum fără restricţii dacă formaţiunile parazitare sunt situate strict la nivelul tubului digestiv sau la nivelul seroaselor viscerale şi acestea se pot îndepărta în totalitate. IV. Batracieni 1. Supraveghere anatomopatologică în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru ciprinide; 2. Supraveghere parazitologică prin examen microscopic direct a 0,1% din exemplarele recoltate pentru comercializare. V. Crustacei (raci) - Pesta racilor 1. Supraveghere anatomopatologică în ecosistemele specifice concomitent cu examenul pentru ciprinide; 2. Supraveghere prin examene bacteriologice şi parazitologice la 0,1% din exemplarele recoltate pentru comercializare. 1 2 3 4 5 28. BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ALBINE 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică, în perioada februarie - octombrie la: 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/ 27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. - Acarioza internă (acarapioza) B - 451 - cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; - 10 - 15% din coloniile stupinelor de producţie. - Loca americană B - 452
115. a)primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi I.D.S.A pentru bolile bacteriene, parazitare, micotice şi la IDSA pentru bolile virale. - Loca europeană B - 453
116. b)la schimbarea vetrei stupinei; - Nosemoza B - 454
117. c)ori de câte ori este nevoie. - Varrooza B - 455 3. Diagnosticul pentru: acarapioză, loca americană, loca europeană se confirmă la DSA, pentru probele pozitive. Alte boli: 2. Supravegherea prin examene de laborator, în perioada februarie-octombrie, de 2 ori pe an, pe probe de la stupinele examinate clinic pentru: 4. Probele pentru examenul de laborator se constituie din:
118. a)25-50 g albine vii, muribunde şi moarte, faguri întregi sau porţiuni de fagure (18 cm2/probă), fagure cu puiet, în stadii diferite de dezvoltare, pentru diagnosticul bolilor infecţioase şi parazitare menţionate; - Septicemia - Ascosferoza - Aspergiloza
119. a)bolile bacteriene - examen anatomopatologic, bacterioscopic şi bacteriologic; - Brauloza - Amoebioza
120. b)bolile virale - examen anatomopatologic, virusologic (prin ID) şi histologic;
121. b)suplimentar, minimum 150 gr./probă albine vii, în agonie şi moarte, porţiuni de 18 cm2/probă fagure cu puiet; fagure cu rezervă de hrană miere şi polen, plante (flori), din zona de cules şi apă din sursa de apă a stupinei sau ocazionale, în cazul suspiciunilor de intoxicaţie sau evoluţiei altor boli infecţioase decât cele ale puietului.
122. c)bolile parazitare - examen anatomopatologic, şi parazitologic, suplimentar examen histologic pentru acarapioza;
123. d)bolile micotice - examen anatomopatologic şi micologic. - Paralizia acută 5. Dacă se confirmă diagnosticul, uneia din bolile specifice, se fac examene de laborator, după caz, şi la stupinele aflate pe o rază de 5 km în jurul stupinei bolnave, la interval de 30 zile. - Paralizia cronică - Boala botcilor negre - Puietul în sac 29. BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE ALE VIERMILOR de MĂTASE 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică la loturile de larve în toate fazele DE creştere. 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/ 27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică la stadiile de crisalidă, fluture şi pe fluxul de producere a oului. - Poliedria R - 36 3. Supraveghere prin examene de laborator pe fiecare stadiu biologic pentru: 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSJ şi/sau la IDSA, cu confirmarea probelor pozitive la IDSA. - Flaşeria R - 37 - Anemia infecţioasă
124. a)bolile virale - examen anatomopatologic şi virusologic; 3. Pentru examene de laborator probele vor fi constituite atât pentru supraveghere cât şi în caz de necesitate din: - Septicemia
125. b)bolile bacteriene - examen anatomopatologic şi bacteriologic; - Nosemoza R - 38 - larve vii sau muribunde cu semne de boală; - Muscardina R - 40
126. c)bolile micotice - examen anatomopatologic şi micologic; - 30 - 50 larve mici/probă (vârstele I - III) sau 15- 20 larve mari/probă (vârstele IV - V);
127. d)bolile parazitare - examen anatomopatologic şi parazitologic. - Aspergiloza - 15 - 20 crisalide, fluturi/probă; - 1 - 2 gr. ouă/probă. Probele se recoltează din fiecare spaţiu pentru incubaţie, creştere, sală de înfluturare, camere de conservare, condiţionare, pe fiecare serie de creştere şi din toate loturile. 4. În cazul suspiciunilor de intoxicaţie se prelevează probe de larve şi frunză din hrana larvelor. c. Acţiuni de supraveghere sanitară veterinaraa altor boli de interes economic 1 2 3 4 5 1. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) 1. Supravegherea serologică prin VN, IFA sau ELISA: 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, leucoconcentrat a. pentru toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare; 2. Examenele se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală şi la LSVSJ abilitate, după caz. C - 652 b. Pentru toate mamele de taur şi candidatele mame de taur, odată pe an, în fermele şi gospodăriile în care nu se aplică programul de eradicare. 3. Animalele diagnosticate cu BVD-MD şi folosite pentru reproducţie, se elimină. 2. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a. pentru toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant; 4. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează odată pe perioada de exploatare economică a animalului. b. pentru toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge prelevate pe anticoagulant. c. supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus, 3. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice şi serologice. d. Acţiuni de supraveghere sanitară veterinara a bolilor tumorale 1.1. MAMIFERE 1 2 3 4 5 1. LEUCOZĂ BOVINĂ B - 108 ENZOOTICĂ 1. Notificarea se face conform ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor. 1. Supravegherea serologică la bovine şi bubaline, astfel: a. taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare de două ori pe an, prin ID şi/sau ELISA, odată cu bruceloză (B - 103); 2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi IDSA, după caz, pe probe de sânge, de regulă pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza, conform programului stabilit de A.N.S.V. 3. Probele de sânge se recoltează înaintea tuberculinărilor şi acţiunilor imunoprofilactice, sau după 21 zile de la efectuarea lor. b. animalele de muncă, în vârstă de peste 24 luni, din efective indemne, 2 testări prin ID sau ELISA, la interval de minim 4 luni, În cursul ultimelor 12 luni; 4. în cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la IDSA întregul efectiv din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. c. toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 luni din efectivele indemne, 2 testări prin ID sau ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12 luni: 5. Declararea bolii se face dacă unul sau mai multe animale au reacţionat pozitiv la examenul serologic. 6. Probele pozitive de la LSVSJ se trimit pentru confirmare la IDSA, după caz. 7. Unităţile şi curţile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracţie. d. animalele de muncă în vârstă de peste 12 luni, din ferme sau gospodării individuale, supuse asanării prin extracţie, se testează de 2 ori prin ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12 luni; 8. Bovinele din unităţile şi curţile în asanare prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând a se proceda la asanarea prin depopularea totală; 9. Bovinele reacţionate pozitiv la examenele serologice, sau după caz hematologice, din unităţile şi curţile în asanare prin extracţie, se elimină din efective prin abatorizare, sub supravegherea autorităţilor veterinare; e. toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni din din ferme sau gospodării individuale, supuse asanării prin extracţie, se testează de 2 ori prin ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12 luni; 10. Viţeii proveniţi din vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. Autoritatea veterinară judeţeană competentă poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separate de mama lui imediat după tăiere, în acest caz, viţelul trebuie ca, după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu pct. 1, subpunctul e. (Directiva 64/432/CEE, cap. I, pct. D, subpct. iii); f. în îngrăşătorii indemne, toate bovinele şi bubalinele, în vârstă de peste 24 luni, 2 testări prin ID şi/sau ELISA, la interval de minim 4 luni, în cursul ultimelor 12; 11. Bovinele din unităţile şi curţile în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă; g. pentru accelerarea procesului de indemnizare, în localităţi cu mai puţin de 2% animale infectate reverificarea serologică a tuturor animalelor de contact se va face trimestrial, cu eliminarea imediată a noilor reagente.
128. a)animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor veterinare; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate (Directiva 64/432/CEE, cap. I, pct. D, subpct. i);
129. b)toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform pct. 1, subpunctul e., la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăro