← România

ORDIN 4873 31/08/2005 - Portal Legislativ

ORDIN 4873 31/08/2005 - Portal Legislativ Portal Legislativ --> Meniu Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Meniu Acasă Despre Proiect Facilități Oferite Legături Utile GDPR Prin portalul N-Lex se acorda acces gratuit la legislatiile nationale ale statelor membre, portalul fiind conceput pe baza unei tehnologii de comunicare interne, ce permite accesarea directa a bazelor de date legislative nationale, rezultatele cautarilor venind direct de la sursa. Cuprins Se încarcă, vă rugăm asteptati. + Fișă act Actiuni suferite Actiuni Induse Refera pe Referit de Cuprinsul Actului Articolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Anexa 1Anexa 2 Reveniti in topul paginii Forma printabilă ORDIN nr. 4.873 din 31 august 2005privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2006EMITENT MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 14 septembrie 2005 În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării,ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. + Articolul 1Se aprobă Lista disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat pentru probele d), e), şi f), menţionate în Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat pentru sesiunile anului 2006. Lista este prezentată în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. + Articolul 2

(1)Programele valabile pentru toate disciplinele care se susţin în cadrul probelor examenului de bacalaureat 2006, cu excepţia celor menţionate la alin.
(2), sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.596/2004 şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 10 februarie 2005. ...
(2)Se aprobă Programele de bacalaureat pentru disciplinele limba engleză, limba italiană, limba greacă modernă, istorie universală, pedagogie generală, pedagogie, biblioteconomie, discipline tehnice, valabile pentru sesiunile examenului de bacalaureat din anul 2006. Programele sunt prezentate în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin. ... + Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 4Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul educaţiei şi cercetării,Mircea MicleaBucureşti, 31 august 2005.Nr. 4.873. + Anexa 1 LISTA DISCIPLINELORla care se sustine examenul de bacalaureat 2006 pentru probele d, e şi fA. FILIERA TEORETICA Proba Specializare D (proba scrisa) E: O proba la alegere din aria curriculara, corespunzătoare specializarii (proba scrisa) F: O proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior (proba scrisa sau practica) Filologie Istoria românilor sau Geografia României O limba moderna studiata în liceu (alta decat cea sustinuta la proba b), Limba latina Matematica, Fizica, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Stiinte socio-umane (proba scrisa), Educatie fizica (proba practica) Stiinte sociale Istoria românilor sau Geografia României Istorie, Geografie, Stiinte socio-umane O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Matematica, Fizica, Chimie, Biologie (proba scrisa), Educatie fizica (proba practica) Matematica - informatica Matematica Fizica, Chimie, Biologie, Informatica O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Stiinte socio-umane (proba scrisa), Educatie fizica (proba practica) Stiinte ale naturii Matematica Fizica, Chimie, Biologie O limba moderna (alta decat cea sustinuta la proba b), Istorie, Geografie, Stiinte socio-umane (proba scrisa), Educatie fizica (proba practica) NOTA 1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie, la care se adauga, pentru specializarea Stiinte sociale, disciplina Sociologie. 2) În cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba
  1. d)Istoria românilor nu mai pot sustine la proba
  2. f)Istorie universala. B. FILIERA TEHNOLOGICA ┌─────────┬─────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Proba ││ │ ├──────────┬──────────────────────────────────────┬────────────────────────────┤│ │ │ │ │F: O proba la alegere dintre││ Profil │ Specializare │ D │ E: O proba la alegere din aria │ disciplinele din celelalte ││ │ │ (proba │ curriculara, corespunzătoare │arii curriculare, alta decat││ │ │ scrisa) │ specializarii (proba scrisa) │ cele susţinute anterior ││ │ │ │ │(proba scrisa sau practica) │├─────────┼─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Servicii │Turism şi alimentatie publică│Matematica│Marketing, Economia intreprinderii │Fizica, Chimie, Biologie, ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤Istorie, Geografie, Stiinte ││ │Administrativ │Matematica│ │socio-umane, Educatie ││ ├─────────────────────────────┼─────────-┤Contabilitate, Economia intreprinderii│antreprenoriala (proba ││ │Economic │Matematica│ │scrisa), Educatie fizica ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤(proba practica) ││ │Posta │Matematica│Exploatare postala, Economia │ ││ │ │ │intreprinderii │ │├─────────┼─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Resurse │Industrie alimentara │Matematica│Operaţii unitare şi utilaje în │Fizica, Chimie, Biologie, ││naturale │ │ │industria alimentara, Ecologie şi │Istorie, Geografie, Stiinte ││şi │ │ │protectia mediului │socio-umane, Educatie ││protectia├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤antreprenoriala (proba ││mediului │Protectia mediului │Matematica│Analiza factorilor de mediu, Ecologie │scrisa), Educatie fizica ││ │ │ │şi protectia mediului │(proba practica) ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Chimie industriala │Matematica│Procese şi utilaje, Ecologie şi │ ││ │ │ │protectia mediului │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Agricol şi agromontan │Matematica│Agro-pedologie, Ecologie şi protectia │ ││ │ │ │mediului │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Veterinar │Matematica│Anatomia şi fiziologia animalelor │ ││ │ │ │domestice, Ecologie şi protectia │ ││ │ │ │mediului │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Silvic │Matematica│Silvicultura, Ecologie şi protectia │ ││ │ │ │mediului │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Materiale de constructii │Matematica│Chimia silicatilor, Ecologie şi │ ││ │ │ │protectia mediului │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Prelucrarea lemnului │Matematica│Tehnologia mobilei, Ecologie şi │ ││ │ │ │protectia mediului │ │├─────────┼─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│Tehnic │Telecomunicatii │Matematica│Masurari speciale în telecomunicatii, │Fizica, Chimie, Biologie, ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │Istorie, Geografie, Stiinte ││ │ │ │ │socio-umane ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Electronică şi automatizari │Matematica│Masurari electrice şi electronice, │Educatie antreprenoriala ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │(proba scrisa), Educatie ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤fizica (proba practica) ││ │Electrotehnica │Matematica│Masurari electrice şi electronice, │ ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Mecanica │Matematica│Organe de masini şi mecanisme, │ ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Lucrari publice - constructii│Matematica│Desen de constructii şi instalaţii, │ ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Textile │Matematica│Materii prime textile, │ ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Pielarie │Matematica│Materii prime pentru industria de │ ││ │ │ │pielarie, Solicitări şi masurari │ ││ │ │ │tehnice │ ││ ├─────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────────┤ ││ │Electromecanica │Matematica│Masurari mecanice şi electrice, │ ││ │ │ │Solicitări şi masurari tehnice │ │└─────────┴─────────────────────────────┴──────────┴──────────────────────────────────────┴────────────────────────────┤ NOTA 1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie. 2) În cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba
  3. d)Istoria românilor nu mai pot sustine la proba
  4. f)Istorie universala.C. FILIERA VOCATIONALA ┌─────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ │ │ Proba ││ │ ├─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│ │ │ │ E: O proba la alegere din aria │ F: O proba la alegere dintre ││ Profil │ Specializare │ D │ curriculara, corespunzătoare │ disciplinele din celelalte arii ││ │ │ (proba scrisa) │ specializarii │ curriculare, alta decat cele ││ │ │ │(proba scrisa sau proba practica) │ susţinute anterior ││ │ │ │ │(proba scrisa sau proba practica)│├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Artistic │Arhitectura, │Istoria românilor, │Istoria artelor şi arhitecturii │O limba moderna (alta decat cea ││ │arte ambientale│Geografia României │(proba scrisa), Studiul formelor │sustinuta la proba b), ││ │şi design │ │şi desen (proba practica) │Matematica, Fizica, Chimie, ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤Biologie, Istorie, Geografie, ││ │Arte plastice │Istoria românilor, │Istoria artelor şi arhitecturii │Stiinte socio-umane (proba ││ │şi decorative │Geografia României │(proba scrisa), Studiu formelor │scrisa), Educatie fizica (proba ││ │ │ │şi desen (proba practica) │practica) ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│ │Coregrafie │Istoria românilor, │Istoria baletului (proba scrisa), │O limba moderna (alta decat cea ││ │ │Geografia României │Dans clasic sau Dans modern │sustinuta la proba b), ││ │ │ │(proba practica, în functie de │Matematica, Fizica, Chimie, ││ │ │ │specialitate) │Biologie, Istorie, Geografie, ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤Stiinte socio-umane (proba ││ │Muzica │Istoria românilor, │Istoria muzicii (proba scrisa), │scrisa), Educatie fizica (proba ││ │ │Geografia României │Instrument sau Canto sau Teorie - │practica) ││ │ │ │solfegiu - dicteu (proba practica,│ ││ │ │ │în functie de specialitate) │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ ││ │Teatru │Istoria românilor, │Istoria teatrului (proba scrisa), │ ││ │ │Geografia României │Arta actorului (proba practica) │ │├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│ │Învatator- │Matematica │Pedagogie generală │ ││ │educatoare │ │ │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ ││Pedagogic│Bibliotecar- │Istoria românilor, │Biblioteconomie, Pedagogie (proba │O limba moderna (alta decat cea ││ │documentarist │Geografia României │scrisa) │sustinuta la proba b), ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤Matematica, Fizica, Chimie, ││ │Instructor- │Istoria românilor, │Pedagogie (proba scrisa) │Biologie, Istorie, Geografie, ││ │animator │Geografia României │ │Stiinte socio-umane (proba ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤scrisa), Educatie fizica (proba ││ │Instructor │Istoria românilor, │Pedagogie (proba scrisa) │practica) ││ │pentru │Geografia României │ │ ││ │activităţi │ │ │ ││ │extrascolare │ │ │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ ││ │Pedagog scolar │Istoria românilor, │Pedagogie (proba scrisa) │ ││ │ │Geografia României │ │ │├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Educatie │Liceu cu │Istoria românilor, │Pregatire teoretica sportiva │O limba moderna (alta decat cea ││fizica şi│program sportiv│Geografia României │(proba scrisa), Maiestrie sportiva│sustinuta la proba b), ││sport │ │ │(proba practica) │Matematica, Fizica, Chimie, ││ │ │ │ │Biologie, Istorie, Geografie, ││ │ │ │ │Stiinte socio-umane (proba ││ │ │ │ │scrisa) │├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Militar │Muzici militare│Istoria românilor, │Istoria muzicii (proba scrisa), │O limba moderna (alta decat cea ││ │ │Geografia României │Instrument (proba practica) │sustinuta la proba b), ││ │ │ │ │Matematica, Fizica, Chimie, ││ │ │ │ │Biologie, Istorie, Geografie, ││ │ │ │ │Stiinte socio-umane (proba ││ │ │ │ │scrisa), Pregatire militara, ││ │ │ │ │Educatie fizica (proba practica) ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│ │Matematica- │Matematica │Fizica, Chimie, Biologie, │O limba moderna (alta decat cea ││ │informatica │ │Informatica (proba scrisa) │sustinuta la proba b), Istorie, ││ │ │ │ │Geografie, Stiinte socio-umane ││ │ │ │ │(proba scrisa), Pregatire ││ │ │ │ │militara, Educatie fizica (proba ││ │ │ │ │practica) ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│ │Stiinte sociale│Istoria românilor sau│Istorie, Geografie, Stiinte │O limba moderna (alta decat cea ││ │ │Geografia României │socio-umane (proba scrisa) │sustinuta la proba b), Limba ││ │ │ │ │latina, Matematica, Fizica, ││ │ │ │ │Chimie, Biologie (proba scrisa), ││ │ │ │ │Pregatire militara, Educatie ││ │ │ │ │fizica (proba practica) │├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Teologic │Ortodox │Istoria românilor sau│Dogmatica ortodoxa, Istoria │O limba moderna (alta decat cea ││ │ │Geografia României │Bisericii Ortodoxe Române (proba │sustinuta la proba b), Limba ││ │ │ │scrisa) │latina, Limba greaca, Matematica,││ │ │ │ │Fizica, Chimie, Biologie, ││ │ │ │ │Istorie, Geografie, Stiinte ││ │ │ │ │socio-umane (proba scrisa), ││ │ │ │ │Educatie fizica (proba practica) ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│ │Patrimoniu │Istoria românilor sau│Dogmatica ortodoxa, Istoria │O limba moderna (alta decat cea ││ │cultural │Geografia României │Bisericii Ortodoxe Române (proba │sustinuta la proba b), Limba ││ │ │ │scrisa), Studiul formelor şi desen│latina, Matematica, Fizica, ││ │ │ │(proba practica) │Chimie, Biologie, Istorie, ││ │ │ │ │Geografie, Stiinte socio-umane ││ │ │ │ │(proba scrisa), Educatie fizica ││ │ │ │ │(proba practica) │├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│Teologic │Catolic │Istoria românilor sau│Studiul Vechiului şi Noului │O limba moderna (alta decat cea ││ │ │Geografia României │Testament, Catehism (proba scrisa)│sustinuta la proba b), Limba ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤latina (doar pentru Catolic, ││ │Baptist │Istoria românilor sau│Studiul Bibliei, Doctrine Biblice │Unitarian, Reformat), Matematica,││ │ │Geografia României │(proba scrisa) │Fizica, Chimie, Biologie, ││ │ │ │ │Istorie, Geografie, Stiinte ││ │ │ │ │socio-umane (proba scrisa), ││ │ │ │ │Educatie fizica (proba practica) ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ ││ │Penticostal │Istoria românilor sau│Doctrine Biblice, Pneumatologie │ ││ │ │Geografia României │(proba scrisa) │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ ││ │Adventist │Istoria românilor sau│Studiul Bibliei, Dogmatica │ ││ │ │Geografia României │(proba scrisa) │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ ││ │Unitarian │Istoria românilor sau│Studii Biblice, Istoria Bisericii │ ││ │ │Geografia României │Unitariene (proba scrisa) │ ││ ├───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┤ ││ │Reformat │Istoria românilor sau│Studii Biblice, Istoria Bisericii │ ││ │ │Geografia României │Reformate (proba scrisa) │ │├─────────┼───────────────┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│ │Musulman │Istoria românilor sau│Legislatie islamica (proba scrisa)│ ││ │ │Geografia României │ │ │└─────────┴───────────────┴─────────────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ NOTA 1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica şi argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie. 2) În cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba
  5. d)Istoria românilor nu mai pot sustine la proba
  6. f)Istorie universala. 3) Elevii de la alte profiluri, respectiv specializari decat cel teologic, care studiaza în cadrul seminariilor şi liceelor teologice, vor sustine examenul de bacalaureat conform probelor menţionate în aceasta anexa pentru profilurile, specializarile respective. Pentru acesti elevi, la lista valabila la proba f, pentru profilurile şi specializarile respective, se adauga şi disciplinele teologice studiate, ale caror programe sunt aprobate pentru examenul de bacalaureat 2006. + Anexa 2 BACALAUREAT 2006PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile Legii învăţământului, în cadrul examenului naţional de Bacalaureat, absolventii tuturor claselor de liceu au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba engleza intr-una din situaţiile urmatoare:. Limba engleza - proba orala obligatorie, comuna pentru toate filierele, profilurile şi specializarile (proba b);. Limba engleza - proba scrisa la alegere din aria curriculara corespunzătoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie (proba e);. Limba engleza - proba scrisa la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele susţinute anterior - pentru toate filierele, profilurile şi specializarile nefilologice (proba f).Conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2006, pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu Programa pentru examenul de bacalaureat, avizata prin OMEdC. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevi pentru parcurgerea programei scolare.II. PRECIZARI METODOLOGICEConform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului naţional, examenul de bacalaureat la Limba engleza, fiind examen naţional, se organizeaza pe baza unei programe de examen construita strict pe baza programelor scolare de trunchi comun aflate în uz, publicate în colectia "Curriculum Naţional - Seria liceu - Programe scolare":. Programa 1A, Limba engleza - prima limba moderna: licee teoretice (clasele de filologie, intensiv şi bilingv) şi licee militare MApN (specializarea matematica-informatica).. Programa 1A, Limba engleza - prima limba moderna: licee teoretice, celelalte specializari.. Programa 1B, Limba engleza - prima limba moderna: licee din filierele tehnologica şi vocationala cu excepţia liceelor militare MapN, specializarea matematica-informatica.. Programa 2, Limba engleza - a doua limba moderna: toate filierele şi specializarile care au prevăzute doua limbi moderne în trunchiul comun.. Programa 3, Limba engleza - a treia limba moderna: pentru minoritati şi pentru absolventii de liceu care au inceput studiul limbii engleze în clasa a IX-a.Programele scolare în vigoare sunt centrate pe competente. Structura programelor scolare este urmatoarea:1. Competente generale:. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte.. Realizarea de interactiuni în comunicarea orala sau scrisa.. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare (nu se cer în cazul Programei 3).2. Competente specifice, corelate cu unităţi de continut.3. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:. Constientizarea contributiei limbii engleze la imbogatirea patrimoniului culturii universale şi la vehicularea culturii contemporane.. Raportarea critica la civilizatiile britanica şi americana, acceptarea diferentelor şi manifestarea tolerantei.. Constientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora.. Dezvoltarea gandirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietati de texte în limba engleza.. Manifestarea flexibilitatii în cadrul schimbului de idei în diferite situaţii de comunicare.4. Sugestii metodologice: recomandari privind ariile tematice, elementele de construcţie a comunicarii şi functiile comunicative ale limbii.În anul 2006, examenul de bacalaureat la limba engleza va fi organizat în conformitate cu Curriculum-ul naţional, pe baza celor patru programe menţionate anterior. Indiferent de programa, examenul va pastra aceeasi structura generală în ceea ce priveste probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere), precum şi tipurile de subiecte.Pe parcursul probei orale se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic şi functional) a elementelor de construcţie a comunicarii şi a functiilor specifice limbii engleze, achiziţionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune şi transfer, precum şi capacitatea candidaţilor de a construi un discurs convingator, logic şi coerent, sustinut de opinii proprii, exemple, argumente şi asociaţii cu texte cunoscute, cu realitatea inconjuratoare sau cu propria experienta de viaţa.În cadrul probei scrise, se va urmări şi evalua cu prioritate capacitatea candidaţilor de a opera cu codul scris al limbii engleze în situaţii de comunicare variate, demonstrata prin competente de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime şi prin competentele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate functional şi stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune la nivelul textului scris produs, precum şi cele de transfer.Urmarind structura programelor scolare în vigoare, examenul de bacalaureat 2006 îşi propune sa evalueze:- nivelul competentelor generale ale candidatului;- insusirea continuturilor;- valorile şi atitudinile formate prin insusirea limbii engleze;- competentele functionale esentiale pentru reusita sociala a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuala de informaţii complexe, gandirea critica, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice.Programa de bacalaureat pentru limba engleza doreste să ofere o orientare sistemica atât pentru cadrele didactice cat şi pentru candidati. Acestia vor avea în vedere corelarea competentelor şi a continuturilor din programa scolara corespunzătoare numarului de ore de studiu saptamanal cu cele din Programa de bacalaureat.III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATEIII.1. Competente de comunicare oralaPentru a evalua competentele de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:. sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa, sa răspundă la intrebari şi sa rezolve sarcinile de lucru primite (doar în cazul Programei 3);. sa recunoasca elementele de vocabular şi structurile gramaticale dintr-un text dat (doar în cazul Programei 3);. sa identifice ideile principale din textul dat;. sa recunoasca argumentele şi sa identifice concluziile dintr-un text;. sa selecteze informaţiile relevante dintr-un text în vederea indeplinirii unei sarcini de lucru;. sa comenteze o informatie/o parere/un citat/un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o tema data;. să prezinte un film/o carte prin raportare la experienta personala;. sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala;. sa descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare;. sa demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viaţa şi sa redea conţinutul textului cu propriile cuvinte;. sa identifice sensul cuvintelor şi al relatiilor semantice dintre ele;. sa schimbe perspectiva narativa într-un text şi sa comenteze implicatiile acestei schimbari;. sa parafrazeze un citat prin raportare la experienta personala/experienta altor persoane;. sa faca rezumatul unui text într-un numar dat de cuvinte;. sa exprime şi/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, asociaţii şi comparatii cu texte cunoscute, situaţii şi experiente personale sau experientele altor persoane;. sa foloseasca corect şi adecvat structurile gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale.III.2. Competente de comunicare scrisaPentru a evalua competentele de comunicare scrisa, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii trebuie:. sa dovedeasca înţelegerea sensului global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin rezolvarea unor sarcini de lucru;. sa recunoasca/ordoneze argumente şi sa identifice concluzii dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute (Programa 3);. sa identifice şi sa comenteze informaţii semnificative/detalii relevante din text (ideile principale, tema, perspectiva narativa, tonul autorului, mesajul, etc.);. sa schimbe perspectiva narativa intr-o povestire/într-un text şi sa comenteze implicatiile acestei schimbari;. sa exprime propriile pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;. sa analizeze şi sa interpreteze un aspect/o idee din textul dat;. sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;. sa descrie/caracterizeze o persoană;. sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala;. sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;. sa construiasca un text pe baza unei teme date;. sa redacteze un eseu potrivit tipului de programa corespunzător subiectului primit;. sa comenteze un subiect;. sa exprime şi/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca asociaţii şi comparatii cu texte cunoscute, situaţii şi experiente personale sau experientele altor persoane;. sa traduca un text de dificultate medie (nu se cere în cazul Programei 3);. sa redacteze o scrisoare;. sa reformuleze un text prin reducere/expansiune;. sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienta altor persoane;. sa faca rezumatul unui text într-un numar dat de cuvinte;. sa foloseasca corect structurile lexicale şi gramaticale studiate.IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATEContinuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele scolare în vigoare.IV.1. Continuturi lexicale şi tematiceSe vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa scolara de limba engleza, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viaţa de zi cu zi, din experienta elevilor şi experienta umana în general.Textele necunoscute şi temele de examen se vor regasi în texte de diverse tipuri:
  7. a)Tip de text: literar, non-literar de informare generală, interviuri, articole de presa, scrisori; Textele necunoscute/nestudiate la clasa folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: ... - sa invete a aborda un text necunoscut;- să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;- sa invete cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;- să-şi insuseasca structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;- sa invete sa analizeze şi sa comenteze un text, exprimand opinii şi judecati de valoare personale;- sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;- să se exprime mai corect şi sa comunice mai bine oral şi în scris.
  8. b)Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spatiul britanic şi american, literatura culta şi populara, brosuri, internet. ...
  9. c)Lungimea: în functie de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte ...
  10. d)Dificultate: în functie de programa/tip de subiect, dar fără să depăşească gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanta cu programa scolara 1A şi vor avea un grad de dificultate corespunzător numarului de ore de studiu saptamanal. ...
  11. e)Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programa scolara: ... 1. Domeniul privat (viaţa personala): identitate, idealuri şi proiecte, sentimente, moda, stil de viaţa, activităţi în timpul liber, strategii de studiu, relatii interumane, comportament social;2. Domeniul social (societate): tinerii, familia şi comunitatea, tinerii şi idolii lor, relatii/conflicte între tineri/generatii, toleranta, sănătate, comunicare pe diverse canale/în diverse situaţii (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;3. Domeniul educatie şi profesie: şcoala, ocupatii, profesii, piaţa muncii;4. Domeniul stiinta şi cultura: patrimoniul naţional, britanic şi american personalitati, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente.IV.2. Elemente de gramatica - cele cuprinse în Programa de limba engleza: SUBSTANTIV - pluralul substantivelor - substantive defective de număr ADJECTIV - comparaţia intensivă VERB - timpurile verbale - subjonctivul - verbe modale/modalitate - infinitivul/participiul/gerunziul - construcţii cu infinitivul şi cu participiul ADVERB - grade de comparaţie CUVINTE DE LEGĂTURĂ - prepoziţii, conjuncţii, locuţiuni ARTICOLUL - hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului - cazuri speciale de utilizare a articolului SINTAXA - ordinea cuvintelor în propoziţie - tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, etc.) - propoziţii condiţionale - condiţionale I, II, III, mixte - corespondenţa timpurilor - vorbirea directă/indirectă IV.3. Functii comunicative ale limbii:1. iniţierea, întreţinerea şi incheierea unui dialog/conversatii2. exprimarea opiniei3. exprimarea acordului/dezacordului faţă de opiniile altora4. exprimarea satisfactiei/insatisfactiei faţă de un punct de vedere5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului6. contrazicerea parerilor altora7. comentarea parerilor8. solicitarea repetarii şi reformularii9. exprimarea presupunerilor10. solicitarea de informaţii şi de sugestii11. oferirea şi confirmarea/infirmarea de informaţii12. solicitarea confirmarii/infirmarii unor informaţii13. formularea de propuneri şi sugestii14. exprimarea de condiţii15. formularea de sfaturi16. exprimarea preferintelor, intentiilor17. solicitarea şi acordarea/refuzul permisiunii18. formularea de invitatii19. exprimarea de multumiri20. acceptarea/refuzul unei invitatii21. exprimarea surprizei, curiozitatii, temerilor, indoielilor22. exprimarea simpatiei23. formularea de comparatii24. formularea de persuasiuni25. exprimarea diverselor grade de certitudineV. PRECIZARIV.1. Timpul de lucru:
  12. a)Proba orala: timp de prezentare: 15 minute ...
  13. b)Proba scrisa: timp de lucru: 3 ore ... V.2. Structura şi dificultatea subiectelor vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămâna.La alcatuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va tine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferentierea se va face din punct de vedere calitativ şi cantitativ.TOATE SUBIECTELE VOR FI ELABORATE IN CONCORDANTA CU PROGRAMA SCOLARA, FARA A REFLECTA IN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME.BACALAUREAT 2006PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANAI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele optionale.Examenul de limba italiana va pastra aceeasi structura în ceea ce priveste:. probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);. repartizarea în functie de numărul de ore de studiu saptamanal: 1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv şi Minoritati/L3, pentru ambele probe (oral şi scris);. competentele de evaluat, şi, în general, continuturile şi tipurile de itemi (subiecte).Atât pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat şi pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, inclusiv Minoritati, vor fi evaluaţi pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasa. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau în scris.II. COMPETENTE DE EVALUAT1. PROBA ORALAPentru a evalua competenţa de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numărul de ore saptamanal de studiu:. sa citeasca corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa.. sa demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin:- identificarea sensului cuvintelor şi a relatiilor semantice;- recunoasterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;- traducere;- rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere.Candidatii pot face trimiteri la/asociaţii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viaţa.. sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:- folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;- răspuns la intrebari;- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic şi coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.- emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv.- transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta şi invers, pornind de la un text.Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.. sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) în situaţie de examen.2. PROBA SCRISAPentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidatii vor fi solicitati:. sa dovedeasca capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin:- identificarea informaţiilor semnificative din text prin: exercitii (cu alegere duala/multipla/răspuns la intrebari/text lacunar, etc.)/rezumarea textului (desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);- comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor pareri în legătură cu ideile/conţinutul textului respectiv;- identificarea sensului unor cuvinte şi a relatiilor semantice;- recunoasterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.. sa dovedeasca capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent şi convingator.. sa dovedeasca capacitatea de exprimare în scris prin:- folosirea corecta şi adecvata a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;- rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept ţinta acest lucru;- desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;- redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;- descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activităţi; descrierea/ caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante;- relatarea unui eveniment şi a unei experiente personale- continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data;- redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea şi/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante şi relevante.- rezumarea unui text- transformarea vorbirii directe în vorbire indirecta şi invers.. sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiana a unui text literar (bilingv)/neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minoritati).III. CONTINUTURI1. LIMBA ITALIANA: 1-2 ore, 3-4 ore şi bilingv1.1. TEMATICATemele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viaţa de fiecare zi, experienta personala şi experienta umana în general:. Viaţa personala şi sociala: problemele adolescentei (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generatii, ...); valori şi non-valori umane, drepturile omului; angajarea sociala; tinerii şi idolii lor, pasiuni şi sentimente (prietenia, solidaritatea, ...), petrecerea timpului liber (lectura, muzica, sport, ...). Viaţa cotidiana: relatii şi conveniente sociale (în familie, în magazin, pe strada, corespondenta, ...); viaţa cultural-artistica (spectacole, muzica, ...), mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protectia mediului); marile probleme şi conflicte ale epocii contemporane la inceput de mileniu III.. Spatiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic şi cultural italian şi european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalitati; arta, cultura şi civilizatie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiana reprezentativa);. Comunitatea europeana: spirit comunitar, interculturalitate.1.2. ACTE DE VORBIRESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şi structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiana pentru ciclul liceal*):- a angaja, a continua, a incheia o conversatie- a prezenta/a face o expunere pe o tema data- a realiza descrieri/prezentari de locuri, obiecte, persoane, oraşe- a exprima o opinie, o judecata/a argumenta- a exprima gusturi şi preferinte- a relata (o discutie, un eveniment, o suita de evenimente)- a rezuma o discutie- a-şi exprima acordul/dezacordul- a exprima indoiala, satisfactia, regretul- a exprima posibilitatea/imposibilitatea- a exprima intentia de a face/a nu face ceva- a exprima necesitatea/obligaţia- a exprima admiratia/dezaprobarea- a exprima stari emotionale1.3. COMUNICARE IN SCRIS- a rezuma un text- a caracteriza o persoană, personaj- a redacta o scrisoare, un CV- a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje)- a redacta un eseu1.4. CONTINUTURI LINGVISTICESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiana pentru ciclul liceal*).Lexic: relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte)Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv;Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea.Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparatie (forme sintetice); sensul şi comportamentul unor adjective în functie de pozitia faţă de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative şi nehotarate).Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operaţiilor aritmetice.Pronumele: personal (de politete, N., D., Ac., forme combinate), pozitia proclitica şi enclitica a pronumelui personal faţă de verb, pronumele posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O.D. şi C.O.I) în propozitii afirmative, negative şi imperative; pronumele ne şi ci (vi).Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activa, reflexiva şi pasiva.Adverbul: tipuri, gradele de comparatie;Prepozitia: prepozitii şi locutiuni prepozitionale, prepozitiile articulate şi folosirea prepozitiilor.Conjunctia: conjunctiile şi locutiunile conjunctionale, coordonatoare, subordonatoare.Sintaxa: concordanta la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voinţa, indoiala, sentimente, după conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii impersonale; concordanta la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecintei, scopului, ipotezei (se ipotetico);___________ Notă ... *) continuturi comune, L1 şi L2, conform Programei scolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificata prin Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programa scolara de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001.Notă: în plus, pentru clasele de bilingv, se vor include:1. Dante Alighieri: La Divina Commedia; l'Inferno - canturile V, XXVI;2. Francesco Petrarca: Îl Canzoniere - Solo e pensoso;3. Giovanni Boccaccio: Îl Decamerone - Frate Cipolla;4. Giacomo Leopardi: l'Infinito;5. Alessandro Manzoni: I promessi sposi;6. Giovanni Verga: La roba;7. Italo Svevo: La coscienza di Zeno;8. Luigi Pirandello: Îl fu Mattia Pascal;9. Eugenio Montale: Meriggiare pallido e assorto; Spesso îl mal di vivere ho în incontrato; Felicita raggiunta;10. Italo Calvino: Îl barone rampante.2. LIMBA ITALIANA: MINORITATI2.1. TEMATICA. Universul personal: identitate; adolescenta, vârsta aspiratiilor; relatiile cu familia, relatiile dintre tineri, preocupari specifice tinerilor (vestimentatie, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea culturala, Internet ...), C.V.; gustul aventurii cunoasterii.. Viaţa cotidiana: posta; mijloace de transport; strada: automobilul şi semnele de circulatie; calatoria, mijloc de cunoastere, (la mare, la munte, la tara); corespondenta personala; fenomene sociale negative (violenta, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protectia mediului).. Spatiul cultural italian: obiective turistice şi culturale (monumente, oraşe); sarbatori traditionale; bucataria italiana; muzica şi cinematografia italiana, personalitati ale spatiului cultural italian.2.2. ACTE DE VORBIRE- a se prezenta- a angaja, a continua, a termina o conversatie- a cere/a da informaţii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, ...)- a exprima o opinie personala- stari sufletesti, evenimente- a exprima o stare fizica- a exprima gusturi şi preferinte- a exprima o dorinţa, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...)- a propune/a invita, a accepta/a refuza- a cere cuiva ceva/a comanda- a exprima acordul/dezacordul- a se scuza, a raspunde la scuze- a face o urare, a felicita- a sfatui, a recomanda- a exprima posibilitate, imposibilitatea2.3. COMUNICARE IN SCRIS- a redacta un dialog scurt, un comentariu- a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane)- a redacta un text pe o tema familiara- a redacta scrisori personale- a rezuma un text2.4. CONTINUTURI LINGVISTICEArticolul: hotarat, nehotarat, partitiv, folosirea articoluluiSubstantivul: gen, numar, substantive cu plural neregulatAdjectivul: adjective calificative, grade de comparatie şi comportamentul adjectivelor "bello" şi "quello".Pronumele: personal (subiect, C.O.D. şi C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotarat; forme combinate de pronume.Numeralul: cardinal, ordinal, exprimarea procentelor şi a secolelor.Verbul: modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condiţional (prezent şi trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanta timpurilor la modul indicativ şi conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasiva.Adverbul: de mod, de timp şi de loc; adverbele relative; particulele ne şi ci (vi).Prepozitia: prepozitii simple şi articulate.Conjunctia: conjunctii coordonatoare şi subordonatoare___________ Notă ... **) continuturi Minoritati, conform programei scolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba şi Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei naţionale nr. 5128/21.12.1999 şi modificata prin Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programa scolara de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei naţionale nr. 4805/05.10.2000 şi modificate prin Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001.1.4./2.4. TEXTETextele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati.Aceste texte vor fi selectate din cărţi, ziare, reviste în limba italiana.IV. PRECIZARI1. Timpul de lucru este:
  14. a)proba orala: 15 minute; ...
  15. b)proba scrisa: 3 ore. ... 2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu saptamanal.NOTĂ:Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2005", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente.Bacalaureat 2006Programe de examen pentruLimba Greaca modernaI. STATUTUL DISCIPLINEIÎn conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolventii claselor de liceu care studiaza limba greaca moderna vor sustine examene de bacalaureat cu urmatoarea structura:- Proba orala- Proba scrisa, ca proba la alegereCompetentele de evaluat, continuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe de limba greaca moderna clasa a-IX-a - a-XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educatiei şi cercetării nr. 5201/din 24 decembrie 2003.Categoriile de itemi se repartizeaza în functie de numărul de ore saptamanal, din trunchiul comun.
  16. a)2 ore/saptamanal - pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia ...
  17. b)4 ore/saptamanal la clasele a IX-a şi 5 ore/saptamanal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia ... Candidatii care au studiat limba greaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a-II-a trunchi comun vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute, nestudiate la clasa.II. COMPETENTE DE EVALUAT1.1. Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat şi reformularea lor cu propriile cuvinte1.2. Desprinderea ideilor principale dintr-un raport/prezentare orala din domeniu profesional1.3. Recunoasterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute2.1. Prezentarea unor evenimente/activităţi pe baza unui plan dat2.2. Redactarea unei pagini de jurnal în propozitii scurte care redau esenta intamplarilor2.3. Argumentarea unui punct de vedere3.1. Comentarea pe scurt a unei informaţii/pareri vehiculate de interlocutor3.2. Reformularea unor instrucţiuni la cererea interlocutorului4.1. Transferarea informaţiilor din scheme, tabele într-un text simplu4.2. Traducerea dintr-o limbă în alta a unor texte literare simple4.3. Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicarii (informare neutra, persuasiune etc.)III. CONTINUTURII.1. FoneticaMorfologieSintaxa propozitiei (integral)2. Sintaxa frazei: propozitii principale, subordonate: completiva directa şi indirecta, interogativa indirecta, atributiva, condiţionala, finala, concesiva, consecutiva, cauzala, temporala.3. Vocabular- lexicul specific temelor propuse- familia de cuvinte- sinonime, antonime, omonime şi paronimeII. Teme propuse:. Viaţa cotidiana (aniversari, prietenie, familie, locuinta, lumea satului şi a orasului, mancaruri/bauturi, mediu ambiant). Hobby (muzica, turism şi calatorie, oraşe, sport, reviste). Viaţa profesionala (profesii, meserii)IV. PRECIZARI1. Subiectele vor avea urmatoarea structura:Partea I: un text de tradus din limba greaca de 5-6 randuri pentru proba orala şi un text de 15-20 randuri pentru proba scrisa.Partea a-II-a:
  18. a)Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orala şi 5 fraze (7-8 randuri) pentru proba scrisa.
  19. b)De completat un text lacunar ... Partea a-III-a: (numai pentru proba scrisa)Un subiect la alegere din două propuse conform temelor studiate.2. Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în functie de numărul de ore de studiu saptamanal.3. Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 şi Tora 2 (*).---------NOTA(CTCE)(*) a se vedea textul din Monitor 4. Timp de lucru - 3 ore. (Pentru proba scrisa). Toate subiectele sunt obligatorii.PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA UNIVERSALABACALAUREAT 2006I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn cadrul examenului de bacalaureat 2006, Istoria universala are statut de disciplina optionala. Istoria universala poate fi aleasa la proba E sau la proba F, în functie de filiera şi profilul liceului absolvit.Proba de examen la Istoria universala este o proba scrisa cu durata de 3 ore.II. Competente de evaluat1. înţelegerea unor notiuni/concepte istorice:. utilizarea, în contexte noi, a notiunilor/a conceptelor istorice menţionate în curriculum;. corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice;2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea şi analizarea faptelor istorice;3. plasarea faptelor istorice în timp şi în spatiu:. recunoasterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica şi la un spatiu istoric;4. operarea cu informaţii provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:. recunoasterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice;. compararea unor opinii diferite despre acelasi fapt istoric;5. analizarea schimbarilor în societate:. stabilirea şi prezentarea unor asemanari/deosebiri între fapte istorice;. recunoasterea şi prezentarea unor schimbari intervenite în societate şi a diversitatii surselor schimbarii;. analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificarilor pe care le genereaza asupra societatii;. stabilirea şi prezentarea relatiei de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/între faptele istorice.III. TEMEClasa a IX-a:1. Modele de organizare politica în Grecia Antica1.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- polis, cetatean, spirit civic- democratie directa, institutii, vot- omul în viziunea vechilor greci- colonizarea greaca, elenismul1.2. Continuturi:- Atena şi Sparta: viaţa publică şi privată- Stiinta şi arta2. Roma imperiala2.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- romanizare, sincretism, interpretatio Română- stat universal, *frontierele imperiului2.2. Continuturi:- Evolutia ideii imperiale- *Pax Română3. Mostenirea imperiala în Europa crestina3.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- papalitate, *ideologie imperiala, *imperiu unic, putere seculara, investitura, erezie- cruciadele3.2. Continuturi:- *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin- *Ideea de Imperiu în Occident- Crestinismul: crize şi contacte* Studiu de caz; Ideea de cruciadaClasa a X-a:4. Nasterea democratiei nord-americane:4.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- *boicot, *Declaratia de independenta- Congres, Constitutia americana4.2. Continuturi:- *Razboiul de independenta- Separatia puterilor în stat: control şi echilibru5. Franţa în epoca revolutiei5.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- revolutie politica, revolutie sociala, democratie reprezentativa, salvare publică, iacobinism5.2. Continuturi:- De la revolutia moderata la domnia terorii6. Europa napoleoniana6.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- Concordat, Cod Civil, Blocada Continentala- miscare naţionala6.2. Continuturi:- De la Consulat la Imperiu- Imperiul napoleonian- Influentele revolutiei franceze şi ale epocii napoleoniene asupra Europei moderneClasa a XI-a:7. Noile ideologii. Liberalism, naţionalism, socialism7.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- Risorgimento, carbonari, Zollverein7.2. Continuturi:- Ideologii naţionale şi actiune politica (unificarea Italiei şi a Germaniei)8. Europa şi lumea la cumpana veacurilor8.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- pact colonial, societate coloniala, *emigratie, *naturalizare, *asimilare, *dominion- "Realpolitik"8.2. Continuturi:- Imperiile coloniale- *Cursa inarmarii şi primele conferinte pentru dezarmare* Studiu de caz: Politica externa a României la sfârşitul secolului al XIX-lea şi inceputul secolului al XX-lea9. Primul razboi mondial9.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- mobilizare, razboi mondial, razboi industrial, razboi naval9.2. Continuturi:- Un nou tip de razboi; mobilizarea populatiei- *Marile batalii10. Noua ordine internationala10.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- pacifism, demilitarizare, *regim de mandat, *reparatii de razboi- *interventionism, *revizionism, Conciliatorism, *moratoriu- *zona libera10.2. Continuturi:- Noile frontiere şi noile state. Formarea statului naţional unitar român- Societatea Natiunilor şi politica securitatii colective11. Al doilea razboi mondial11.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- Blitzkrieg, genocid- rezistenta, insurectie- "razboiul ciudat", razboiul în Pacific11.2. Continuturi:- Razboiul total- Holocaustul- Victoria Natiunilor Unite. Contribuţia României12. Relatiile internationale postbelice12.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- *"Cortina de fier"- politica de securitate, blocurile militare, politica de descurajare nucleara12.2. Continuturi:- O.N.U. şi organismele sale- "Razboiul rece"13. Construcţia europeana13.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:- democratia occidentala, integrare politico-economica, Uniunea Europeana, Consiliul Europei, Parlamentul Europei, "cetatenia europeana"13.2. Continuturi:- Necesitatea şi principiile unităţii europeneNotă:> Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele şi problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competentelor prezentate la punctul II.> Termenii istorici-cheie, conceptele şi problemele de atins, respectiv, continuturile prevăzute cu asterisc (*) şi scrise cu litere italice se adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 2 ore saptamanal (clasa a IX-
  20. a)respectiv celor cu 3 ore saptamanal (clasa a X-a şi a XI-a).> Abordarea temelor din programa de examen a claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, se realizează conform curriculum-ului naţional (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz) aprobat prin OMEN/OMEC în perioada 1999-2001.> Sunt recomandate oricare dintre manualele de clasa a IX-a, a X-a, respectiv a XI-a aprobate prin OMEN/OMEC/OMEdC realizate pe baza curriculum-ului naţional mentionat anterior.> Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2006", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata de OMEdC. Subiectele nu vizeaza conţinutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente.BACALAUREAT 2006PROGRAMA DE PEDAGOGIE GENERALĂFILIERA VOCATIONALAPROFILUL PEDAGOGICSPECIALIZAREA:. Invatatori-educatoareI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn temeiul Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, absolventii ultimei clase de liceu, invatamant de zi, filiera vocationala, au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat la disciplina Pedagogie generală (Introducere în pedagogie şi teoria şi metodologia curriculumului, Teoria şi practica instruirii şi evaluării, Teoria educatiei şi managementul clasei de elevi), în cadrul probei la alegere (proba E) din disciplinele de specialitate din cadrul profilului pedagogic, specializarea invatator-educatoare.Prezenta programa selecteaza competentele specifice care vor fi evaluate, competente la a caror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin continuturile lor specifice.Conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2006, pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC.COMPETENTE DE EVALUAT ┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐│ Competente │ Continuturile invatarii │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤│1. Identificarea semnificatiilor │─ Educatia ─ delimitari conceptuale ││educatiei, în plan social şi │ Structura actiunii educationale ││individual, şi a limitelor acesteia │ Determinarile educatiei ││ │ Functiile individuale şi sociale ale ││ │ educatiei ││ │ Rolul educatiei în dezvoltarea ││ │ personalitatii. Educabilitatea ││ │─ Forme şi tipuri de educatie ││ │ Educatia formala, nonformala. informala │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤│2. Selectarea surselor de selecţie şi │─ Notiunea de curriculum ││organizarea pedagogica argumentata a │─ Surse şi criterii de selecţie şi de ││continuturilor invatarii │organizare a continuturilor invatarii │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤│3. Analiza şi evaluarea principalelor │─ Dimensiuni metodologice şi evaluative ale ││produse curriculare ─ plan de │produselor curriculare: plan de invatamant, ││invatamant, programe scolare, manuale │programa scolara, manuale şi auxiliare ││etc. ─ cu ajutorul unor criterii şi │curriculare (softuri educationale, pachete de ││metode adecvate │invatare, suporturi audio─video) │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤│4. Utilizarea metodologiilor de │─ Sisteme de clasificare a obiectivelor ││operationalizare a obiectivelor │─ Categorii de finalitati educationale ││educationale, în analiza produselor │─ Metodologii de operationalizare a obiectivelor││curriculare şi a documentelor de │ ││organizare a activităţii didactice │ ││(planificari, proiecte didactice etc.) │ │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤│5. Identificarea avantajelor şi a │─ Reforma curriculumului ││limitelor modernizarilor la nivelul │ Inovatii reprezentative: ││obiectivelor şi al continuturilor, prin│ interdisciplinaritatea ││analiza comparativa a unor produse │ Reforma curriculara în România ││curriculare │ │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤│6. Clasificarea metodelor, a tehnicilor│─ Metodologia instruirii ││şi a strategiilor de instruire, │ ─ Metode de instruire ││potrivit criteriilor specifice │ ─ Resurse tehnice ale instruirii │├───────────────────────────────────────┤ ─ Categorii de mijloace de ││7. Caracterizarea metodelor, a │invatamant ││tehnicilor şi a strategiilor de │ ─ Noile tehnologii informationale şi ││instruire, relevand avantajele şi │de comunicare ││limitele acestora │ ─ Moduri de instruire (frontal, individual,│├───────────────────────────────────────┤grupal) ││8. Aplicarea metodelor, a tehnicilor şi│ ─ Strategii de predare─invatare ││a strategiilor de instruire, │ ─ Tipuri de strategii de predare─ ││valorificand condiţiile utilizarii lor │invatare ││eficiente │ ─ Criterii şi tipuri de structurare │├───────────────────────────────────────┤ ─ Integrarea noilor tehnologii ││9. Elaborarea şi utilizarea unor │informationale şi de comunicare în şcoala ││strategii de abordare diferentiata a │ ─ Stiluri de instruire ││elevilor │ │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤│10. Elaborarea planificarii │─ Proiectarea instruirii ─ niveluri (disciplina ││calendaristice a activităţilor de │de invatamant, unitate de invatare, lectie) şi ││instruire, pentru diferite discipline │metodologie ││de invatamant │ │├───────────────────────────────────────┤ ││11. Proiectarea unităţilor de invatare,│ ││pentru diferite discipline de │ ││invatamant │ │├───────────────────────────────────────┤ ││12. Elaborarea proiectului de lectie │ │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤│13. Caracterizarea şi analiza │─ Tipuri, metode şi forme de evaluare a ││comparativa a tipurilor, a metodelor şi│rezultatelor scolare ││a formelor de evaluare, apreciind rolul│Functiile evaluării. ││acestora în practica evaluării │Strategii/forme de evaluare (initiala, ││ │continua/formativa, sumativa) │├───────────────────────────────────────┤Tipuri de probe de evaluare: orala, scrisa, ││14. Introducerea şi utilizarea adecvata│practica ││în practica evaluării a metodelor │Metode de evaluare: observatia curenta, ││traditionale şi a celor complementare │chestionare, teste, lucrari practice ││de evaluare │Metode complementare de evaluare (portofoliul, ││ │proiectele, testele de performanţă etc.) ││ │Examinarile curente, examenele şi testele ││ │naţionale ││ │Aprecierea rezultatelor scolare. Criterii şi ││ │sisteme de apreciere a rezultatelor scolare. │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤│15. Definirea obiectivelor şi a │─ Teoria educatiei: domenii educationale ││continuturilor domeniilor educatiei │reprezentative │├───────────────────────────────────────┤ ││16. Interpretarea şi evaluarea │─ Educatia intelectuala, educatia ││semnificatiilor domeniilor educatiei, │morala, educatia estetica, educatia ││în raport cu dezvoltarea personalitatii│religioasa, educatia fizica, educatia ││ │tehnologica. Obiective şi continuturi ││ │ Noile educatii ─ educatia interculturala, ││ │ educatia pentru sănătate, educatia ecologica,││ │ educatia antreprenoriala etc. Obiective şi ││ │ continuturi │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤│17. Operarea cu concepte specifice │─ Managementul clasei de elevi ││managementului clasei de elevi │ Structuri normative ale clasei de elevi │├───────────────────────────────────────┤ Proceduri şi strategii de interventie ││18. Optimizarea procesului educational │ Decizia educationala în clasa ││pe baza diagnozei realizate │ │└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘II. TEME. INTRODUCERE IN PEDAGOGIE ŞI TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI1. Educatia ─ delimitari conceptuale1.1. Structura actiunii educationale1.2. Determinarile educatiei1.3. Functiile individuale şi sociale ale educatiei1.4. Rolul educatiei în dezvoltarea personalitatii. Educabilitatea2. Forme şi tipuri de educatie2.1. Educatia formala, nonformala, informala3. Finalitati şi continuturi educationale3.1. Sisteme de clasificare a obiectivelor3.2. Categorii de finalitati educationale3.3. Metodologii de operationalizare a obiectivelor3.4. Notiunea de curriculum3.5. Surse şi criterii de selecţie şi de organizare a continuturilor invatarii4. Dimensiuni metodologice şi evaluative ale produselor curriculare: plan de invatamant, programa scolara, manuale şi auxiliare curriculare (softuri educationale, pachete de invatare, suporturi audio─video)5. Reforma curriculumului5.1. Inovatii reprezentative: interdisciplinaritate5.2. Reforma curriculara în România. TEORIA ŞI PRACTICA INSTRUIRII ŞI A EVALUARII6. Metodologia instruirii6.1. Metode de instruire6.2. Resurse tehnice ale instruirii6.2.1. Categorii de mijloace de invatamant6.2.2. Noile tehnologii informationale şi de comunicare6.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal)6.4. Strategii de predare─invatare6.4.1. Tipuri de strategii de predare─invatare6.4.2. Criterii şi tipuri de structurare6.5. Integrarea noilor tehnologii informationale şi de comunicare în şcoala6.6. Stiluri de instruire7. Proiectarea instruirii ─ niveluri (disciplina de invatamant, unitate de invatare, lectie) şi metodologie8. Tipuri, metode şi forme de evaluare a rezultatelor scolare8.1. Functiile evaluării.8.2. Strategii/forme de evaluare (initiala, continua/formativa, sumativa)8.3. Tipuri de probe de evaluare: orala, scrisa, practica8.4. Metode de evaluare: observatia curenta, chestionare, teste, lucrari practice8.5. Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectele, testele de performanţă etc.)8.6. Examinarile curente, examenele şi testele naţionale8.7. Aprecierea rezultatelor scolare. Criterii şi sisteme de apreciere a rezultatelor scolare.. TEORIA EDUCATIEI ŞI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI9. Teoria educatiei: domenii educationale reprezentative9.1. Educatia intelectuala, educatia morala, educatia estetica, educatia religioasa, educatia fizica, educatia tehnologica. Obiective şi continuturi9.2. Noile educatii ─ educatia interculturala, educatia pentru sănătate, educatia ecologica, educatia antreprenoriala etc. Obiective şi continuturi10. Managementul clasei de elevi10.1. Structuri normative ale clasei de elevi10.2. Proceduri şi strategii de interventie10.3. Decizia educationala în clasaBACALAUREAT 2006PROGRAMA DE PEDAGOGIEFILIERA VOCATIONALAPROFILUL PEDAGOGICSPECIALIZARILE:. bibliotecar─documentarist. instructor─animator. instructor de educatie extrascolara. pedagog scolarI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENÎn temeiul Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, absolventii ultimei clase de liceu, invatamant de zi, filiera vocationala, au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generală, Didactica, Teoria educatiei, Pedagogie sociala), în cadrul probei la alegere (proba
  21. e)din aria curriculara specifică profilului pedagogic şi specializarilor bibliotecar─documentarist, instructor─animator, instructor de educatie extrascolara şi pedagog scolar.Prezenta programa selecteaza competentele generale şi specifice la a caror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin continuturile lor specifice, şi care vor fi evaluate.Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2006", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente.II. COMPETENTE DE EVALUAT┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ 1. Utilizarea adecvata a unor concepte stiintelor educatiei în diferite contexte de ││ comunicare │├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤│ Competente specifice │ Continuturile invatarii │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤│1.1. Analiza conceptelor şi a relatiilor│─ Functiile şi formele educatiei ││dintre conceptele specifice stiintelor │─ Finalitatile educatiei (tipuri de ││educatiei, în scopul interpretarii │finalitati ─ ideal, scop, obiective) ││mesajelor cu continut educativ │─ Introducere în teoria curriculum─ului ││ │(concepte, tipuri de curriculum, surse şi ││ │criterii de selecţie şi organizare a ││ │continuturilor invatarii, produse ││ │curriculare ─ plan de invatamant, programa, ││ │manual şi auxiliare curriculare) │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤│1.2. Elaborarea unor mesaje cu continut │─ Medii educationale ─ şcoala, familia, ││educativ în scopul facilitarii │Biserica, mijloacele de informare în ││comunicarii cu parteneri educationali │masa, organizaţiile nonguvernamentale ││─ elevi, cadre didactice, parinti etc. │ │├────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┤│ 2. Aplicarea conceptelor specifice stiintelor în organizarea unor activităţi educative │├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤│2.1. Corelarea elementelor de continut │─ Organizarea activităţilor educative ││ale proiectarii activităţilor educative │─ Proiectarea activităţilor educative ││cu cerinţele acesteia │(cerinţe, continut, etape, metode şi mijloace) │├────────────────────────────────────────┤─ Operationalizarea obiectivelor educationale ││2.2. Elaborarea intr─o succesiune logica│─ Functii şi forme ale evaluării scolare. ││a etapelor proiectarii activităţilor │Tipuri de probe de evaluare: orale, scrise, ││educative │practice. │├────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┤│ 3. Analiza fenomenului educational şi a interdependentei dintre factorii implicati în ││ procesul educational │├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤│3.1. Descrierea specificului fenomenului│─ Functiile şi formele educatiei ││educational, în scopul interpretarii │─ Sistemul de invatamant din România ││relatiilor dintre factorii implicati în │ ││procesul educational │ │├────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┤│4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educatie în actiunile educative şi de││ orientare scolara │├────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤│4.1. Identificarea caracteristicilor │─ Educatia intelectuala ─ obiective, raportul ││diferitelor tipuri de educatie, în │formativ─informativ ││scopul integrarii lor intr─un demers │─ Educatia morala ─ obiective, metode ││didactic centrat pe nevoile de │specifice, raportul constiinta ─ conduita ││dezvoltare ale elevilor │morala │├────────────────────────────────────────┤─ Educatie estetica ─ obiective ││4.2. Formularea unor direcţii de │─ Educatie religioasa ─ obiective ││orientare scolara cu ajutorul aspectelor│─ Educatie fizica ─ obiective ││specifice diferitelor tipuri de educatie│─ Consilierea scolara şi profesionala ─ ││ │obiective, factorii orientarii ││ │─ Socializarea ─ (mecanisme, functii, etape) │├────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤│4.3. Argumentarea necesităţii educatiei │─ Educatia permanenta ─ o necesitate în lumea ││permanente în societatea actuala │contemporana (specific, continut, obiective, ││ │metode, forme de organizare) │└────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘III. TEME. PEDAGOGIE GENERALĂ1. Functiile şi formele educatiei2. Finalitatile educatiei (tipuri de finalitati ─ ideal, scop, obiective)3. Sistemul de invatamant din România.. DIDACTICA1. Organizarea activităţilor educative2. Operationalizarea obiectivelor educationale3. Introducerea în teoria curriculum─ului (concepte, tipuri de curriculum, surse şi criterii de selecţie şi organizare a continuturilor invatarii, produse curriculare ─ plan de invatamant, programa, manual şi auxiliare curriculare)4. Proiectarea activităţilor educative (cerinţe, continut, etape, metode şi mijloace)5. Functii şi forme ale evaluării scolare. Tipuri de probe de evaluare: orale, scrise, practice.. TEORIA EDUCATIEI1. Educatia intelectuala ─ obiective, raportul formativ─informativ2. Educatia morala ─ obiective, metode specifice, raportul constiinta ─ conduita morala3. Educatia estetica ─ obiective4. Educatia religioasa ─ obiective5. Educatia fizica ─ obiective6. Consilierea scolara şi profesionala ─ obiective, factorii orientarii. PEDAGOGIE SOCIALA1. Educatia permanenta ─ o necesitate în lumea contemporana (specific, continut, obiective, metode, forme de organizare)2. Socializarea ─ (mecanisme, functii, etape)3. Medii educationale ─ şcoala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masaBACALAUREAT 2006PROGRAMA DE BIBLIOTECONOMIEFILIERA VOCATIONALA-PROFIL PEDAGOGICSPECIALIZAREA BIBLIOTECAR-DOCUMENTARISTConform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2006", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente.COMPETENTE DE EVALUAT1. Valorificarea cunoştinţelor necesare activităţii în biblioteca scolara2. Formarea deprinderilor de catalogare şi de clasificare a publicatiilor3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relaţia cu publicul cititor4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespunda standardelor europene┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│1. Valorificarea cunoştinţelor necesare activităţii în biblioteca scolara │├───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┤│Competente specifice │Continuturile invatarii │├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│1.1. Familiarizarea elevului cu notiunile │─ Elemente generale de biblioteconomie şi ││generale de biblioteconomie │bibliologie ││ │─ Sistemul bibliotecilor din România ││ │─ Rolul şi functiile bibliotecii │├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│1.2. Realizarea activităţii practice în │─ Utilizarea eficienta a spatiilor şi a ││biblioteca │mobilierului de biblioteca ││ │─ Traseul publicatiilor de la intrarea în ││ │biblioteca până la iesire ││ │─ Cotarea publicatiilor │├───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┤│2. Formarea deprinderilor de catalogare şi de clasificare a publicatiilor şi colectiilor │├───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┤│2.1. Insusirea modalitatilor de catalogare │─ Colectii: constituire, dezvoltare, evidenta││şi de clasificare a documentelor │─ Catalogarea şi clasificarea documentelor ││ │─ Organizarea cataloagelor de biblioteca ││ │─ Organizarea şi asezarea colectiilor │├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│2.2. Cunoasterea, respectarea şi aplicarea │─ Conservarea colectiilor ││normelor de conservare a colectiilor │ │├───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┤│3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relaţia cu publicul cititor │├───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┤│3.1. Identificarea comportamentului adecvat│─ Biblioteca ─ factor de educatie în şcoala ││în relaţia cu cititorul │ │├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│3.2. Perfectionarea profesionala a │─ Rolul profesional al bibliotecarului ││bibliotecarului │─ Activitatea bibliotecii cu cititorii │├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│3.3. Relationarea bibliotecii scolare cu │─ Colaborarea bibliotecii scolare cu ││celelalte institutii implicate în sfera │celelalte tipuri de biblioteci şi institutii ││educatiei │din tara şi strainatate │├───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┤│4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespunda standardelor europene │├───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┤│4.1. Realizarea informatizarii bibliotecii │─ Informatizarea bibliotecii │└───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘PROGRAMEpentru examenul naţional de bacalaureat ─ 2006PROFIL: TEHNICDiscipline tehnologiceproba scrisa "E"Pentru profilul TEHNIC, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializarii, conform tabelului de mai jos:┌──────┬───────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐│Profil│ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │├──────┼───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┬───────┤│ │ │Tehnician mecanic pentru │ │ ││ │ │întreţinere şi reparatii │ │ ││ │ ├─────────────────────────┤ │ ││ │ │ Tehnician prelucrari │ │ ││ │ Mecanic │ mecanice │ Organe de masini şi mecanisme │ ││ │ ├─────────────────────────┤ │ ││ │ │ Tehnician mecatronist │ │ ││ │ ├─────────────────────────┤ │ ││ │ │Tehnician operator roboti│ │ ││ │ │ industriali │ │ ││ │ ├─────────────────────────┤ │ ││ │ │Tehnician în transporturi│ │ ││ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ ││ │Electrotehnica │Tehnician electrotehnist │ │ ││ ├───────────────┼─────────────────────────┤ │ ││ │ │ Tehnician electronist │ │ ││ │ ├─────────────────────────┤ │ ││TEHNIC│ │Tehnician în automatizari│ Masurari electrice şi │Solici-││ │Electronică şi ├─────────────────────────┤ electronice │tari şi││ │ automatizari │ Tehnician operator │ │masu- ││ │ │ tehnici de calcul │ │rari ││ │ ├─────────────────────────┤ │tehnice││ │ │ Tehnician în metrologie │ │ ││ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ ││ │Telecomunicatii│Tehnician telecomunicatii│ Masurari speciale în │ ││ │ │ │ telecomunicatii │ ││ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ ││ │ Textile │ Tehnician în industria │ Materii prime textile │ ││ │ │ textila │ │ ││ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ ││ │ Pielarie │ Tehnician în industria │ Materii prime pentru industria │ ││ │ │ pielariei │ de pielarie │ ││ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ ││ │ │ Tehnician în lucrari │ │ ││ │Constructii şi │ publice şi constructii │ Desen de constructii şi │ ││ │lucrari publice├─────────────────────────┤ instalaţii │ ││ │ │ Tehnician desenator │ │ ││ │ │ tehnic │ │ ││ ├───────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┤ ││ │Electromecanica│Tehnician electromecanic │ Masurari mecanice şi electrice │ │└──────┴───────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴───────┘NOTĂ:Conform "Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2006", pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunoştinţe şi formarea de competente.SOLICITARI ŞI MASURI TEHNICEI. Statutul disciplineiDisciplina Solicitări şi masurari tehnice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate specializarile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata.II. Competente de evaluat. Folosirea terminologiei de specialitate.. Identificarea solicitarilor, cauzelor şi efectelor acestora, mijloacelor de măsurare.. Stabilirea şi descrierea etapelor unui proces de măsurare.. Utilizarea unui aparat în functie de proprietăţile sale metrologice şi de natura masurarii.. Aplicarea relatiilor de transformare între marimile fizice în probleme tehnice şi efectuarea de transformari între unitatile de măsura ale marimilor fizice utilizate în tehnica.. Elaborarea de schite/scheme specifice domeniului.. Aplicarea principiilor de functionare a unor aparate de măsura.. Aplicarea cunoştinţelor dobandite pe parcursul formarii în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)SOLICITARI TEHNICE1. Forte, tensiuni şi deformatii: definitii, clasificari, unităţi de măsura.2. Solicitări: definire, tipuri de solicitări.3. Solicitări mecanice:- intindere─compresiune ─ exemple de organe de masini şi elemente de constructii simple supuse la intindere şi compresiune; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini şi elemente de constructii simple.- forfecare ─ exemple de organe de masini şi elemente de constructii simple supuse la forfecare; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini şi elemente de constructii simple.- incovoiere ─ exemple de organe de masini şi elemente de constructii simple supuse la incovoiere; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini şi elemente de constructii simple.- rasucire ─ exemple de organe de masini şi elemente de constructii simple supuse la rasucire; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini şi elemente de constructii simple.4. Solicitări electrice şi electrodinamice, cauze şi efecte, exemplificari pe: prize, întrerupătoare, prelungitoare, corpuri de iluminat, sigurante fuzibile.5. Solicitări termice:- cauzele aparitiei solicitarilor termice (efectul termic al curentului electric, frecarea, transmiterea caldurii);- transmiterea caldurii prin conductie, convectie, radiatie ─ caracterizare;- efecte (dilatari─contractii, libere─impiedicate, deformari);- exemple.MASURARI TEHNICE6. Marimi fizice şi unităţi de măsura utilizate în tehnica.7. Sistemul International: marimi fundamentale, asociate, derivate. Multiplii şi submultiplii; transformari.8. Procesul de măsurare: definire, elemente.9. Metode de măsurare: definire, clasificare, caracterizare.10. Mijloace de măsurare: definire, clasificare.11. Erori de măsurare: clasificare (sistematice, aleatoare, greseli), definire, caracterizare. Calculul erorilor absolute şi erorilor relative.12. Proprietăţi metrologice: sensibilitate, fidelitate, precizie.13. Mijloace de măsurare pentru:- lungimi: sublerul, micrometrul ─ definire; precizie de măsurare; clasificare; elemente componente; caracterizare; citirea dimensiunilor masurate;- suprafete: planimetrul ─ definire; tipuri; caracterizare;- unghiuri: raportoare ─ definire; tipuri; caracterizare.14. Mijloace de măsurare pentru:- masa: elemente componente ale mijloacelor pentru masurat masa; clasificarea instrumentelor de cantarit; tipuri de mijloace de cantarit mecanice,- densitate: metode de măsurare a densitatii; tipuri de mijloace de măsurare a densitatii.15. Mijloace de măsurare pentru turatie: tahometrul ─ definire; tipuri; caracterizare.16. Mijloace de măsurare pentru:- forte: dinamometrul ─ definire; tipuri; caracterizare;- presiuni: manometrul cu lichid şi manometrul cu elemente elastice definire; caracterizare.17. Mijloace de măsurare pentru debit: metode de măsurare; aparate pentru masurarea debitului de lichide ─ apometrul: definire, caracterizare, rol.18. Mijloace analogice de măsurare pentru intensitatea curentului electric: ampermetre de curent continuu şi alternativ; tipuri ─ simboluri; conectarea în circuit.19. Mijloace analogice de măsurare pentru tensiunea electrica: voltmetre de curent continuu şi alternativ, tipuri ─ simboluri; conectarea în circuit.20. Mijloace analogice de măsurare pentru rezistenta electrica: ohmmetre serie, paralele; conectare şi utilizare.21. Mijloace de măsurare pentru temperaturi: termometrul de sticlă cu lichid, termocuplul, termorezistenta: părţi componente, principiul de functionare, utilizare.22. Mijloace de măsurare pentru energia electrica: contorul de inductie monofazat ─ rol, părţi componente, montaj.BIBLIOGRAFIEManualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000 şi nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa a X─a liceu ─ filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Tehnic:┌──────────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────┐│ DISCIPLINA │ EDITURA │ AUTORI │├──────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────┤│Solicitări şi măsuri tehnice │All Educational, │Mariana Constantin, Aurel ││clasa a X─a │2001 │Ciocarlea─Vasilescu │├──────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────┤│Solicitări şi masurari tehnice│Economica │Ion Ionescu, Maria ││Filiera tehnologica, Profil: │Preuniversitaria, │Manole, Constantin Manole ││Tehnic clasa a X─a │2000 │ │└──────────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────┘DESEN DE CONSTRUCTII ŞI INSTALATIII. Statutul disciplineiDisciplina Desen de constructii şi instalaţii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea constructii şi lucrari publice din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata.II. Competente de evaluat. Folosirea terminologiei de specialitate.. Citirea şi reprezentarea planurilor de ansamblu şi a detaliilor de constructii şi instalaţii:- Utilizarea elementelor de baza standardizate în desenul de constructii.- Reprezentarea la scara şi cotarea unui plan de arhitectura.- Desenarea la scara data a detaliilor de fundatii continue de mica adancime.- Reprezentarea unui plan de cofraj şi de armare a unui planseu de beton armat.- Intocmirea unui extras de armatura.- Citirea desenelor de specialitate.- Reprezentarea tipurilor de imbinari pe detalii de noduri metalice.- Realizarea detaliilor de finisaje, de tamplarie. Rezolvarea unor probleme simple de proiectare:- Reprezentarea unui planseu din lemn.- Intocmirea secţiunilor transversale pentru drumuri şi cai ferate.- Reprezentarea unei hale industriale simple din beton armat şi în secţiune după un plan dat.- Intocmirea detaliilor de armare pentru un stalp şi o grinda cu extrase de armatura.- Proiectarea unei scari.. Corelarea planurilor şi a secţiunilor în desenul de constructii şi instalaţii:- Intocmirea planului de trasare a fundatiei unei cladiri simple, după un plan de arhitectura dat.- Reprezentarea secţiunilor verticale şi fatadelor conform unui plan de arhitectura dat.- Realizarea secţiunilor verticale (până la nivelul acoperisului) printr─o construcţie de zidarie.- Reprezentarea fatadelor unei cladiri conform planurilor de arhitectura (plan, secţiuni, detalii).- Trasarea instalatiei electrice pe planul de arhitectura.- Corelarea planurilor de instalaţii între ele.. Aplicarea cunoştinţelor dobandite pe parcursul formarii în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Elementele de baza ale desenului tehnic de constructii:Cotarea în desenul de constructii. Reprezentari convenţionale. Reprezentarea planului unei cladiri simple.2. Reprezentarea fundatiilor:Notari convenţionale. Reprezentarea materialelor. Reprezentarea fundatiilor (în secţiune şi în plan).3. Reprezentarea zidariilor:Detalii de alcatuire. Elemente constructive. Secţiune verticala prin cladire.4. Reprezentarea elementelor de construcţie din lemn:Reprezentarea elementelor de asamblare şi a imbinarilor. Reprezentarea elementelor de construcţie din lemn: pereti, plansee. Reprezentarea planului de acoperis. Reprezentarea planului de ansamblu al sarpantei. Detalii de noduri.5. Reprezentarea detaliilor de invelitori şi a fatadelor:Detalii de invelitori, de streasina şi coama. Fatada principala şi laterala a cladirii.6. Reprezentarea elementelor de instalatie electrica:Reprezentari convenţionale. Trasarea instalatiei electrice pe planul de arhitectura.7. Reprezentarea în desen a lucrărilor de cai de comunicatii:Reprezentarea lucrărilor de drumuri şi de cai ferate. Planul de amplasare al unui ansamblu de cladiri, cu reteaua de drumuri.8. Reprezentarea structurilor de constructii:Reprezentarea structurilor cu pereti portanti. Reprezentarea structurilor cu stalpi şi grinzi.9. Reprezentarea elementelor structurale din beton armat:Reprezentarea stalpilor şi grinzilor din beton armat. Planuri şi detalii de armare.10. Reprezentarea elementelor structurale din metal:Reprezentari convenţionale. Reprezentarea grinzilor şi stalpilor metalici.11. Reprezentarea structurilor din zidarie complexa:Detalii de zidarie şi de centuri. Planul de arhitectura. Secţiunea verticala şi fatada scara 1:50.12. Reprezentarea planseelor din beton armat:Plan cofraj şi plan armare planseu. Reprezentarea izolatiilor hidrofuge şi termice la terasa.13. Reprezentarea scarilor în plan şi în secţiune:Tipuri de scari. Elementele scarilor. Notari convenţionale.14. Reprezentarea detaliilor de finisaje:Detalii de pardoseli şi placaje.15. Reprezentarea tamplariei din lemn:Detalii de uşi şi ferestre.16. Reprezentarea planurilor de instalaţii:Plan alimentare cu apa rece şi apa calda. Centrala individuala de incalzire. Instalatia de canalizare. Amplasarea obiectelor sanitare. Instalaţii de gaze (semne convenţionale, simboluri, notatii).BIBLIOGRAFIE┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────┐│ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────┤│Desen tehnic de instalaţii ─ Manual pentru clasele a │Editura Didactica şi│Florea, V., ││X─a şi a XI─a licee industriale cu profil de │Pedagogica ─ │Tonciu, E., ││constructii─montaj şi anii II şi III scoli profesionale│Bucureşti │Sirbu, V. │├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────┤│Desen de constructii ─ Manual pentru clasa a IX─a licee│Editura Didactica şi│Sarbu, V. ││industriale şi anul I scoli profesionale cu profil de │Pedagogica ─ │ ││constructii─montaj │Bucureşti │ │├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────┤│Desen tehnic de constructii ─ Manual pentru clasele a │Editura Didactica şi│Prundeanu, D││X─a şi a XI─a licee industriale cu profil de │Pedagogica ─ │Margineanu, ││constructii şi scoli profesionale │Bucureşti │R., Sirbu, V│└───────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────┘MASURARI ELECTRICE ŞI ELECTRONICEI. Statutul disciplineiDisciplina Masurari electrice şi electronice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile Electrotehnica şi Electrotehnica şi automatizari din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata.II. Competente de evaluat. Folosirea terminologiei de specialitate.. Identificarea şi selectarea unor aparate de masurat în functie de marimea masurata şi de principiul de functionare.. Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de masurat.. Utilizarea aparatelor electrice şi electronice pentru efectuarea unor determinari.Utilizarea aparatelor auxiliare în vederea aplicarii unor tehnici de măsurare.. Interpretarea rezultatelor masuratorilor şi compararea lor cu valorile specificate în documentaţia tehnica.. Extinderea domeniului de măsurare al unor aparate electrice şi electronice.. Aplicarea cunoştinţelor dobandite pe parcursul formarii în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Metode de măsurare a marimilor caracteristice elementelor de circuit (rezistenta, inductanta, capacitate):- puntea Wheatstone ─ principiul de functionare; schema electrica; utilizare; relatii de calcul;- puntea Sauty ─ principiul de functionare; schema electrica; utilizare; relatii de calcul;- puntea Maxwell ─ principiul de functionare; schema electrica; utilizare; relatii de calcul;2. Aparate analogice: (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice):- principiul de functionare,- elemente constructive,- caracteristica statica de functionare (de conversie),- interval de măsurare,- sensibilitate,- prag de sensibilitate,- clasa de exactitate.3. Aparate pentru vizualizarea semnalelor şi masurarea parametrilor acestora (osciloscoape):- utilizari,- principiul de functionare,- elemente constructive,- masurari cu ajutorul osciloscopului (tensiune, frecventa, timp).4. Aparate numerice: intervale de măsurare, rezolutie, clasa de exactitate:- Aparate numerice pentru masurarea frecventei (frecventmetru numeric).. principiul de functionare,. părţi componente (construcţie),. scheme bloc.- Aparate numerice pentru masurarea tensiunii, intensitatii curentului electric, rezistentelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale):. principii de functionare,. părţi componente (construcţie),. scheme bloc.5. Scheme electrice pentru masurarea intensitatii, tensiunii, puterii în c.c. şi în c.a. monofazat.- Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetre şi ampermetre.- Sunturi, rezistente aditionale (definiţie, calcul).- Transformatoare de măsura de tensiune şi de curent (raport de transformare, montare în circuit).- Wattmetre (electrodinamice şi ferodinamice) ─ caracteristica de functionare, constanta aparatului, domeniu de măsurare.BIBLIOGRAFIE┌──────────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────┐│ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Electrotehnica şi electronică │Editura Didactica şi │Fratiloiu, Gh. ││aplicata manual pentru clasele a │Pedagogica, Bucureşti, 1993│şi Tugulea, A. ││IX─a ─ a XI─a licee │ │ │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Masurari electrice şi electronice │Editura Didactica şi │Isac, E. ││manual pentru clasele a X─a ─ a │Pedagogica, Bucureşti, 1993│ ││XII─a licee industriale │ │ │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Manualul inginerului electronist, │Editura Tehnica, Bucureşti,│Nicolau, E. ││Masurari electrice │1979 │ │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Masurari electrice, volumul I, II │Editura Tehnica, Bucureşti,│Wiener, U. ││ │1969 │ │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Probleme de electrotehnica şi │Editura Didactica şi │Preda, M. şi ││masini electrice │Pedagogica, Bucureşti, 1982│Cristea, P. │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Introducere în electronică şi │Ed. MATRIX ROM, Bucureşti │Bistriceanu, ││aplicatiile ei │1996 │Eleodor │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Dispozitive şi circuite │Ed. Didactica şi │Dascalu, D. şi ││electronice │Pedagogica, Bucureşti 1982 │colectiv │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Electronică │Ed. Didactica şi │Spanulescu, I. ││ │Pedagogica, Bucureşti 1983 │şi colectiv │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Agenda radioelectronistului ─ │Editura tehnica, Bucureşti │Dragulanescu, ││Editia a III─a │1989 │Nicolae │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Aparate, echipamente şi instalaţii│Editura Didactica şi │Stan, Alexandru││de electronică industriala │Pedagogica; Bucureşti; 1992│Iulian şi ││ │ │colectiv │├──────────────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────┤│Aparate, echipamente şi instalaţii│Editura Didactica şi │Radoi, C─ţin ││de electronică profesionala │Pedagogica; Bucureşti; 1994│ │└──────────────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────┘MASURARI MECANICE ŞI ELECTRICEI. Statutul disciplineiDisciplina Masurari mecanice şi electrice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Electromecanica din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata.II. Competente de evaluat. Folosirea terminologiei de specialitate.. Utilizarea mijloacelor de măsurare şi verificare mecanica.. Identificarea şi selectarea aparatelor de masurat în functie de marimea masurata, de metoda de măsurare şi de principiul de functionare.. Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de masurat.. Utilizarea aparatelor pentru efectuarea determinarilor specifice lucrărilor de întreţinere şi reparatii.. Utilizarea aparatelor auxiliare în cadrul metodelor de măsurare.. Extinderea domeniului de măsurare al aparatelor.. Aplicarea cunoştinţelor dobandite pe parcursul formarii în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Mijloace de măsurare şi verificare pentru:- abateri de forma,- abateri de la planeitate,- abateri de la cilindricitate şi circularitate,- abateri de pozitie,- abateri de la paralelism,- abateri de la perpendicularitate,- defecte de material.2. Metode de măsurare a marimilor mecanice specifice lucrărilor de întreţinere şi reparatii ale utilajelor electromecanice:- masurarea bataii radiale, frontale şi axiale- masurarea şi controlul filetelor- masurarea şi controlul rugozitatilor- masurarea zgomotelor şi a vibratiilor- controlul coaxialitatii arborilor- masurarea şi controlul rotilor dintate3. Aparate şi instrumente pentru masurarea şi controlul marimilor mecanice: etaloane, calibre, sabloane, comparatoare, ortoteste, pasametre, rugozimetre, sonometre micrometre speciale ─ descriere.4. Aparate pentru masurarea puterii electrice în c.a.: wattmetre, varmetre.5. Aparate pentru masurarea elementelor de circuit: punti de c.a. şi c.c.6. Aparate pentru vizualizarea semnalelor şi pentru masurarea parametrilor acestora: osciloscoape.7. Aparate numerice pentru masurarea timpului şi frecventei: numaratoare universale, frecventmetre numerice.8. Aparate numerice pentru masurarea tensiunii, intensitatii curentului electric, rezistentelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale) ─ principii de functionare, părţi componente (construcţie), scheme bloc.9. Aparate analogice:- caracteristica de conversie,- interval de măsurare,- sensibilitate,- prag de sensibilitate,- clasa de exactitate.10. Aparate numerice:- intervale de măsurare,- rezolutie,- clasa de exactitate.11. Scheme de conectare a aparatelor de masurat.12. Reguli de manevrare a aparatelor de masurat.13. Determinarea valorii marimilor masurate prin metode indirecte.14. Erori de măsurare.15. Limitari în utilizarea aparatelor.16. Surse de alimentare17. Traductoare şi senzori pentru masurari.18. Metode de extindere a domeniului de măsurare pentru voltmetre şi ampermetre în c.c. şi c.a.- sunturi, rezistente aditionale- transformatoare de măsura de tensiune şi de curent.BIBLIOGRAFIE┌─────────────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────┐│ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │├─────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────┤│Aparate, echipamente de │Editura Didactica şi │Sergiu Calin, ││electronică industriala manual │Pedagogica, Bucureşti, │Stelian Popescu ││pentru clasele a XI─a ─ a XII─a │1992 │ ││licee industriale │ │ │├─────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────┤│Masurari electrice şi electronice│Editura Didactica şi │Isac, E. ││manual pentru clasele a X─a ─ │Pedagogica, Bucureşti, │ ││a XII─a licee industriale │1993 │ │├─────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────┤│Solicitări şi măsuri tehnice │All Educational, 2001 │Mariana Constantin,││clasa a X─a │ │Aurel Ciocarlea─ ││ │ │Vasilescu │├─────────────────────────────────┼────────────────────────┼───────────────────┤│Solicitări şi masurari tehnice │Economica │Ion Ionescu, Maria ││Filiera tehnologica, Profil: │Preuniversitaria, 2000 │Manole, Constantin ││Tehnic clasa a X─a │ │Manole │└─────────────────────────────────┴────────────────────────┴───────────────────┘MASURARI SPECIALE IN TELECOMUNICATIII. Statutul disciplineiDisciplina Masurari speciale în telecomunicatii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Telecomunicatii din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata.II. Competente de evaluat. Folosirea terminologiei de specialitate.. Identificarea şi localizarea unor deranjamente în liniile de telecomunicatii.. Identificarea unor solutii de eliminare a pierderilor le transmisiile de telecomunicatii.. Determinarea calităţii parametrilor de transmisie a semnalelor de telecomunicatii.. Utilizarea documentatiei tehnice care reglementeaza transmisiile în telecomunicatii.. Masurarea parametrilor elementelor electrice de circuit. Efectuarea unor masuratori specifice transmisiei de putere a semnalelor de telecomunicatii.. Analizarea semnalelor electrice cu ajutorul osciloscopului catodic.. Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicatii.. Evaluarea performantelor de transmisie a echipamentelor analogice de telecomunicatii.. Evaluarea performantelor la transmisiile numerice şi cu impulsuri.. Aplicarea cunoştinţelor dobandite pe parcursul formarii în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Masurarea rezistoarelor:- metoda voltmetrului şi ampermetrului.- metode de punte.- megohmetre.2. Masurarea bobinelor:- inductanta bobinelor.- coeficientul de calitate.3. Masurarea condensatoarelor:- capacitatea condensatorului.- coeficientul de pierderi.4. Masurarea impedantelor complexe:- modulul.- modulul şi argumentul.5. Osciloscopul catodic:- caracteristici şi avantaje.- structura osciloscopului: tubul catodic; schema bloc; baze de timp.- regimuri de functionare: sincronizarea bazei de timp; functionarea declansata; functionarea libera.- circuite auxiliare: linii de intarziere; sonde de măsura etc.- utilizari: osciloscopul monocanal; osciloscopul cu 2 canale; osciloscopul cu memorie.6. Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicatii:- criterii de clasificare.- parametrii primari.- parametrii secundari.7. Deranjamente la liniile fizice:- criterii de clasificare.- deranjamente de izolament.- deranjamente de intrerupere.- deranjamente de omogenitati.8. Prize de pamant:- clasificare, rol, realizare.- masurarea rezistentei prizelor de pamant.9. Masurari în tehnica protectiei contra electrocoroziunii:- depistarea electrocoroziunii.- metode de protecţie pasiva.- metode de protecţie activa.- ridicarea diagramei de potenţial.- valori uzuale, norme şi recomandari.10. Nivele de transmisie:- nivele relative.- nivele absolute.- unităţi de măsura.11. Generatoare de semnal:- clasificare, caracteristici.- generatoare de semnale sinusoidale.- scheme─bloc, functionare.- generatoare modulate şi speciale.- utilizare.12. Indicatoare de nivel:- indicatoare de banda larga.- indicatoare selective.- indicatoare combinate.13. Metode de măsurare a nivelurilor:- masurarea în nivel.- masurarea în terminal.- masurarea zgomotelor electrice.- localizarea deranjamentelor în echipamente prin masurarea nivelelor intermediare.- valori uzuale şi recomandari.14. Masurarea caracteristicilor electrice ale diporţilor (cuadripolilor):- impedante specifice ale cuadripolului.- atenuarea proprie (pe imagini).- atenuarea de insertie.- câştigul (amplificarea) diporţilor activi.- adaptarea şi simetria.15. Masurarea defazajelor: circuitul de defazare; utilizarea osciloscopului catodic.16. Masurarea distorsiunilor neliniare:- distorsiunea armonica,- ecarturi de armonici;- distorsiunea de intermodulatie; metoda zgomotului alb.- masurarea diafoniei: Paradiafonie, telediafonie.- atenuarile de diafonie; ecarturile de diafonie.17. Masurarea frecventelor:- precizia necesară la măsurare;- frecventmetrul cu lamele;- frecventmetrul numeric;- compararea frecventelor cu osciloscopul catodic;- valori uzuale, norme şi recomandari.18. Masurarea subansamblurilor specifice de telecomunicatii:- subansambluri pasive.- subansambluri active.- subansambluri complexe.19. Masurarea cailor de telecomunicatii:- banda de frecvente efectiv transmisa de transmisie;- nivele şi impedante nominale;- caracteristica de amplitudine;- diafonia liniara;- zgomote;- sincronizarea frecventelor purtătoare;- valori uzuale, norme şi recomandari.20. Aparate numerice de măsura:- subansambluri functionale.- aparate numerice prin compensare.- aparate numerice cu trecere intermediara prin frecventa.- aparate cu integrare.- utilizari.21. Masurari la sistemele cu modulatie în cod a impulsurilor:- parametrii analogici.- rata erorilor.- diagrama ochiului.- zgomotul de cuantizare.- jitterul.22. Masurari în transmisiile de date:- transmisii sincrone şi asincronice.- transmisii plesiosincrone.- modem─uri de date.- aparatul telefax.- distorsiuni în transmisia de date.- valori uzuale, norme şi recomandari.BIBLIOGRAFIE TITLUL EDITURA AUTORI Introducere în electronică şi aplicatiile ei Ed. MATRIX ROM, Bucureşti 1996 Bistriceanu, Eleodor Dispozitive şi circuite electronice Ed. Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 1982 Dascalu, D. Electronică Ed. Didactica şi Pedagogica, Bucureşti 1983 Spanulescu, I. Agenda radioelectronistului Editura tehnica, Bucureşti 1989 Dragulanescu, Nicolae Telecomunicatii Editura Teora Bucureşti 1998 Radulescu, Tatiana Iniţiere în telefonia digitala Editura Tehnica Vasilescu, A. Aplicaţii în domeniul transmisiunilor de date pe linii locale la debite binare până la 144 bit/s Până, Liviu Tehnica moderna a comunicatiilor 1982 Niculae, Necula Masurari speciale în telecomunicatii, Volumul I 1997 Bossie, Ion, Wardalla, Mircea Masurari speciale în telecomunicatii, Volumul II Editura AGIR, Bucureşti 2000 Bossie, Ion, Wardalla, Mircea MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELARIEI. Statutul disciplineiDisciplina Materii prime pentru industria de pielarie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005─2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Pielarie din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata.II. Competente de evaluat:. Folosirea terminologiei de specialitate.. Identificarea materiilor prime pentru confectiile din piele şi inlocuitori şi a elementelor structurale ale pielii.. Identificarea sortimentelor de inlocuitori de piele.. Selectarea operaţiilor de transformare a pielii crude în piele finita în functie de destinatie.. Selectarea sortimentelor adecvate de piei finite în vederea obtinerii unor produse specifice.. Determinarea proprietăţilor pieilor finite.. Utilizarea materialelor auxiliare în functie de tipul de produs.. Aplicarea cunoştinţelor dobandite pe parcursul formarii în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor):1. Clasificarea materiilor prime:- Clasificarea pieilor finite după:. provenienţă;. modul de prelucrare şi finisare;. destinatie;- Clasificarea inlocuitorilor de piele.2. Pielea cruda:- Structura histologica a pielii crude;- Topografia şi zonificarea pielii;3. Prelucrarea pieilor crude:- Conservarea şi depozitarea pieilor crude:. metode de conservare;. defecte provenite de la pieile crude;. defectele pieilor finite: clasificare, exemple.- Pregătirea pieilor pentru tabacire şi argasire:. definirea pielii gelatina; influenţa calităţii pielii gelatina asupra calităţii pielii finite.- Tabacirea pieilor:. tabacirea minerala: materiale utilizate, proprietăţile pielii tabacite mineral;. tabacirea vegetala: materiale utilizate, proprietăţile pielii tabacite vegetal.- Finisarea pieilor finite:. finisare faţa naturala: neteda sau presata;. finisare faţa corectata: neteda sau presata.4. Caracteristicile pieilor finite:- Caracteristici fizice:. aria pieilor: definiţie, unităţi de măsura;. grosimea pieilor: definiţie, unităţi de măsura, micrometru;. masa pieilor: definiţie, unităţi de măsura. densitatea pieilor: definiţie, unităţi de măsura;. caracteristici de transfer: absorbtia la apa a pieilor finite, permeabilitatea la aer şi vapori de apa a pieilor finite, permeabilitatea la apa a pieilor finite, conductibilitatea termica a pieilor finite: definitii.- Caracteristici mecanice:. comportarea la solicitări mecanice: dinamometru, unităţi de măsura, relaţie de calcul pentru alungirea relativa, diagrama de deformare a materialelor elastoplastice;. alungirea relativa la sarcina de 1 dan/mmp;. alungirea relativa la craparea fetei;. alungirea relativa la rupere;. rezistenta la rupere: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsura;. rezistenta la sfasiere: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsura;. rezistenta la cusatura: definiţie, relaţie de calcul, unităţi de măsura;. rezistenta la uzura prin frecare;. rezistenta la flexiune: definiţie;. rigiditatea şi flexibilitatea;. rezistenta vopsirii: definiţie.5. Sortimente de piei finite:- Piei pentru încălţăminte:. piei pentru fete de încălţăminte: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinatie;. piei pentru piese rigide ale incaltamintei: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinatie;. piei pentru captuseli de încălţăminte: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinatie.- Piei pentru marochinarie: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinatie;- Piei pentru manusi: provenienţă, mod de prelucrare;- Piei pentru imbracaminte: provenienţă, caracteristici;- Piei pentru articole tehnice şi harnasamente: enumerare, provenienţă, caracteristici, destinatie;6. Inlocuitori de piele:- Inlocuitori rigizi:. inlocuitori de tip cauciuc pentru talpa şi tocuri: sortimente, caracteristici, destinatie;. produse din mase plastice: sortimente, caracteristici, destinatie;. inlocuitori pe bază de materiale fibroase: sortimente, caracteristici, destinatie.- Inlocuitori flexibili:. inlocuitori pe suport: sortimente, caracteristici, destinatie;. inlocuitori fără suport: sortimente, caracteristici, destinatie.7. Materiale auxiliare.- Materiale textile:. ate folosite pentru confectii din piele;. tesaturi pentru confectii din piele;. tricoturi pentru confectii din piele;. alte materiale textile.- Materiale metalice: destinatie, tipuri de materiale metalice;- Materiale lemnoase: tipuri de materiale lemnoase, destinatie.- Materiale chimice.. adezivi: destinatie, tipuri de adezivi;. agenti de spalare: destinatie, tipuri de agenti de spalare. materiale pentru finisare şi impregnare: destinatie, tipuri de materiale pentru finisare şi impregnare.BIBLIOGRAFIE┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬───────────────┐│ TITLUL │ EDITURA │ AUTORI │├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────┤│Materii prime şi materiale folosite în │Editura Didactica şi Pedagogica,│Ieacobeanu, E.,││industria usoara ─ Manual pentru clasa │R.A. ─ Bucureşti, 1995 │Cociu V. ││a IX─a, licee industriale cu profil de │ │ ││industrie usoara │ │ │└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴───────────────┘MATERII PRIME TEXTILEI. Statutul disciplineiDisciplina Materii prime textile are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea textile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul mecanica, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata.II. Competente de evaluat- Folosirea terminologiei de specialitate.- Identificarea fibrelor după structura şi proprietăţi.- Precizarea domeniilor de utilizare a fibrelor după proprietăţi.- Caracterizarea firelor în functie de proprietăţi.- Stabilirea destinatiei diferitelor tipuri de fire, tesaturi şi tricoturi.- Alegerea materialelor auxiliare în functie de proprietăţile specifice şi de cerinţele produsului.- Aplicarea cunoştinţelor dobandite pe parcursul formarii în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)FIBRE TEXTILE:1. Clasificarea fibrelor textile după natura lor.2. Proprietăţi generale ale fibrelor textile:- Proprietăţi fizice:. masa specifică;. culoarea;. luciul;. lungimea;. densitatea de lungime: definiţie, indici de finete, relatii de transformare, calcule;. higroscopicitatea: definiţie, tipuri de umiditati, masa comerciala, calcule;. comportarea fibrelor la căldură: comportarea la temperatura, la calcare şi la ardere;. alte proprietăţi fizice ale fibrelor: ondulatiile, nesifonabilitatea, încărcarea electrostatica, stabilitatea faţă de lumina şi microorganisme.- Proprietăţi mecanice:. rezistenta la rupere: forta de rupere, lungimea de rupere, tenacitatea, calcule;. alungirea la rupere: alungirea absoluta şi relativa, gradul de elasticitate;. comportarea fibrelor la frecare, fenomenul pilling.- Proprietăţi chimice:. comportarea în mediu acid a fibrelor celulozice, proteice şi sintetice;. comportarea în mediu bazic a fibrelor celulozice, proteice şi sintetice;. comportarea la substante oxidante a fibrelor naturale şi sintetice.3. Fibre naturale vegetale (bumbac, în, canepa): obtinere, proprietăţi, intrebuintari.- Fibra de bumbac: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari;- Fibrele liberiene (inul şi canepa): obtinere, structura, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari.4. Fibre naturale animale (lana, paruri, matase): obtinere, proprietăţi, intrebuintari.- Fibra de lana: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari;- Fibra de matase naturala: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari.5. Fibre chimice (fibre din polimeri naturali-celulozice şi fibre din polimeri sintetici): obtinere, proprietăţi intrebuintari.- Notiuni generale de obtinere a fibrelor chimice;- Fibre chimice artificiale (viscoza, celofibra, acetat): proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari;- Fibre sintetice (poliamida, poliesterul, poliacrilonitril): proprietăţi fizico-mecanice, intrebuintari.FIRE TEXTILE:6. Definirea şi clasificarea firelor (după natura fibrelor componente şi după torsiune).7. Proprietăţile firelor:- Densitatea de lungime, calcule;- Torsiunea;- Rezistenta şi alungirea la rupere.TESATURI ŞI TRICOTURI8. Definitia şi clasificarea tesaturilor (după natura firelor, destinatie, procese de finisare).9. Definitia şi clasificarea tricoturilor (după natura firelor, destinatie, structura, forma în care sunt produse de masina).10. Proprietăţile tesaturilor şi tricoturilor:- Stabilitatea dimensionala;- Rezistenta;- Comportare la frecare;- Permeabilitate la aer şi căldură.MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE IN INDUSTRIA TEXTILA11. Materiale textile: captuseli, intarituri, furnituri, ata de cusut, accesorii.- Captuseli: proprietăţi, roluri în cadrul produsului, tipuri de captuseli;- Intarituri: proprietăţi, rolul în cadrul produsului, tipuri de intarituri;- Furnituri (ata de cusut, banda pentru confectii, vatelina): proprietăţi, rolul în cadrul produsului, tipuri de furnituri.12. Alte materiale auxiliare (nasturi, fermoare, catarame, accesorii, capse, copci): roluri în cadrul produsului.BIBLIOGRAFIE- Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4.144/18.07.2001, pentru clasa a XI-a liceu filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Tehnic: DISCIPLINA EDITURA AUTORI Materii prime textile Filiera tehnologica Profil: Tehnic Clasa a XI-a Economica Preuniversitaria, 2001 Virginia Meticaru, Daniela Giurgiu ORGANE DE MASINI ŞI MECANISMEI. Statutul disciplineiDisciplina Organe de masini şi mecanisme are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2005-2006, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea mecanica din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmata.II. Competente de evaluat- Folosirea terminologiei de specialitate.- Utilizarea conceptelor fizice în domeniul mecanicii tehnice.- Identificarea diferitelor tipuri de solicitări mecanice.- Identificarea tipurilor de organe de masini- Identificarea principalelor mecanisme în diferite tipuri de sisteme tehnice mecanice- Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistenta- Descrierea tipurilor de organe de masini- Efectuarea de calcule specifice diferitelor solicitări mecanice- Explicarea structurii principalelor sistemelor tehnice din mecanica- Alegerea organelor de masini adecvate diferitelor sisteme tehnice- Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de masina la diferite solicitări- Aplicarea cunoştinţelor dobandite pe parcursul formarii în situaţii, contexte noi.III. Continuturi (în vederea explicitarii/detalierii competentelor)1. Elemente de statica:- Legaturile solidului rigid. Reazeme şi reactiuni. Calculul reactiunilor.- Caracteristici geometrice ale secţiunilor plane (arie, moment static, moment de inertie, modul de rezistenta).2. Calcule de rezistenta- Solicitări compuse: definire, tipuri, exemplificari (cu acelasi tip de tensiune şi cu tensiuni de tip diferit).- Principiile calculului de rezistenta (coeficienti de siguranţă; rezistenta admisibila; concentratori de tensiune).- Calculul de verificare, dimensionare, sarcina capabila şi deformatii pentru (intindere-compresiune; forfecare; incovoiere; torsiune).3. Organe de masini şi meca

🔗 Către sursa oficială

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.